Jurnalul Sălajului, martie 2003 (Anul 1, nr. 11-31)

2003-03-03 / nr. 11

Fondat 2003 Cotidian Anul I, Nr. 11 ■ al județului Sălaj luni, 3 martie 2003 ■ 8 pagini ■ 4.000 lei Noul Cod al Muncii pe înțelesul * tuturor pagina 3 CS Elcond a pierdut la limită partida cu Someș Dej pagina 4 Populația va beneficia de facilității pentru încălzire pagina 5 Zalăul a dat mâna cu Baia Mare pagina 8 Starea vremii cel parțial noroi Min.­­1 ° C Max. 3 ° C • Intenția Ministerului Sănătății și Familiei de a alipi Centrul de Cercetări și Asistență Medicală al dr. Ioan Pușcaș de Spitalul orășenesc din Șimleu Silvaniei provoacă valuri în județul Sălaj • Se pare că argumentele împotriva Centrului sunt doar de ordin econo­mic • Specialiștii spun că n-au mai auzit demult de dr. Pușcaș și de cercetările sale • Viorel Stanca este tranșant și spune că la Șimleu Silvaniei nu se mai fac cercetări, ci doar se­pară bani • într-o scrisoare anomimă, „un grup de medici” aduc și ei o serie de acuza­ții grave • Primarul Octavian Guțu ar vrea să țină și Centrul de Cercetare, și Spitalul orășenesc din Șimleu . Consilierii județeni îl susțin pe dr. Pușcaș pagina 2 Curs valutar 33.121 35.718 370.200 b mm graM Ma sorttul SUCURSALA JUDEȚEANĂ SĂLAJ » • Reprezentare în județ: 7 unități operative (Zalău, Jibou, Cehu Silvaniei, Șimleu Silvaniei, Sărmășag, Hida și Crasna). • Peste 12.000 de carduri și 12 ATM-uri NON STOP la dispoziția clienților: 7 ATM-uri în Zalău, 2 ATM-uri în Jibou, 1 ATM în Cehu Silvaniei, 1 ATM în Șimleu Silvaniei și 1 ATM în Sărmășag. • Cel mai mare număr de clienți și conturi. Peste 30.000 clienți și peste 65.000 conturi în lei și valută. • Cota de piață la nivelul județului este de cca. 59%. Deci lider de necontestat pe piața bancară • „ Banca Comercială Română „BANCA DE CARE AVEȚI NEVOIE!” Mii de sălăjeni cer bani pentru „construcția socialismului” Peste patru mii de sălăjeni au înaintat Casei de Pensii documentații pentru obținerea unor indemnizații lunare, pe lângă veniturile proprii, pentru că au efectuat stagiul militar în perioada regimului comunist, muncind forțat la canal sau în alte locuri cu factor de risc, la cererea Departamentului Muncii din aceea perioadă. Directorul adjunct al Casei de Pensii, Augustin Aluaș, a declarat că documentațiile depuse până în prezent urmează să fie analizate de către o comisie de speciali­tate, iar cele care dovedesc într-adevăr că solicitanții au prestat muncă forțată înainte de anul 1989, vor fi trimise în cel mai scurt timp la Bucu­rești. Aici, dosarele vor fi atent studiate de către reprezen­tanți ai Casei Naționale de Pensii și Ministerului Muncii, urmând a fi făcute demersu­rile pentru alocarea fondurilor necesare asigurării indemni­zațiilor. Augustin Aluaș a pre­cizat că valoarea indemniza­țiilor minime va fi de 15.000 de lei lunar, iar cele maxime vor ajunge până la câteva sute de mii. De asemenea, condu­cerea Casei a ținut să punc­teze faptul că valoarea indem­nizațiilor va fi stabilită indivi­dual, în funcție de durata peri­oadei în care solicitanții au făcut parte din detașamentele de muncă forțată. (AL) Podurile sunt căutate la prăbușire Specialiștii Direcției Ge­nerale pentru Administrarea Domeniului Public și Privat Sălaj sunt prinși într-un pro­gram de monitorizare și depis­tare a podurilor existente în județ care sunt amenințate cu prăbușirea. Directorul DGA­­DPP, Dumitru Cacuci, a declarat că acțiunea are ca scop înaintarea către Minis­terul Transporturilor a unui raport referitor la numărul podurilor din județ care riscă să se prăbușeasă în orice mo­ment, ca urmare a vechimii sau stării avansate de degradare, în vederea obți­nerii fondurilor financiare ne­cesare pentru efectuarea unor lucrări de consolidare, astfel încât eventualele eveni­mente neplăcute să fie evita­te. Raportul va fi încheiat la mijlocul acestei săptămâni, ur­mând a fi trimis în capitală pentru a fi analizat de către reprezentanții Ministerului, ca­re vor decide dacă vor aloca sau nu banii necesari. (A.L) E vremea normalității în politică Dincolo de tipul de declarații pe care trebuie să le fac prin politica fixată de la București, ca persoană pot să spun că mă înțeleg bine cu Iuliu Nosa și cu Tiberiu Marc, de exemplu, și că nu există probleme deosebite între organizațiile sălăjene ale partidelor. Cam aceasta ar fi în linii mari declarația pe care a făcut-o președintele PD Sălaj, Viorel Stanca, într­­o conferință de presă susțin­ută la sfârșitul săptămânii. Acest gen de declarații au fost făcute însă de reprezen­tanții sălăjeni ai aproape tuturor partidelor, chiar dacă, de cele mai multe ori, doar șoptit. Acestă abordare, chiar dacă nu este explicită, declarativă, poate fi întâlnită adesea și în ședințele con­siliilor locale sau în ședințele consiliului județean, când reprezentanții diferitelor par­tide „încalcă”, să spun așa, disciplina trasată de condu­cerea politică și votează cum le dictează conștiința. Acestă atitudine este însă riscantă, pentru că poate atrage sancțiuni drastice pe linie de partid asupra celor care o adoptă. în această situație s-a aflat de curând și consilierul județean Vaida Bela, care a fost exclus din PNL pentru simplul motiv că a votat cum a crezut de cuvi­ință, întâmplător numai, cred eu, așa cum votaseră și con­silierii PSD și UDMR. Trecând peste riscurile pe care le presupune încă, acest mod de a face politică este bine-venit, tocmai pen­tru că se înscrie în zona nor­­malității. După 13 ani de dile­tantism și ciomăgeală, cred că a venit vremea ca politica să fie abordată cu realism și cu judecată, fără stridențe și fără patimi. Cred că această cățeleală de tip dâmbovițean care i-a posedat până acum pe politicienii noștri trebuie înlocuită cu o atitudine responsabilă și cu o abor­dare pragmatică, doar în folosul comunității. A trecut, cred, vremea când politi­cienii noștri se piteau pe la colțuri ca să-și pleznească în creștet, la figurat, firește, adversarul politic. A trecut vremea când unii făceau mereu pe Gică contra, numai și numai pentru că ceilalți erau din alte tabere. A trecut și vremea politicii de dărâmare cu orice scop, a politicii distructive, și a venit vremea unei politici con­structive. Pentru că, la fel ca în diferendele între religiile care îl slăvesc pe același Dumnezeu, pe căi diferite doar, și partidele au același dumnezeu: alegătorul. Iar de-acum se pare c-a venit vremea ca alegătorul să cheme politicienii la o dreap­tă judecată care să sta­bilească cine-i servește și cine nu-i servește interesele. Marius AVRAM

Next