Informatia Bucureştiului, septembrie 1989 (Anul 37, nr. 11145-11170)

1989-09-15 / nr. 11157

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA­­ ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI CLUJ------------------ .­­ ................I­.................. ............­ ANUL XXXVII - Nr. II 157 4 PAGINI - 50 BANI Vineri 15 septembrie 1988 In atmosfera de puternica angajare politică, prilejuită de ampla dezbatere a documentelor celui de-al XlV-lea Congres al partidului, in climatul de muncă însufleţită pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice pe acest an, ieri a continuat VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU. Împreuna cu tovarăşa elena ceauşescu, In judeţul Iaşi In aceeaşi ambianţă imprimată de profundul caracter de lucru imbinat cu atmosfera sărbătorească , specifică intilnirilor cu oamenii muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu au continuat, joi, vizita în judeţul Iaşi. Dialogul de lucru s-a desfă­şurat în mari unităţi economice din municipiul reşedinţă de ju­deţ, unde au fost examinate, împreună cu muncitori si specia­lişti, cu cadre de conducere,­­as­­pecte esenţiale ale activităţii productive, fiind stabilite, tot­odată, măsuri pentru îndeplini­rea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cincinal. De asemenea, desfăşurată in ajunul deschiderii noului an de învăţămint, vizita a prile­juit întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu cu profesorii, studenţii şi elevii din acest pu­ternic centru universitar, cu în­delungate şi valoroase tradiţii, care a cunoscut, în anii socialis­mului, îndeosebi în perioada­­i­­naugurată de Congresul al IX-lea al partidului, o puternică înflo­rire. La vizită participă tovarăşii Emil Bobu şi Silviu Curticeanu. Pe străzile Iaşiului, de la un an la altul mai frumos, cu o e­­conomie puternic dezvoltată şi o cultură tot mai înfloritoare, mai impunător prin noile­­ sale edificii, se aflau, in aceasta di­mineaţă însorită de septembrie, mii şi mii de oameni, de toate vârstele, care au limit să salute, cu toată căldura inimii, pe to­varăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, să le exprime profunda lor stimă, pre­ţuire şi recunoştinţă pentru gri­ja statornică ce o poartă zvol­tura municipiului şi judeţului, ţării întregi. Ei au scandat cu însufleţire numele patriei, al partidu­lui şi al secretarului sau gene­ral, au reafirmat dorinţa lor ca­re este dorinţa tuturor locuitori­lor României socialiste . Ceauşescu — reales la­l XlV-lea Congres“. Cu aceste vibrante simţăminte au fost intîmpinaţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa E­ena Ceauşescu la sosirea în­­tr-una din marile citadele ale învăţămîntului ieşean, ale şcolii româneşti — INSTITUTUL PO­LITEHNIC. Erau prezenţi la acest moment de Însemnătate deosebită, cadre­le didactice ale prestigioasei u­­niversităţi ieşene, ale celorlalte instituţii de Învăţămint superior, mii şi mii de studenţi si elevi. Au venit in întimpinare minis­­trul educaţiei si învăţămîntului, Ion Teoreanu, primul-secretar al C.C. al U.T.C., Ioan Toma, preşedintele Consiliului U.A.S.C.R., Matei Ani, preşedintele Consi­­­liului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Poliana Cristescu. Vizita a început la expoziţia organizată cu prilejul noului an de învăţămint, unde rectorul Institutului Politehnic, Camelu­­ţ­ Beldie, a prezentat stadiul actual şi o seamă de realizări ale şcolii superioare ieşene. In acest cadru, s-a relevat puternica dezvoltare a invăţă­­mîntului românesc, care, pe ba­za concepţiei originale, profund novatoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cunoscut un proces continuu de moderni­zare, in strinsă legătură cu cer­cetarea şi producţia, in deplină concordanţă cu cerinţele de pro­­gres multilateral al societăţii noastre. Edificatoare imagini înfăţişea­ză prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in mijlocul elevilor şi studenţilor, cu ocazia vizitelor efectuate în unităţi de învăţămint de pe în­treg cuprinsul patriei, devenite o frumoasă şi emoţionantă tradi­ţie, expresie a grijii statornice pe care o poartă creării­­ celor mai bune condiţii de studiu, de pregătire temeinică, pentru mun­că şi viaţă, a tinerei generaţii. Expoziţia evidenţiază, prin da­te semnificative, accesul larg şi gratuit la Învăţătură al tuturor fiilor patriei. Vizitarea expoziţi­ei prilejuieşte evidenţierea unor date deosebit de elocvente. în momentul de faţă, în şcoli şi facultăţi studiază 5 670 000 de co­pii şi tineri, aproape un sfert din populaţia României. A fost generalizat Invăţămintul de 10 ani şi s-a dezvoltat învăţămîn­­tul liceal, profesional, de maiştri şi superior, cu precădere cel industrial, agroindustrial şi eco­nomic. In anul şcolar 1989—1990 se asigură cuprinderea in treap­ta a doua a învăţămîntului li­ceal, curs de zi şi seral, a tu­turor absolvenţilor clasei a X-a. Se creează astfel premisele­ ge­neralizării învăţămîntului de 12 ani, care va marca o etapă no­uă, calitativ superioară, în acti­vitatea de formare a unor cadre cu o înaltă pregătire profesiona­lă, tehnico-ştiinţifică, dar şi po­­litico-ideologică, cu un ridicat nivel de cultură generală. In expoziţie e­ste oglindită creş­terea considerabilă a bazei ma­teriale a învăţămîntului, ca ur­mare a sporirii, an de an, a nu­mărului sălilor de clasă, al labo­ratoarelor, amfiteatrelor, locuri­lor în internate şi cămine. Mai mult de trei sferturi din tot ce există astăzi ca zestre a şcolii româneşti a fost realizat în anii construcţiei socialiste, iar din a­ceastă nouă bază materială a în­­văţămîntului peste 70 la sută s-a construit în perioada de după Congresul al IX-lea al P.C.R., adică în ceva mai mult de două decenii. Edificiile înălţate pentru învăţămint, în acest răstimp, sunt echivalente cu construcţia a ze­ce oraşe a cîte 100 000 de locui­tori fiecare. Prin revelatoare date şi ima­gini, expoziţia subliniază că im­portanţa pe care partidul nostrrţi, secretarul său general, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, o­ acordă şcolii rezidă nu doar din marele volum de investiţii alocat, din largul acces la educaţie şi instruc­ţie al tuturor cetăţenilor ţării, ci, în acelaşi timp, din perfec­ţionările succesive aduse învâ­­ţămîntului, înţeles în toată com­plexitatea lui, ca parte integran­tă a întregii strategii a dezvol­tării economico-sociale a ţării. In acest sens, este reliefată Însemnătatea deosebită a inte* grării organice a invăţămintuî® ca cercetarea şi producţia, cm m­entare revoluţionară a sec® româneşti, iniţiată şi promoviŞ* tâ ferm de conducători pad», dului şi statului, tovarăşa Nicolae Ceauşescu, de tavariei Elena Ceauşescu, ceea ce a terminat o amplă schimbare ÎHR noitoare a structurilor de invis­t&mint si profesionale, în vod® rea mai bunei lor adaptări * necesităţile societăţii r­onstre, m cerinţele generale ale revauatS* tehnico-stiintifice. Tovarăşului Nicolae Ceauşeeest tovarăşei Elena Ceauşescu Ie­si a fost înfăţişate realizările obţioşut­te de unităţile ieşene de Învă­ţămînt, preocupările lor pent® ridicarea procesului instructiv- educativ la un nivel calitativ su­u­perior, IContinuare in pag. a II-a)

Next