Informatia Bucureştiului, septembrie 1986 (Anul 34, nr. 10219-10244)

1986-09-15 / nr. 10231

PROI­ET­ARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAI INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P C R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ANUL XXXIV - Nr. 10 231 4 PAGINI - 50 BANI Luni 15 septembrie 1986 In spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ÎNVAŢĂMÎNTUL­­ PUTERNIC RACORDAT LA CERATELE DEZVOLTĂRII ECONOMICO-SOCIAIE, ALE FĂURIRII OMULUI NOU Este necesar să perfecţionăm continuu invâţămintul, să se întă­rească legătura acestuia cu ştiinţa şi producţia, în vederea asigu­rării cadrelor necesare de muncitori şi specialişti de înaltă califi­care pentru toate sectoarele de activitate. Deschiderea anului de învăţămînt — eve­niment major al vieţii noastre sociale — are loc sub semnul muncii avintate a întregului popor pentru înfăptuirea hotăririlor Congresului al XlIUUlea al partidului, a obiec­tivelor actualului cincinal, in perspectiva căruia România va parcurge o nouă etapă de dez­voltare, de la ţară socialistă in curs de dez­voltare, la ţară mediu dezvoltată, îndeplinirea acestui obiectiv strategic, în condiţiile afirmă­rii puternice a laturilor intensive ale creşterii economice, impune — aşa cum sublinia tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU la recentul Con­gres al oamenilor muncii — „angajarea cu toate forţele în înfăptuirea noii revoluţii tehnico-şti­­inţifice, a noii revoluţii agrare, în realizarea de noi transformări revoluţionare, în organiza­rea şi conducerea întregii activităţi pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii mondiale, ale legităţilor sociale, ale cunoaşterii umane în general“. în acest context, releva se­cretarul general al partidului, „se poate afirma că, în cincinalul al 8-lea şi în perspectiva anilor 2000, creşte puternic rolul ştiinţei, al învăţămin­­tului, al culturii in general, ca factori hotărîtori pentru înfăptuirea cu succes a societăţii comu­niste, pentru ridicarea continuă a gradului de civilizaţie, a forţei materiale şi spirituale a patriei“. Cunoscind, in anii socialismului — şi cu deo­sebire in epoca inaugurată de Congresul al IX- lea al partidului, epoca celor mai măreţe îm­pliniri din istoria patriei, numită cu mîndrie, de toţi fiii ţării, Epoca Nicolae Ceauşescu — NICOLAE CEAUŞESCU o înflorire fără precedent, învăţământul se pre­zintă ca un sistem complex, unitar, de pre­gătire profesională, în deplin consens cu ce­rinţele de progres ale societăţii noastre. Pe baza concepţiei de înaltă clarviziune ştiinţifică, de profund umanism a ctitorului României mo­derne socialiste, conducătorul partidului şi sta­tului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şcoala românească de toate gradele, aşezată pe teme­lii revoluţionare, asigură necesarul de cadre pen­tru economia naţională, pentru toate domeniile de activitate, este tot mai ferm racordată, îm­preună cu cercetarea ştiinţifică, la soluţionarea problemelor fundamentale ale producţiei, ale dez­voltării noastre economico-sociale, având, tot­odată, un rol determinant în educarea patrio­tică, revoluţionară a tinerei generaţii. O con­tribuţie hotăritoare la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici a partidului şi statului, la în­florirea tot mai puternică a ştiinţei, învaţămin­­tului şi culturii o are tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, eminent om po­litic şi ilustru savant de larg renume mon­dial, care conduce şi îndrumă nemijlocit, cu înaltă competenţă, aceste sectoare de fundamen­tală importanţă pentru propăşirea patriei, pentru bunăstarea materială şi spirituală a naţiunii noastre socialiste. La deschiderea anului de învăţămînt, publicăm, în pagina a IlI-a, opiniile, gîndurile unor ca­dre didactice despre marile împliniri ale şcolii româneşti, despre însufleţitoarele ei perspective, despre îndatoririle de profundă responsabilitate ce îi revin în actuala etapă de dezvoltare a ţării. O dată cu prins,un clopoţel al noului an de invătămint, alături de alte trei şcoli noi date in folo­sinţă in cartierele Berceni. Militari, in sectorul 2, pe str. Luncşoara, şi-a deschis porţile Şcoala cu clasele I—VIII nr. 307, dispunând de 16 săli de clasă, biblioteca, depozite de materiale didactice etc., inclusiv de laboratoare pentru disciplinele funda­mentale. Foto: M. CIOC ­ t ASTĂZI LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Cu prilejul deschiderii anului de învăţămînt­­ 1986—1987 astăzi are loc în Capitală o­­ adunare populară pe care, la ora apariţiei­­ ediţiei ziarului nostru, posturile de radio şi te- I leviziune o transmit direct. EXPORTUL-sarcină fundamentală a fiecărui colectiv, a tuturor oamenilor muncii Prin modernizarea produselor, o competitivitate continuu sporită Colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea „ELECTROAP­ARAT­AJ “ ac­ționează cu fermitate pentru realizarea exemplară a sar­cinilor ce îi revin. Prin folo­sirea intensivă a mijloacelor tehnice din dotare, prin me­canizarea şi automatizarea u­­nor noi procese tehnologice şi operaţii, planul, pe opt luni, la producţia marfă şi la ex­port a fost depăşit cu 19 şi, respectiv, 11,5 milioane lei, în condiţiile în care ponderea produselor noi şi reproiecta­­te, în valoarea producţiei, se cifrează la peste 16 la sută. — Aşa cum a indicat se­cretarul general al partidu­lui, în magistrala cuvîntare rostită în deschiderea lucră­rilor marelui forum democra­tic al oamenilor muncii — ne-a spus inginerul Ilie Lăză­­rescu, şeful compartimentu­lui C.T.C. , am acordat şi acordăm o atenţie deosebită îmbunătăţirii calităţii pro­duselor, implementării şi ex­tinderii tehnologiilor care conduc atât la creşterea ran­damentelor, c­ît şi a perfor­manţelor produselor. Pe lîngă faptul că, în perioada pre­mergătoare congresului, pe baza propunerilor făcute în secţii, am adoptat, în adu­narea generală a reprezen­tanţilor oamenilor muncii, un program suplimentar, cu 36 de măsuri, vizând — în paralel cu creşterea productivităţii muncii — ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produ­selor şi reducerea consumu­rilor specifice de materiale, la iniţiativa comitetului sindi­catului şi cu sprijinul comi­tetului de partid am consti­tuit, în toate secţiile şi ate­lierele, „cercuri­ ale calităţii“, care , alcătuite fiind din maiştri, muncitori, tehnici­eni şi ingineri cu experienţă — au rolul să găsească so­luţii pentru obţinerea unor produse de înaltă fiabilitate. Consiliul oamenilor muncii susţine permanent această i­­niţiativă, precum şi generali­zarea autocontrolului şi con­trolului în lanţ al calităţii produselor, urmăreşte siste­matic materializarea hotărî­­rilor privind diversificarea producţiei şi creşterea com­petitivităţii produselor, rea­lizarea programului conform căruia în 1990 cel puţin 6 la sută dintre produsele fa­bricate să fie superioare pro­duselor similare de pe piața externă. Silviu IONAȘCU (Continuare in pag. a lll-a) La zi, pe şantierul unei importante lucrări edilitare Podul Ciurel în viitorul apropiat, po­dul Ciurel ■*— o impor­tantă lucrare edilitară inte­grată amenajării complexe a Dîmboviţei — va fi dat în fo­losinţă. Va avea două benzi de circulaţie pe sens şi cale de tramvai, 40 de metri lun­gime şi 26 de metri lăţime. De la înălţimea lui, vom pu­tea privi apa cea limpede curgătoare a riului în noua sa albie. Vom începe reporta­jul nostru cu o imagine de detaliu : aceea a unei grinzi, prima din cele 12 care se „lansează“, în acest început de săptămînâ, peste pod. Grinda este formată din mai multe elemente măsurînd în­tre 1,5 şi 3 metri lungime. Acestea sînt „legate“ cu un ciment special, de o calitate cu totul deosebită Prin interior, ele sînt stră­bătute de tuburi, prin tuburi, dintr-o parte în­ alta, pe în­treaga distanţă de 40 de me­tri, se introduc „snopuri“ de sîrmă Pină acum, în aceas­tă etapă, grinda are o linia­ritate perfectă Urmează ceea ce constructorii numesc ten­sionarea : din ambele capete snopurile de sîrmă sînt trase, întinse pînă cînd această bară de beton liniară, cîntărind pînă în jur de 90 de tone, se curbează în sus, se arcuieşte. Este proba de suplere a vii­torului element de pod : să arcuieşti o bară de beton la dimensiunile şi greutatea ară­tate i se pare reporterului . Mihai BARBULESCU (Continuare in pag. a ll-a)

Next