Lumea, ianuarie-martie 1924 (Anul 7, nr. 1587-1663)
1924-03-28 / nr. 1660
din țară Í a.. li ■lv[n..stițini au fiflá HBni y LUMN i și străinătate Epilogul turburărilor da la Ciu( Comandantul militar al Clujului) generalul Pelassa, myist la București Buc. 26.—După cum am avamjat, in urma celor întâmplate la Cluj, d-l subsecretar de stat la interne, Tătărascu, a făcut o anchetă. Reîntors în Capitală, d-sa a depus pe biuroul Primului ministru un detailat report asupra modului cum au decurs tulburările. Ministrul de războiu a fost și el înștiințat despre aceste turburări, arătăndu-i-se că armata nu a dat sprijin suficient autorităților civile. In urma celor constatate, d 1 general Petaila, comandantul corpului VI armată va fi mutat de la Cluj la București. Dl. gen. Petaila va fi înaintat în interes de serviciu, deoarece cercetările nu conchid decât la „neabilitate“ din partea autorităților locale cu prilejul măsurilor pentru represiunea tulburărilor așa că în mod oficial se va arăta că mutarea a fost făcută în înteres de serviciu. O conferință preliminară între șefii delegațiilor, la Viena fin memorandum Ukrainian in chestia Basarabiei Viena 26. Azi dimineață la orele 12 a avut loc la Landhaus o întrevedere preliminară între d-nii Langa Râșcanu și Kreslinsky. Convorbirea a durat trei sferturi de oră, în termeni politicoși.Obiectul discuției s-a mărginit la generalități. Cei doi prezideri ai delegaților română și rusă au căzut de acord ca să viziteze pe d-l Gruemberger, ministru de externe, la Ballplatz și să-l invite ca sos să deschidă oficial conferința sub președinția sa. Ambele delegațiuni au dat un comunicat presei în acest sens. Mâne Joi se va deschide oficial conferința. * Vienna 26.—Ministrul de externe, d-l Gruemberger a primit astăzi după amiază delegația rusească în frunte cu d-nul Krestinsky.• Viena 27.— O delegație compusă din 5 ukainieni s’a prezentat d-lui Krestinsky cu un memorandum al cărui cuprins în esență e următorul: „Noi fii ai Basarabiei, în momentul hotărâtor al tratativelor române-ruse, atragem atenția conferinței de la Viena că „Sfatul Țărei“ care a hotărât în Februarie 1918 încorporarea Basarabiei la România, a fost alcătuit numai din 46 basarabeni, iar restul până la 162 erau străini, iar dintre aceștia din urmă numai 47 au votat pentru unire. Noi contestăm competința Safatului Țărei“. In continuare memorandumul încearcă să dovedească cu date etnografice și istorice necesitatea încorporării Basarabiei la Ukraina. Ei denunță pe generalul Broșteanu că s-ar fi mavolnic cu locuitorii purtați*a și că a terorizat 150 socialiști împreună cu Bogopolsky, conducătorul lor. Memorandumul arată apoi necesitatea plebiscitului, și spune că în cazul când plebiscitul este imposibil, să se impună României să suspende măsurile vexatorii privitoare la călători din Rusia sovietică care doresc să intre în țară. Să se impună de asemenea României despăgubirea locuitorilor basarabeni cezați|| D. Kreslinsky a primit delegația la restaurant, de față fiind și ministrul Rusiei la Viena. El a făgăduit că va stărui la Conferință pentru plebiscit care să ho târască de soarta Basarabiei. Mussolini încearcă aplanarea conflictului cu România Buc. 27. Se pare că dl. Mussolini are intenția să exercite asupra României o presiune, pentru a o sili la aplanarea conflict sa nu statului, în așa mod încât sufere prestigiul guvernului lian. Mijlocul acesta ar fi o demonstr3 pe Dunare a mai multor ore de răsboi italiene. Din cercuri diplomatice se anunță ca Italia a prevenit unele guverne că flota italiană manevrează în diferite ape și că unele vase se vor scoboră și pe Dunăre. —coxxxoo— Dl. MUSSOLINI Vizita unui principe japonez la București Buc. 27. Principele Naro— Hiko—Higashi—Kuni, din familia imperială japoneză a anunțat oficial sosirea în Capitală Joi 3 Aprilie. Guvernul a hotărât să-i facă primiri oficiale la Severin, Craiova și Pitești. In gara de Nord principele va fi întâminat de M. M.. S. S. Regele și Regina, membrii guvernului, autorităție civile și militare. Principele va rămânea în București 3ri.e. Sărbătorirea Republicei ......—r In Grecia Cine va fi președinte al Republicei. Amnistia condamnaților politici și militari Athena 27.—Guvernul Grec va lua în curând o serie de măsuri impotriva șefilor regaliști. Toate organizațiile regaliste vor fi desdesființate. Guvernul grec a trimis instrucțiuni tuturor legațiilor și consulatelor elene din străinătate, să șteargă insignele regale din documentele ce vor fi redactate, de pe ștampilele legațiilor, din titulara lor să se șteargă cuvântul „regală“. Portretele Savaranilor vor fi date jos. In ce privește președintele Republicei, se afirmă că regentul Conduriatis va fi ales în calitate de președinte ad-interim al Republicei. In diferite colonii grecești din străinătate s’au format legi constituționale monarhiste. La București s’a format o asemenia ligă. Comitetul ei s-a intrimit aseară și a hotărât să se lanseze un manifest contra procedeului guvernului grec. La București a apărut aseară un ziar grec regalit. Guvernul grec a dat o proclamație câtre popor prin care anunță în mod oficial detronarea Suveranilor și reclamarea Republicei. Generalul Candylîs a declarat că Republica are sprijinul moral și material al Aliaților și că sunt excluse complicațiuni externe. Athena 27.— Sărbătorirea națională a aniversarei independenței Greciei a fost celebrată cu un fast extraordinar în prezența unei imense mulțimi,compuse din toate clase sociale. După oficiarea serviciului divin la catedrală miniștrii și deputații s’au îndreptat la Adunarea Națională unde într’o ședință solemnă au votat în unanimitate moțiunea guvernamentală depusă în ajun, proclamând Republica și detronarea Dinastiei. Acest evenment istoric anunțat prin salve de artilerie a fost salutat de Adunarea Națională. Sărbătorirea proclamărei republicei va dura 3 zile. Consiliul de miniștrii întrunit azi a semnat decretul pentru amnestia condamnaților politici și militari, întreaga presă salută cu satisfacție proclamarea Republicei. -----COXXSOO“ Bursa București Buc. 27.— La Bursa de Devise au cotat: Franci francezi 10 22, Franci elvețieni 33,20, Lira sterling 824, Lire italiene 8,30, Dolarul 192, Coroane cehe 5,56, Coroane austrii acest tjac Rezultatul Oficial al a Sîngerei c2hsi Romanați Buc. 27. — La ministerul de interne s’a primit rezultatul definitiv al alegerei dela Romanați. Voiculescu (liberal) a obținut 13440 voturi, ales. Sebastian Radovici (țărănist) 12466. Mironescu (național) 10126 voturi. Procesul maiorului Bâgulescui Buc. 27. Eli urma să se judece la Consiliul de Răsboiu al corpului II de armată procesul maiorului Băgulescu, care a fost adus cu mandat de la regimentul său din Basarabia. Consiliul nefiind în complect judecarea procesului a fost amănată. O nouă reorn&nicare a Academiei Române, Buc. 28. — D. Vasile Pârvan în înțelegere cu d. N. Iorga a luat inițiativa unei lucrări, în vederea alcătuirei unui proect de lege care să ij pună pe noul baze administrația și organizarea Academiei Române. D. VASILE PÂRVAN Apropiate complicațiuni in Balcani Buc. 27. — In unele cabinete aliate sunte tineri că evenimentele, care se desfășoară acum la Xihena vor avea urmări grave în Balcani. Nu este exclusă o intervenție a acelor state din Balcani care nici până astăzi nu și-au fixat definitiv atitudinea lor față de Grecia. Se așteaptă ca Turcia și Bulgaria mai ales să revendice teritoariile câștigate de greci și în acest caz se întrevede ca și Serbia va interveni. Faptul acesta a determinat o parte din presa greacă, să nu sprijine acțiunea republicei, pentru a nu complica mai mult situația externă. La Athena circulă tot felul de știri alarmante cu privire la apropiată conflagrație în Balcani»o Proectul comercializărei la Cameră ~ Reprezentanții partidelor național, țăranișt $1 argetoianist se ridica contra proectului. ~ Și d-1 Iorga e contra — Prezidează dl --------------- M. ORLEANU. Pe banca ministerială d-nu Tancred Constantinescu, V. Brătianu, Tr. Moșoiu, gen. Mărdărescu. Se citește pentru a treia oară propunerea pentru modificarea art. 92 din regulamentul Camerei. Comunicări DL GEORGESCU-Tulcea se referă la un articol dintr-un ziar, care se ocupă de un membru al guvernului, care a vândut un imobil pe un preț derizoriu, pentru a frustra fiscul. Dl. ministru V. BRĂTIANU, spune că nu cunoaște articolul și declară că pune la îndoială, veracitatea știrei. Abuzuri cu improprie târârea in jud. Iași Dl. PETRE DRAGOMIRESCU, face o comunicare cu privire la abuzurile săvârșite cu ocazia împroprietărirei în com una Onești (jud. Iași). Dl. VICTOR JAMANDI se asociază le această comunicare. i. Dl. CONSTANT. GEORGESCU cere lămuriri în chestia salarilor reduse ale lucrătorilor de la atelierele C. F. R. DL. DRACHIDI-Tulces adeseaza o comunicare în chestia consruirei linei ferate Hamangiu-Babadag. Se repetă votul cu privire la ratificarea decretelor legi. Se întră în ordinea de zi. D. dr. HAȚEGAN, in numele partidului național, citește o declarație în care acuză guvernul de furtul urnelor și ilegalitatea Parlamentului de a legifera. Declarația arată ca actuala lege a comercializărei este menită să îmbogățească partizanii și societățile liberale. Partidul național când va veni la putere va desființa foste legile votate de actualul Parlament. D. P. DRAGOMIRESCU, în numele partidului poporului argetoianist citește o declarație prin care spune că prin proectul comercializării se încearcă o lovitură de stat. Partidul poporului deși în principiu este pentru această comercializare, crede ca fiecare caz în parte de comercializare trebue să fie adus în discuția Parlamentului. Partidul poporului se declară în special împotriva consiliului superior de control și îndrumare prevăzut în lege și închee arătând că se pregătește o lege pentru ocrotirea intereselor de partid. . . „ Dl. N. IORGA declara ca se asociază la declarațiile citite până acum. Spune că legea este rea, prin modul cum a fost adusă în discuție, lipsit de eleganță. La discuția pe articole își referă dreptul de a releva primejdia ce cuprinde proectul. Dl. V. MADGEARU ia cuvântul la discuția generală a proectului. Constată că demn vedere interesul general al Statului, că trebuia pusă problema pe alt teren, adică al statului modern. Combate principiul care stă la baza proectului cu privire la modul de conducere a întreprinderilor, considerându-le ca sisteme de administrație învechite și arată necesitatea unei conduceri moderne în condițiile în care funcționează întreprinderile private. Se ocupă apoi de consiliul superior de control și îndrumare arătând că este compus din persoane care nu prezintă nici o garanție de imparțialitate întrucât cea mai mare parte din el sunt numiți de guvern. Astfel intreaga avuție a țărei se lasă pe mâna acestui consiliu, în loc ca el să fie compus din reprezentanți autorizați ai organizațiilor noastre economice a căror garanție să fie un exemplu pentru țară. Dl. Madgearu aduce apoi în discuție chestiunea dârei în exploatarea terenurilor societăților I. R. D. P. și „Credit Minier“, arătând că în urma acestor concesiuni statul a pierdut sume considerabile. Se declară împotriva consiliului de control și îndrumare și contra dispoziției care prevede că evaluarea exportului statului o va face delegația economică a guvernului cerând ca ea să fie dată în sarcina unei comisiuni de specialiști în materie cu garanție morală ca toate lucrările să fie date unei largi publicități pentru a fi supuse controlului public. Dl. ION MIHALACHE atrage atenția președintelui asupra faptului că Camera nu mai e în număr. Președintele ridică ședința la orele 7 seara. ^ Senatul Dl. M. Ferichide deschide ședința la orele 3 d. a. ^ Pe banca ministerială d-nii dr. C. Anghelescu, I. G. Duca, G. Mărzescu, Al. Lepădatu, Cipăianu, Dr. ministru G. MĂRZESCU depune proectul de lege amendat de cameră, pentru regularea raporturilor între proprietari și chiriași. Roagă Senatul să admită urgența, care se acordă. Senatorii trec în secțiuni spre a studia modificările aduse de Cameră proectului de lege al chiriilor. Ședința se redeschide la preg Dr. TOMI ILIESCU, raportor, dă citire modificărilor aduse de Cameră. Toate modificările se admit, fără discuție. Legea pusă la vot în total se admite. . . . Ședința se ridică la orei ® 4 Jum. .. ^-OOXXQQ. Ciocnire gravi Intre săteni și jandarmi Brăila 27. In comuna Movila* Mirești (jud. Brăila) s’a produs o gravă ciocnire între săteni și jandarmi. Sunt mai mulți răniți dintre cari 4 foarte grav. Răniții au fost transportați la spitalul din Brăila. S’au făcut arestări printre locuitorii acestei comune. Au fost avizate prefectura de județ Și parchetul. In jurul restaurării Palatului Ad’tiv După cum am anunțat, d. ministru Mârzescu, a făcut un punct de onoare din restaurarea cât mai grabnică a Palatului Administrativ. D-sa a cerut chiar autorităților locale să i se trimită săptămân situația lucrărilor efectuate. Primă săptămână după primirea acestei dispozițiuni, un reprezentant al autorităților s-a dus la palat pentru a constata stadiul în care au ajuns lucrările, constatarea nu a durat mult timp căci lucrările nu au început, cu toate că se anunțase că în urma aprobărei licitațiilor de către minister, totul va merge strună. Situația aceasta a fost comunicată d-lui ministru Mârzescu, care s’a arătat viu afectat de neglijența de care continuă să dea dovadă persoanele care au răspunderea lucrărilor. D-sa a luat măsuri energice pentru ca lucrările atât de așteptate de eseni să înceapă odată . Eri s’a început înaintea consiliului de răsboiu al corpului 4 armată, procesul privitor pe d. maior Cicerone Cordescu fost comandant al taberii de la Șipote—Iași. Acuzațiile ce se aduc numitului sunt: abuz de încredere, sustragere de materiale ale statului și fals. **«te-OOXXXOO—sa» ~y:\ TCIir . La Paris 9,40 LCLILi • La Zurich 3,45 D-1 N. IORGA D-1 V. MADGEARU Vapor sovietic In flăcări 40 de oameni au au căzut pradă valurilor Constanța 27. Vaporul englez „Oropus“ în drum de la Sulina la Constantinopol a găsit rătăcită pe Mare o barcă în care se aflau 2 oameni, extenuați de foame. După ce li s-au dat îngrijirile necesare, ei au povestit că vaporul sovietic „Ural“ încărcat cu petrol, pe bordul căruia erau îmbarcați 40 marinari, în drum de la Batum spre Odessa a luat foc. Vasul s’a scufundat în largul Mărei. Dintre oamenii echipajului numai ei s’au putut salva, ceilalți au murit în flăcări.