Lumea, ianuarie-martie 1924 (Anul 7, nr. 1587-1663)

1924-03-28 / nr. 1660

din țară Í a.. li ■lv[n..stițini au fiflá HBni y LUMN­ i și străinătate Epilogul turburărilor da la Ciu( Comandantul militar al Clujului) generalul Pelassa, myist la București Buc. 26.—După cum am avam­­j­­at, in urma celor întâmplate la Cluj, d-l subsecretar de stat la interne, Tătărascu, a făcut o an­chetă. Reîntors în Capitală, d-sa a depus pe biuroul Primului mi­nistru un detailat report asupra modului cum­ au decurs tulbură­­rile. Ministrul de războiu a fost și el înștiințat despre aceste tur­­­burări, arătăndu-i-se că armata nu a dat sprijin suficient autori­­tăților civile. In urma celor constatate, d­ 1 general Petaila, comandantul corpului VI armată va fi mutat de la Cluj la București. Dl. gen. Petaila va fi înaintat în interes de serviciu, deoarece cercetările nu conchid de­cât la „neabilitate“ din partea auto­­rităților locale cu prilejul măsu­rilor pentru represiunea tulbură­rilor așa că în mod oficial se va arăta că mutarea a fost fă­cută în înteres de serviciu. O conferință preliminară între șefii delegațiilor, la Viena fin memorandum Ukrainian in chestia Basarabiei Viena 26.­ Azi dimineață la orele 12 a avut loc la Landhaus o întrevedere preliminară între d-nii Langa Râșcanu și Kreslin­­sky. Convorbirea a durat trei sferturi de oră, în termeni poli­­ticoși.­Obiectul discuției s-a măr­ginit la generalități. Cei­ doi pre­zideri ai delegaților română și rusă au căzut de acord ca să viziteze pe d-l Gruemberger, mi­nistru de externe, la Ballplatz și să-l invite ca sos să deschidă o­­ficial conferința sub președinția sa. Ambele delegațiuni au dat un comunicat presei în acest sens. Mâne Joi se va deschide oficial conferința. * Vienna 26.—Ministrul de exter­ne, d-l Gruemberger a primit as­tăzi după amiază delegația ru­sească în frunte cu d-nul Kres­­tinsky.• Vie­na 27.— O delegație com­pusă din 5 ukainieni s’a prezen­tat d-lui Krestinsky cu un me­morandum al cărui cuprins în esență e următorul: „Noi fii ai Basarabiei, în mo­mentul hotărâtor al tratativelor române-ruse, atragem atenția con­ferinței de la Viena că „Sfatul Țărei“ care a hotărât în Februa­­rie 1918 încorporarea Basarabiei la România, a fost alcătuit nu­mai din 46 basarabeni, iar res­tul până la 162 erau străini, iar dintre aceștia din urmă numai 47 au votat pentru unire. Noi contestăm competința Safatului Țărei“. In continuare memorandumul încearcă să dovedească cu date etnografice și istorice necesita­tea încorporării Basarabiei la Ukraina. Ei denunță pe generalul Broșteanu că s-ar fi mavolnic cu locuitorii purtaț­i*a și că a terorizat 150 socialiști împreună cu Bogopolsky, conducătorul lor. Memorandum­ul arată apoi ne­cesitatea plebiscitului, și spune că în cazul când plebiscitul este imposibil, să se impună Români­ei să suspende măsurile vexato­rii privitoare la călători din Ru­sia sovietică care doresc să in­tre în țară. Să se impună de a­­semenea României despăgubirea locuitorilor basarabeni cezați|| D. Kreslinsky a primit delega­ția la restaurant, de față fiind și ministrul Rusiei la Viena. El a făgăduit că va stărui la Confe­rință pentru plebiscit care să ho­­­ târască de soarta Basarabiei. Mussolini încearcă aplanarea conflictului cu România Buc. 27. Se pare că dl. Mus­solini are intenția să exercite a­­supra României o presiune, pen­tru a o sili la aplanarea conflict sa nu sta­tului, în așa mod încât sufere prestigiul guvernului lian. Mijlocul acesta ar fi o de­­monstr­­3 pe Dunare a mai mul­tor o­re de răsbo­i italiene. Din cercuri diplomatice se a­­nunță ca Italia a prevenit unele guverne că flota italiană mane­vrează în diferite ape și­ că u­­nele vase se vor scoboră și pe Dunăre. —coxxxoo— Dl. MUSSOLINI Vizita unui principe japonez la București Buc. 27. Principele Nar­o— Hiko—Higashi—Kuni, din fami­lia imperială japoneză a anunțat oficial sosirea în Capitală Joi 3 Aprilie. Guvernul a hotărât să-i facă primiri oficiale la Severin, Cra­iova și Pitești. In gara de Nord principele va fi întâm­­inat de M. M.. S. S. Regele și Regina, membrii guvernului, autorităție civile și militare. Principele va rămânea în București 3­r­i.e. Sărbătorirea Republicei ......—­r In Grecia Cine va fi președinte al Republicei. Amnistia condamnaților politici și militari Athena 27.—Guvernul Grec va lua în curând o serie­­ de măsuri impotriva șefilor regaliști. Toate organizațiile regaliste vor fi­­ des­­desființate. Guvernul grec a trimis instruc­țiuni tutur­or legațiilor și consu­latelor elene din străinătate, să șteargă insignele regale din do­cumentele ce vor fi redactate, de pe ștampilele legațiilor, din titu­lara lor să se șteargă cuvântul „regală“. Portretele Savaranilor vor fi date jos. In ce privește președintele Republicei, se afirmă că regen­tul Conduriatis va fi ales în ca­litate de președinte ad-interim al Republicei. In diferite colonii grecești din străinătate s’au format legi constituționale monar­histe. La București s’a format o asemeni­a ligă. Comitetul ei s-a intri­m­it aseară și a ho­tărât să se lanseze un mani­fest contra procedeului guver­nului grec. La București a apărut a­­seară un ziar grec regalit. Guvernul grec a dat o pro­clamație câtre popor prin care anun­ță în mod oficial detronarea Suveranilor și­­ reclamarea Re­publicei.­­ Generalul Candylîs a declarat că Republica are sprijinul mo­ral și material al Aliaților și că sunt excluse complicațiuni ex­­terne. Athena 27.— Sărbătorirea na­țională a aniversarei independen­ței Greciei a fost celebrată cu un fast extra­ordinar în prezența u­­nei imense mulțimi,­compuse din toate clase sociale. După oficiarea serviciului divin la catedrală miniștrii și deputații s’au­ îndreptat la Adunarea Nați­onală unde într’o ședință solem­nă au votat în unanimitate mo­țiunea guvernamentală depusă în ajun, proclamând Republica și detronarea Dinastiei. Acest even­ment istoric anunțat prin salve de artilerie a fost salutat­­ de A­­dunarea Națională. Sărbătorirea proclamărei republicei va dura 3 zile. Consiliul de miniștrii întrunit azi a semnat decretul pentru am­­nestia condamnaților politici și militari, întreaga presă salută cu satis­facție proclamarea Republicei. -----COXXSOO“ Bursa București Buc. 27.— La Bursa de De­vise au cotat: Franci francezi 10 22, Franci elvețieni 33,20, Lira sterling 824, Lire ita­liene 8,30, Dolarul 192, Coroa­ne cehe 5,56, Coroane austrii ace­­st tjac Rezultatul Oficial al a Sîngerei c2hsi Ro­­m­anați Buc. 27. — La ministerul de interne s’a primit rezultatul de­finitiv al alegerei dela Romanați. Voiculescu (liberal) a obținut 13440 voturi, ales. Sebastian Radovici (țărănist) 12466. Miro­­nescu (național) 10126 voturi. Procesul maiorului Bâgulescui Buc. 27. Eli urma să se ju­dece la Consiliul de Răsboiu al corpului II de armată procesul maiorului Băgulescu, care a fost adus cu mandat de la regimentul său din Basarabia. Consiliul ne­­fiind în complect judecare­a pro­cesului a fost amănată. O nouă reorn&nicare a Academiei Române, Buc. 28. — D. Vasile Pârvan în înțelegere cu d. N. Iorga a luat inițiativa unei lucrări, în ve­derea alcătuirei unui proect de lege care să ij pună pe noul baze administrația și organizarea Aca­demiei Române. D. VASILE PÂRVAN Apropiate complicațiuni in Balcani Buc. 27. — In unele cabinete aliate sunte tineri că evenimen­tele, care se desfășoară acum la Xihena vor avea urmări gra­ve în Balcani. Nu este exclusă o intervenție a acelor state din Balcani care nici până astăzi nu și-au fixat definitiv atitudinea lor față de Grecia. Se așteaptă ca Turcia și Bulgaria mai ales să revendice teritoariile câș­tigate de greci și în acest caz se în­trevede ca și Serbia va interveni. Faptul acesta a determ­inat o parte din presa greacă, să nu sprijine acțiunea republicei, pentru a nu complica mai mult situația externă. La Athena circulă tot felul de știri alarmante cu privire la apropiată conflagrație în Balcani»o Proectul comercializărei la Cameră ~ Reprezentanții partidelor național, țăranișt $1 argetoianist se ridica contra proectului. ~ Și d-1 Iorga e contra — Prezidează dl --------------- M. ORLEANU. Pe banca ministerială d­-nu­ Tan­­cred Constantinescu, V. Brătia­­nu, Tr. Moșoiu, gen. Mărdăres­­cu. Se citește pentru a treia oară propunerea pentru modificarea art. 92 din regulamentul Came­­­­rei. Comunicări DL GEORGESCU-Tulcea se referă la un articol dintr-un ziar, care se ocupă de un membru al guvernului, care a vândut un i­­mobil pe un preț derizoriu, pen­tru a frustra fiscul. Dl. ministru V. BRĂTIANU, spune că nu cunoaște articolul și declară că pune la îndoială, veracitatea știrei. Abuzuri cu improprie târârea in jud. Iași Dl. PETRE DRAGOMIRESCU, face o comunicare cu privire la abuzurile săvârșite cu ocazia îm­­proprietărirei în com­­ una Onești (jud. Iași). Dl. VICTOR JAMANDI se aso­ciază le această comunicare. i. Dl. CONSTANT. GEORGES­­CU cere lămuriri în chestia sa­­larilor reduse ale lucrătorilor de la atelierele C. F. R. DL. DRACHIDI-Tulces ad­e­­seaza o comunicare în chestia cons­ruirei lin­ei ferate Haman­­giu-Babadag. Se repetă votul cu privire la ratificarea decretelor legi. Se întră în ordinea de zi. D. dr. HAȚEGAN, in numele partidului național, citește o de­clarație în care acuză guvernul de furtul urnelor și ilegalitatea Parlamentului de a legifera. Declarația arată ca actuala le­ge a comercializărei este meni­tă să îmbogățească partizanii și societățile liberale. Partidul na­țional când va veni la putere va desființa foste legile votate de actualul Parlament. D. P. DRAGOMIRESCU, în numele partidului poporului ar­­getoianist citește­ o declarație prin care spune că prin proec­tul comercializării se­ încearcă o lovitură de stat. Partidul poporu­lui deși în principiu este pentru această comercializare, crede ca fiecare caz în parte de comer­cializare trebue să fie adus în discuția Parlamentului. Partidul poporului se declară în special împotriva consiliului superior de control și îndruma­re prevăzut în lege și închee a­­rătând că se pregătește o lege pentru ocrotirea intereselor de partid. . . „ Dl. N. IORGA declara ca se asociază la declarațiile citite pâ­nă acum. Spune că legea este rea, prin modul cum a fost a­dusă în discuție, lipsit­­ de ele­ganță. La discuția pe articole își referă dreptul de a releva pri­mejdia ce cuprinde proectul. Dl. V. MADGEARU ia cuvân­tul la discuția generală a proec­­tului. Constată că de­m­n vedere interesul general al Sta­tului, că trebuia pusă problema pe alt teren, adică al statului modern. Combate principiul care stă la baza proectului cu privire la mo­dul de conducere a întreprinde­rilor, considerându-le ca sisteme de administrație învechite și a­­rată necesitatea unei conduceri moderne în condițiile în care funcționează întreprinderile pri­vate. Se ocupă apoi de consiliul superior de control și­­ îndruma­re arătând că este compus din persoane care nu prezintă nici o garanție de imparțialitate întru­cât cea mai mare parte din el sunt numiți de guvern. Astfel intreaga avuție a țărei se lasă pe mâna acestui consi­liu, în loc ca el să fie compus din reprezentanți autorizați ai organizațiilor noastre economice a căror garanție să fie un exem­plu pentru țară. Dl. Madgearu aduce apoi în discuție chestiunea dârei în ex­ploatare­a terenurilor societăți­lor I. R. D. P. și „Credit Mi­nier“, arătând că în urma aces­tor concesiuni statul a pierdut sume considerabile. Se declară împotriva consiliului de control și îndrumare și contra dispozi­ției care prevede că evaluarea exportului statului o va face de­legația economică a guvernului cerând ca ea să fie dată în sar­cina unei comisiuni de specia­liști în materie cu garanție mo­rală ca toate lucrările să fie date unei largi publicități pentru a fi supuse controlului public. Dl. ION MIHALACHE atrage atenția președintelui asupra fap­­tului că Camera nu mai e în număr. Președintele ridică ședința la orele 7 seara. ^ Senatul Dl. M. Ferichide deschide șe­dința la orele 3 d. a. ^ Pe banca ministerială d-nii dr. C. Anghelescu, I. G. Duca, G. Mărzescu, Al. Lepădatu, Cipă­­ianu, Dr. ministru G. MĂRZESCU depune proectul de lege amen­dat de cameră, pentru regularea raporturilor între proprietari și chiriași. Roagă Senatul să­­ ad­mită urgența, care se acordă. Senatorii trec în secțiuni spre a studia modificările aduse de Cameră proectului de lege al chiriilor. Ședința se redeschide la pre­­g Dr. TOMI ILIESCU, raportor, dă citire modificărilor aduse de Cameră. Toate modificările se admit, fără discuție. Legea pusă la vot în total se admite. . . . Ședința se ridică la orei ® 4 Jum. .. ^-OOXXQQ. Ciocnire gravi Intre săteni și jandarmi Brăila 27. In comuna Movila* Mirești (jud. Brăila) s’a produs o gravă ciocnire între săteni și jandarmi. Sunt mai mulți răniți dintre cari 4 foarte grav. Răniții au fost transportați la spitalul din Brăila. S’au făcut arestări printre locuitorii acestei comune. Au fost aviza­te prefectura de ju­deț Și parchetul. In jurul restaurării Palatului Ad’tiv După cum am anunțat, d. mi­nistru Mârzescu, a făcut un punct de onoare din restaurarea cât mai grabnică a Palatului Admi­nistrativ. D-sa a cerut chiar autorități­lor locale să i se trimită săptă­­mân situația lucrărilor efectuate. Primă săptămână după primi­rea acestei dispozițiuni, un re­prezentant al autorităților s-a dus la palat pentru a constata stadiul în care au ajuns lucrările, cons­tatarea nu a durat mult timp căci lucrările nu au început, cu toate că se anunțase că în urma a­­probărei licitațiilor de către mi­nister, totul va merge strună. Situația aceasta a fost­ comu­­­­nicată d-lui ministru Mârzescu, care s’a arătat viu afectat de ne­glijența de care continuă să dea dovadă persoanele care au răs­punderea lucrărilor. D-sa a luat măsuri energice pentru­ ca lucrările atât de aș­teptate de eseni să înceapă odată . Eri s’a început înaintea consiliului de răsboiu al corpu­lui 4 armată, procesul privitor pe d. maior Cicerone Cordescu fost comandant al taberii de la Șipote—Iași. Acuzațiile ce se aduc numitu­lui sunt: abuz de încredere, sus­tragere de materiale ale statului și fals. **«te-OOXXXOO—sa» ~y:\ TCIir . La Paris 9,40 LCLILi • La Zurich 3,45 D-1 N. IORGA D-1 V. MADGEARU Vapor sovietic In flăcări 40 de oameni au au căzut pradă valurilor Constanța 27. Vaporul englez „Oropus“ în drum de la Sulina la Constantinopol a găsit rătăci­tă pe Mare o barcă în care se aflau 2 oameni, extenuați de foa­me. După ce li s-au dat îngriji­rile necesare, ei au povestit că vaporul sovietic „Ural“ încărcat cu petrol, pe bordul căruia erau îmbarcați 40 marinari, în drum de la Batum spre Odessa a luat foc. Vasul s’a scufundat în lar­gul Mărei. Dintre oamenii echipajului nu­mai ei s’au putut salva, ceilalți au murit în flăcări.

Next