Lumea, februarie-iunie 1923 (Anul 6, nr. 1295-1400)

1923-03-22 / nr. 1331

t H -V i > A› Anul VI Nr. 1331 Red. și Administrația str. Ștefan cel Mare 6 Atel­erul Tipografic etr. Uzinei No­ 33 lafi TELEFON 310 Anunțuri și publicații se primesc la birourile administrației cât și ale tipografiei 1 LEU NUMĂRUL Politică și socială — Ziar Independent JOI 22 Martie 198» Se primesc ABONAMENTE in provincie­­ A DEPOZITARI Pe un an . 300 Pe 6 luni . Nfio Pe 3 luni . 80 'Un număr vechi : 2 lei din țară ULTIMA ORAeP­I și străinătate Marele scandal de la Cameră - Se aruncă în Incintă fiole cu hidrogen sulfurat •• Camera Ședința se deschide la orele I sub președinția d-lui M. G. Orleanu. Dl. Ion Simionescu declară că se asociază la luarea in considerare a proectului de Constituție. Declarații la fel fac deputații din majoritate cari au lipsit la ședința de oli a Camerei. Dl. AL Vaida-Voevod a citit următoarea declarație, în nu­mele partidului național ardelean: Declarația partidelor opoziției unite „In sumarul de azi se spune că s’a luat în considerare proectul de Constituție. In numele partidului național ro­mân și al partidului țărănesc ridic protestul cel mai catego­ric. Adunările actuale nu pot discuta și cu atât mai puțin nu pot lua în considerație un proect de Constituție. „Lovitura de stat, fraudă și teroare, pe care se înte­meiază aceste Adunări le ia îndreptățirea de a face aceasta; pe de altă parte întreaga opinie publică a Țărei, toate partidele politice, cei mai de seamă bărbați politici și chiar o însemnată parte din membrii partidului liberal sunt re­voltați în sufletul lor împotriva acestei tentative de a im­pune samavolnic Țărei o Constituție. sun­t: „Miile de baionete cari au transformat ori și alaltă ori Capitala într’un mare lagăr dovedesc că guvernul se rea­­zimă pe forța baionetelor și că politicește este complect izolat de nație. „Măsurile samavolnice pe cari guvernul le-a luat față de manifestațiile opoziției unite, violarea libertăților personale, violările de domiciliu la care s-au dedat dovedesc din belșug, că nu se poate stăpâni nici pe el în­suși. „Simulacrul de votare făcut prin călcarea regulamen­tului, este o dovadă că ceea ce fac acești ordinari este o parodie tristă lipsită de orice autoritate. „In aceste împrejurări opoziția unită reînnoește decla­rația, că o Constituție votată în asemenea împrejurări este lipsită de orice temeiu legal și nu are putere obligatorie pentru nimeni. D. Paul Bujor se ridică împotriva faptului că guvernul informează tendențios opinia publică prin „buletinele“ falsej asupra dezbaterilor parlamentare pe care le publică în oficiosul lui. [Mizeria profesorilor D. Țoni face o comunicare d-lui ministru al instrucțiunei cu privire la halul de mizerie în care se află profesorii secundari. D. Paul Bujor și Victor Iamandi vorbesc în acelaș sens. D. Pavel Brătășeanu: Ce spune d. ministru de finanțe ? • Dl. Vintilă Brătianu, ministru de finanțe. Guvernul urmă­rește programul pe care l-a fixat la venirea sa la cârma Anul acesta s’au dat 600 milioane franci pentru funcționari. țărei. In bugetul pe exercițiul viitor am prevăzut suma de 500 milioane. Dl. Victor Iamandi se declară mulțumit cu răspunsul d-lui ministru de finanțe, de ceace s’a făcut până acum, dar cere mai multe sacrificii din partea statului. Dl. I. Th. Florescu, ministru de justiție, depune două pro­­ecte legi: unul votat de Senat pentru augumentarea amenzilor ju­decătorești și altul pentru înființarea unei judecătorii. DL Ștefan Ioan face o comunicare d-lui ministru de finanțe cerând să se ia măsuri cât mai grabnice pentru despăgubirea b­ăunaților de războiu. DL Grigore Iunian face o comunicare asupra celor petre­cute ori și alaltă ori în Capitală. Am văzut lucruri din cele mai triste. Am văzut doi generali cari comandau o pompă de apă Voci din majoritate. Dar șobolanii nu i-ați văzut? „Guvernul votează Constituția prin forța baionetelor” Dl. Grigore Iunian. Am văzut armata mascată pe străzi împiedicând o manifestație cetățenească pașnică. Dar am vazt ceva mai grav. Constituția veche, care era încă in vigoare spune categoric că nu se poate aduce armata în jurul Adunărei Deputa­ților, fără autorizația ei. Ori zilele aceste Parlamentul a fost în­conjurat de trupe numeroase. Ac­esta învederează odată mai m­ult faptul că Dvs. nu puteți vota Constituția fără ajutorul baionetelor (Opoziția a venit azi la Cameră hotărâtă să păstreze de­plina liniște dar e provocată de membrii majoritatei, și ai Biroului. Majoritatea provoacă un tumult infernal. DL Gri­gore Iunian roagă să fie lăsat să continue. Nu e lăsat­. Dl. Cezar Spineanu se urcă la tribună. D-sa arată actul incalificabil de brutalitate comis în ședința de elt a Camerei de către chestorii Adunărei, împotriva unor deputați opoziționiști fără apărare. Dl. Iuliu Maniu intrerupe, dar din cauza zgomotului nu se poate auzi. Se crede că dl. Președinte a auzit devreme ce a ad­resat invective d-lui Maniu. Față de această eșire a Președintelui, opoziția și-a dat sea­ma că nu mai are ce căuta în Parlament. In chip liniștit, depu­tații minorității au părăsit incinta, luăndu-și paltoanele. Fiolele „miraculoase” N’au trecut­ decăt câte­va minute, cănd un miros infect a umplut Incinta, emanat din niște fiole cu gaz sulfuros. Tribunele publice care au fost invadate cele dintâi de mirosul estilențial sunt golite cele dintâi. Ușierii aleargă în grabă să deschidă ușile și ferestrele. Deputații, miniștrii și Biuroul Camerei părăsesc în grabă Incinta. Mai mulți deputați sunt apucați de vărsături, căte­va doamne leșină. Se crede că deputații din opoziție au aruncat fiolele cu hidrogen sulfucat. La redeschiderea ședinței d. Leonte Moldovanu citește o declarație prin care dezavuează acest act al opoziției. D. N. Iorga se asociază la declarația d-lui Moldovanu. Primul chestor dă citire unui proces verbal prin care preo­tul Drăghici e dat în judecata e­misiei de disciplină, deoarece sub pupitrul său s’a găsit o­ficia cu parfum. D. N. Iorga face o declarație în numele partidului națio­­nalist arătă­nd că condamnă porcăriile acestea. D. M. G. Orleanu, președintele Camerei, citește procesul verbal al chestorilor, în care­­ se arată că, după ce a avut loc un dialog între Președinte și d. Vaida-Voevod, la un moment dat acesta din urmă a fost observat că face un gest d­putaților o­­poziției. Atunci deputații minoritari au părăsit Incinta, dar ime­diat după ce ei au plecat, în Cameră s’a simțit un miros sufo­cant, care a împiedicat continuarea ședinței. In urma cercetărilor făcute s’a găsit o fiolă sub banca preotului Drăghici.­­Deputații din majoritate cer ca toți deputații opoziționiști cari au asistat la ședința de azi a Camerei să fie trimiși în ju­decata comisiei de disciplină). Discuția pe articole a Constituției Se intră in ordinea de zi. Discuția pe articole a Con­stituției. La art. 3 ia cuvântul dl. I. Bo^ănescu. Articolul 3 spune: „Regatul roman în hotarele actuale este un stat unitar și indivi­zibil". Dl. Bălănescu arată că această denumire a figurat în toate Constituțiile anterioare, cere menținerea textului. DL Măndrescu citește textul vechiului articol. D-sa propune ca noul articol să fie astfel redactat: „Regatul romăn este un stat național unitar și indivizibil“ Vorbitorul insistă asupra cuvântului național. DL Ioanițescu, apără forma veche a textului aducând argu­mente juridice în susținerea afirmației cererei sale. DL N. Iorga, combate argumentele juridice ale d-lui Ioani­­țescu. Insistă asupra cuvântului național. DL Mircea Djuvadia, citește raportul comitetului delegați­lor, anunțând că s’a primit modificarea propusă Ședința se ridică. SENATUL Prezidează d­l M. Ferechide. DLL Sanielevici, luănd cuvântul la sumar, protestează împot­riva cuvântului jidan pronunțat în ședința de ezi de d-l Galla. DL Galla, declară că regretă,­ dar că a spus aceasta fără nici o intenție rea. Spune că în Ardeal cuvântul acesta nu înseam­nă o insultă la adresa evreilor. Se intră în ordinea de zi. Discuția pe articole a proectului de Constituție. Ar urma să se ia în discuție articolul privitor la naționali­zarea subsolului. DL ministru Al. Constantinescu, roagă Senatul să amâne discuția articolelor 18, 19, 20 și 21 cari reglementează această chestiune. Reglementarea libertăței mun­ci DL Procopiu cere modificarea articolului 22 privitor la li­bertatea muncei. Cere să se introducă o modificare în sensul ca statul să aibă datoria să intervină în conflictele dintre capital și muncă. DL Drăghici depune un amendament. Dl. C. Dissescu, raportorul proectului de Constituție, respin­ge amendamentele propuse. Articolul 22 se votează nemodificat. Ș­dința se ridică. Aspecte din Capitală Bu . 21. Se cunoaște râvna cu care au lucrat pompele de apă puse sub comanda a doi domni generali pentru a împrăștia ma­nifestația cetățenească de ert. Pe când fruntașii opoziției țineau discursuri din balconul „Clubului Partidului Național“ pompele au intrat în funcțiune silind pe conducătorii opoziției să se retragă din balcon. Astăzi „Clubul Partidului Național prezintă un aspect sfâ­șietor. Toate geamurile sunt sparte, ușile sfărâmate mai rău ca după un incendiu. Noel grațieri Buc. 21.— Regele a semnat ori un tablou de grațieri, redu­ceri și comutări de pedepse. Arestările făcute in urma mani­festației de stradă a opoziției Buc. 21.—Cu ocazia manifestațiilor cari au avut loc ori în Capitală, au fost arestați un mare număr de funcționari, profesori și săteni, cari au participat la demonstrația de stradă a opoziției. Ei au fost aduși la Prefectura Poliției. In cabinetul d-lui general Nicoleanu, prefectul Poliției Capi­talei, au venit mai mulți generali și ofițeri superiori pentru a lua declarațiile celor arestați. Aproape L ,i au declarat că, cel care a brutalizat mai mult pe manifestanți era colonelul Călătorescu. Dl. Al. Vaida Voevod despre ședința de eri a Camerei Buc. 21 — Dl. Al. Vaida Voevod a declarat următoarele cu privire la ședința de eri a Camerei: „Ceea ce s’a petrecut aseară la Cameră este nemai­auzit. Un raportor de a zecea mână a raportat asupra proectului de Constituție în așa fel de condiții,­­în­cât nici stenografii, cari erau cu urechea aplecată nu au putut auzi nimic. A fost un simulacru de raport. In astfel de condi­­țiuni s’a propus luarea în considerare a Constituției. Primul ministru în loc să vorbească opoziției, a vorbit după ple­carea ei. Și mai rușinos a fost atacul pregătit de bătăușii din majoritate asupra celor mai slabi fizicește dintre mem­brii opoziției". Un important Consiliu de miniș­tri S’au discutat multe... dar nu s’a hotărât nimic Buc. 21— Eri dimineață la orele 10 s’a întrunit în Capitală un Consiliu de miniștrii sub preșidenția d-lui Ienei Brătianu. Consiliul a avut loc acasă la d. I. G. Duca care se află su­ferind. Au luat parte toți membrii guvernului. Discuția asupra proectului de Constituție Consiliul a luat în discuție punctele principale ale proectului de Constituție. Deoarece era în discuție Constituția, au mai luat parte și d-nii M. Ferechide, M. G. Orleanu, C. Dissescu și N. D. Chirculescu, raportorul proectului de Constituție. Dreptul de proprietate Consiliul a luat în discuție dreptul de că majoritățile ceruse ca, în Constituție să se proprietate. Se știe prevadă garanții serioase pentru respectarea dreptului de proprietate. Consiliul a fost convins de acest lucru. Totuși nu s-a hotă­rât încă formula definitivă sub care principiul dreptului pe pro­prietate să fie înscris în Constituție. Naționalizarea subsolului Chestiunea naționalizării subsolului a făcut obiectul unei lungi discuții a consiliului. Guvernul a fost convins că trebue să îndul­cească formula înscrisă în Constituție, în avantagiul proprietarilor. Nici în această chestiune nu s’a luat încă o hotărâre. Chestiunea bisericească Consiliul s’a ocupat apoi de problema bisericească. S’a pus chestiu­nea. Biserica Română ortodoxă să aibă întâietate așa cum preve­de proectul, sau să fie declarată biserica dominantă, așa cum se cere cu stăruință. Se crede că guvernul va fi convins să înscrie în Constituție formula „Ortodoxă dominantă“. Unii membrii ai consiliului au adus unele obiecțiuni în timpul discuțiilor, arătând că se aduce o jignire Bisericei Române. Cum ss va voia Constituția Consiliul a hotărât ca, atât la Cameră, căt și la Senat, cănd va veni în discuție un articol care reglementează o chestiune im­portantă, să se treacă peste el, lăsându-se la urmă votarea lui. Exproprierea pădurilor din Basarabia S-a hotărât expropierea pădurilor din Basarabia. Un alt Consiliu La deschiderea Consiliului de miniștrii, d-nii general Văi­­toianu, ministru de interne și general Mărdărescu ministru de răz­boiu, au plecat la ministerul de interne, unde a avut loc un alt Consiliu. Au mai luat parte d-nn­ general Davidoglu­, general Hul­ban, general N.coleanu, șefii parchetului de Ilfov. S’a avizat asupra măsurilor pe cari gu­vernul intenționează să le ia pen­tru zădărni­cirea întrunirilor și manifestațiilor opoziției. Dl. general Văitoianu, ministru de interne s’a reîntors la Con­siliul de miniștrii, unde a adus la cunoștiința membrilor guvernului hotărârile luate.­ ­ Ofițerii plătiți cu 100 lei pe zi de guvern . Buc. 2l—Un ofițer superior de jandarmi, într’o scrisoare adresată unui ziar, din’ Capitală, declară că guvernul plătește ofi­­țe­ilor câte 100 lei pe zi în plus împotriva manifestaților opoziției.pentru zilele căt fac de gardă împrumutul da 100 mi­lioane fran«! cof­tras­­tat la Paris, e numai da 87 milioane Buc. 2l.—Se știe că statul ro­măn contractase un împrumut de 100 milioane franci pe piața Pa­risului. Guvernul francez, în urma hotărârei Camerei, a admis acor­darea acestui împrumut. Dar din aceste ÎOO milioane franci guver­nul francez va reține următoarele sume datorite de România: 6 mi­lioane franci pentru plata unor locomotive, 6 milioane franci pen­tru achitarea costului unor cano­­niere și 1 milion pentru plata u­­nor materiale livrate în timpul armistițiului. imbunătațirea situației funcționarilor Buc. 21.— Eri dimineață de Vintilă Brătianu ministru de fi­nanțe, a lucrat cu d. Gheorghiu secretarul general al ministerului de finanțe, și cu directorul ge­neral al­­ contabilității. S’a hotărât introducerea în noul buget în­tocmit pe exercițiul 1923 suma de 500 milioane lei pentru îmbu­nătățirea situației funcționarilor publici. Bugetul pe 1923 Buc. 2î.— Comisiunea care luc­rează la Ministerul de finanțe pentru întocmirea noului buget pe exercițiul anului 1923 și-a termi­nat lucrările. Bugetul prevede atât la înca­sări cât și la cheltueli suma de 15.406.457.918. BURSA BUCUREȘTI - Târgul liber — Buc. 21.— Franci francezi 13,50, Lira sterling 1005, Dosarul 213, Lire italiene 10,15, Coroane cehe 6,40, Mărci germane 1,10. Franci elvețieni 46,50. Târgul oficial Franci francezi 13,45. Lira sterling 997. -si — Prin telegrame urgente, toți șefii județeni ai partidului popo­rului au fost convocați pe azi la București. Șeful­ partidului averescan local a plecat ori cu trenul de 1. — La Bursa locală, față de ne­­desmințirea știrilor de apropiata prohibire a exportului, domnește cea mai mare stagnare. Comercianții se abțin de la ori­ce cumpărături.

Next