Lumea, ianuarie-martie 1926 (Anul 9, nr. 2205-2279)

1926-01-14 / nr. 2215

V Hotărârile Senatului Universitar din Iași Senatul universitar s’a întrunit cri­m­ era 11 dimineață. Ședința a fost prezidată de d. Rector dr. Al. Slătineanu. Au luat parte d­ini senatori : J­­Petrov cb I. Carpl, Tr. Bratu, dr M. Șefănescu-Galați și Petru Bog­nar. Senatul a decis augmentarea aj Joar lor lunare, acordate de Universitate studenților lipsiți de mijloace. Subvențiunea va fi de o mie lei, cu înepere de la ianuarie. Senatul a luat în discuține și cuprinsul unui articol publicat în ziarul „Dimineața“. Se afirmă, că­­ mielul ar fi în poses­unea unei declarațiuni sem­nate de amorul articolului încri­minat. Autorul articolului mărturisește că e student la Facultatea juri­dică și candidat la examenul se­siunii de Ianuarie. D-sa precisează că prima re­dactare a articolului trimis z­aru­lui mu nțional a fost modificată simț­tor, fără încuviințarea sa, de secretariatul ziarului în coloanele căruia a apărut. Senatul urmează să se p­e­­nunțe asupra acestei chestiuni, într-o viitoare ședință. Senatul a de­is să se aducă a cunoștința Directorilor Căminu­­rilor Studențești, cuprinsul dis­­pozițiunilor privi­oara la Lege a Co­ntabilității generale a ide­­iului. Se acordă Aula Universitat­i, pentru ziua de 18 ianuarie, ora 9 p. m., când d. Marcel Emerit, membru al Institulul­i francez, va c­onfe­­en­­a asupra poetului Charles B­uchelaire. Dease­menea acordă Aula pen­tru două conferir­i, în LIpsul Societăței Gos­p­rinelor di­n Ieși. din tari D­e ULTIMA ORA l? I . -.. I 1 titre Suveraneri pana azi (București 12 Telefonate) și Prințul Carol da pri­ Ministerul de războiu n’a până acum nici un ordin cu vire la situația colonelului C­on­­deescu și a inspectorului de Si­guranță, Cor­eanu, care au inso­lit pe principele Carol în străi­nătate. Asta­ aflăm dintr’o sursă care nu suferă dezmințire că M. S. Regele ar fi dat ordin ca acești înalți demnitari să rămână ata­­șați pe lăngă persoana Prințului Carol. Acordul național­­țărănist Țărăniștii susțin categoric că soarta acordului stă numai în mânile partidului național. Dacă nu vor înțelege gestul suprem, ruptura va fi inevitabilă. Nu se poate concepe astăzi un guvern de succesiune f­ă­r­ă țărăniști, susțin aceștia din urmă. Acest adevăr îl recunosc toți fruntașii politici, este axiomatic. De altfel, d. Const. Stere, care era până azi obiectivul tuturor atacurilor „Viitorului“ și ale frun­tași­lor liberali, a devenit o per­soană semi-oficioasă și atitu­dinile lui se citează ca pildă de înaltă rațiune, simț politic și pa­­­triotism. Și așa se schimbă vremurile Primul minis­tru și afacerea avioanelor In cercurile Iberale, indirectă legătură cu acele guvernamen­tale sejafirmă că d. Ionel Brătia­nu ar fi dat ordin d-lui general Mărdărescu, ministru de războiu, în sensul ca noi unul dintre membrii comnn­iunei militare ro­­mâne ca i au recepționat la Ams­terdam comanda de avioane „Fokker“ să nu fie scutit de da­rea în judecată. In acelaș timp primul ministru a mai cerut d-lui ministru de războiu să fie pus în curent cu rezultatele anchetei. Nu se desființează ' Din sursă bine informată a­flăm că ,Fundația Principele Carol“ nu­ va fi desființată, c va continua să-și păstreze menirea și titulatura actuală. Fundația va fi condusă de un comitet compus din trei persoane. Se dă ca si­gură numirea în acest com­itet de conducere a d-lui C. directorul învățământului Kirițescu, secun­dar din ministerul instrucțiunei publice. Alegerile comunale D. deputat Const. Dimitriu, în măsură a cunoaște bine ches­iu­­nea alegerilor comunale, a de­clarat următoarele: — „Nu este până acum nimic stabilit asupra chestiunei zilor comunale. După câte alege­știm la sfârșitul acestei săptămâni vom avea o consfătuire cu d. Ionel Brătianu, primul ministru. Atunci și numai atunci se va putea ști ceva precis în privința soartei a­­cestor alegeri. Noul inspector al Infanteriei In cercurile militare su­erioare se afirmă că d. general Petala va fi numit inspector general al infanteriei, în locul d-lui g­neral Ion Popescu, numit comandant al corpului 11 de armată Bucu­­ești. Numiri In Co­­mandamente la­ Ofițerii superiori cari se­r sesc la dispoziția ministerului­ de război vor fi numiți la diferitele comandamen­t, zi­ ele acestea, raționala a par­tidului național D. Iorga, cu toate că declara­țiile fostului Prinț Carol sunt ca­tegorice, cu toate că fostul moș­tenitor al Tronului af­rma că nu există nici un motiv f­os­tic la ba­za renunțării sale la Tron și că cere liniște, d. Iorga a făcut zia­rului „Le Ma­in“ următoarea dec­larație : „ Abdicarea Prințului Carol și soluția dată nu este nici legală, nici definitivă. In acest sens am făcut declarații categorice în sânul Reprezentantei Natio­nale (NR. Căci și Cum ?) Chestiunea va reveni pe tapet într’un termen apropiat. Despre aceasta nu mă îndoesc". Iată că șeful partidului națio­nal este în opoziție n­u numai cu Suveranul dar și cu fostul Prinț Moștenitor, pe care vrea să-l apere. Tot­odată,­credem interesant să reproducem următoarea no­ă din oficiosul partidului național „Ro­mânia“ : „Poporul se supune poruncei regești,­dar nu poate uita și nici nu iartă. Durerea Regelui nu o tulbură acum cu amărăciunea din sufletul lui, dar ridică pum­nul împotriva nedemnilor ce s’au aciuat, veșnic mărunți în jurul Tronului. Răspunderile. Cuvântul trece pe buzele tutu­ror. Răspunderile sunt ale D-tale, d-le Bratianu. Apelul ce ai făcut în Cameră să ne înălțăm la tine, insultă sentimentele sfinte care ne stăpânesc. „Popor și Rege stau sus în lumina tragicului­­ istoriei. Tu nu nu te poți înălța acolo. Fila is­toriei s’a închis cu peceți grele“. Atiudinea aceasta a partidului național concordă cu campaniile extrem de v­olente, începute de fruntașii partidului național contra d-lui B­arbu Ș­trbey. Oficiosul d ui Argetoianu a publicat un articol extrem de violent, iar d. Grigore Filipescu anunță reapariția „Epo­cei“ pentru ca în toate coloanele ziarului să lovească în d. Barbu Știrbe­y. Bine­înțeles că partidul liberal a și luat attudine corespunzătoa­re. El anunță că partidul național s-a exclus singur din viața politi­­că a țarei. D. Ionel Brătianu susține că a­­titudinea de astăzi a partidului național este cea mai mare greșa­­lă și gafă ce a putut face vre-un partid în cursul existenței sale politice. Moștenitorul Tronului la învățătură Prințul M­iai, moștenitorul Tro­nului va fi trimis în Anglia peste doi a­i de zile, pentru a urma cu­surile primare la o școală specială din ap­oprierea Londrei. O nouă comandă de avioane D. locot.-colonel Capșa a ple­cat la Paris pentru a suprave­ghea personal construcția a 100 avioane tip­­ Bleriod Spad, co­mandate de Român­a. O somație „Neamul Românesc", oficiosul d-lui N. Iorga, publică următo­ul comunicat.: „Somăm „Viitorul“ să dea pu­­blicităței cuprinsul d­clarațiilor Prințului Carol apăru­t în „Le Marin“ din 7 ianuarie 1926. Dacă oficiosul guvernului nu o vata e, va dovedi că d-l i Ion I. C. Bră­tianu îi este teama să se facă lumină în jurul ultimelor eveni­mente“. O dispariție de senzație Inspectorul vamal de la punc­tul d­e frontie­r al N­str­ului, Cetatea Albă, a reușit să dis­pară în Rusia Sovietică, luând cu sine suma de 4 milioane lei. Atitudinea.sen* îndrăzneață evadare­a unui pe­riculos spărgător din arestul Tribunalului imn — Hoțul a fost condamnat 30 minute mai târziu la 3 an închisoare pentru cumul de furturi — In numărul de eri am relatat dezbaterile procesului care a a­­vut loc la Trib. Sac. II, intentat satului de hoteluri Noeh Winich. Tribunalul secția 11, după dez­baterile care au ocupat mai toa­tă ședința, a am­ănat pronunțarea unui eri. Hoțul a fost adus ori la 12, spre a fi de față la pronunțare și pus sub paza unei santinele. Până la strigare, hoțul a fost dus în arestul Tribunalului care se află în subsolul Palatului. Când gardianul de serviciu s’a scoborât în subsol pentru a ve­dea ce face hoțul a constatat lip­sa lui. Santinela care-l păzea dormea. Gardianul a trezit santinela și abea atunci acesta din urmă a constatat dispariția hoțului. S’a dat alarma, dar era prea târziu. Hoțul a avut tot timpul necesar să se ascundă într-unul din numeroasele ganguri ale sub­teranei sau să găsească drumul spre eșire și să dispară. Santinela a fost arestată. Su­pus unui interogatoriu de către Parchet, soldatul a mărturisit că în timpul pazei a adormit de o­­ric scală. Soldatul, sătean din Bucium, face par­e din contig. 1923 și a fost concentrat în luna Noembrie pentru 30 zile. Dar nici pana az: n’a fost desconcentrat. In afară de aceasta, satinela a măr­turisit că de 8 zile, nu numai că nu s’a mai dezbrăcat, dar nici n’ar­e timpul necesar să se odihnească două ceasuri în șir Aseară, păni la orele 12, a fost la gara, cu un convoiu de arestații b­­oxându-se . Galata a fost pus la post t­ip de 3 ceasuri. La orele 11 a fost trimis la Pa­lat cu arestații, stând tot timpul în picioare. Fiind lăsat singur cu Noeeh Vinich și observând că hoțul­­ o mea, s'a lăsat pe spate și astfel a adormit cu mâna pe armă. In poziția asta a fost trez­i de gar­dian, care l’a făcut atent de fuga hoțului. Un sfert de ceas mai târziu, Tribunalul s’a pronunțat în acest proces. Noeeh Vinich a fost condamnat la 3 ani închisoare, iar Haia Axenfeld, Henia Druman, Mișu Grunberg, H­am și Haba Furman și S. Garaber, la câte 15 z­le închisoare. In solidar toți au fost condam­nați la 20.000 lei despăgubiri către d. C. Gărcinea’ u. Socialiștii francezi participă la guvern Paris 12.­ Congresul general al partidului socialist francez a decis cu 1766 voturi contra 1331 și 16 abțineri participarea la gu­vern, cu cond­iia ca socialiștii să obțină majoritatea și alegerea portofoliilor ministeriale. Banca Franței cere despăgubiri Prnfu.ls.si Windischs­ Graetz Budapesta 12. Procurorul gene­ral al statului a declarat ziariș­­tile că din cauza complicită­ți de artism, afacerea de falsificare a bancnotelor, jț nu va putea pre­zenta propunerile sale judecăto­rului de instru­ire. Procurorul general a mai de­­clarat că reprezentantul Băncei Franței a anunțat că Banca va ridica pretențiuni de despăgubiri din partea Prințului Windisch- Oraeiz, Belgrad. Ziarele iugoslave con­tinuă să comenteze f­acerea banc­­notelor false. Zia­ul „Politica“ constată că­­ oaie­­­rele afacerei malșurilor de dinari conduc la Budapesta. Mi­­nistrul de externe Nincici a avut o lungă conferință cu directorul Băncii Naț­onale din Belgrad. S-a discutat asupra măsurilor ce urmează să se ia pentru proteja­rea statului iugoslav. Un înalt su­ncrio­ar al pol­iiei iugoslave, care plecase la Buda­pesta pentru a colabora la des­coperirea bietelor false a 1000 dinari, a fost slit să se reîntoar­că la Belgrad, de­oarece auto­­rităț­le ung­re au refuzat să dea concurs în ajungerea scopului pentru care venise. Consiliul de Miniștri Aranjarea datoriilor de la asbolu ------------cu Franța -------------­ Buc.­ek 11. 13.—Eri dimineață la o­­membrii guvernului s’au întrunit în Consiliul sub președin­ția d-lui Ionel Brătianu. Morai credite per­­­tru sinistra­ți din Ardeal D. GH. TATARASCU a făcut Consiliul i o expune­­ asupra si­­tuației dezastruoase provocată de inund­­­ile din Ardeal. Consiliul a hotărât să acorde noul credite p­entru ajutorarea sinistraților. Mere­ui dimineață prefecții de ju­dețe din Ardeal se vor întruni, pentru a avea o consfătuire cu d. mi­istru Chmculescu. Cu acest prilej se va face repartiția aju­­toarelor ce se vor acorda. Credite pentru Basarabia Consiliul a mai hotărât să a­­c­rde noui credite pentru popu­lații din Basarabia, care a avut mult de suferit din cauza secetei. In acest scop dl. Chirculescu, ministrul ocrotir­lor sociale, a a­­vut o consfătuire cu d. Oromolu guvernatorul Băncei N­aționale, pentru stabilirea creditelor pe cari Banca Națională le va acorda pentru opera de ajutorare. Aranjarea dato­­riilor de războiu cu Franța Consiliul s’a ocupat apoi de plecarea d-lui Vintilă Brătianu la Paris. In acest scop îi s'a acor­dat un concediu de 11 zile. Inte­rimatul ministrului de finanțe îl va deține d. Duca. C. VINTILĂ BRATIANU a adus apoi în di­cuția Consiliului, che­stiunea aranjării datoriilor de războ­i ale României în Franța și Italia, precum și aceea a îm­prumutului extern. Cercurile ofi­­ciale franceze fac oarecari greu­tăți la aranjarea lor, din această ca­uză d. Vintilă Brătianu a hotărârea de a pleca la Paris,luat Cîne va­ conduce tratativele Consiliul ținând seamă de ul­tima telegramă primită din partea legației române din Paris, a luat deciziunea ca d. Titulescu să fie autorizat să ducă tratativele cu guvernul francez. La sfârșitul săp­­tămânei viitoare vor pleca la Pa­is membrii comisiunei române ca­i au tratat la Washington a­­nularea datoriilor de războ­i ale României,,în Statele­ Unite, reformei administrative Buc. 13. Eni dimineață a avut loc la ministerul de interne, o o sfătui­re cu inspectorii admi­­nistrativi, sub pr­­idențîa d-lui Bănescu, secret­rul gene­al al ministerului de interne. Inspectorii administrativi au­ pri­­mit inftrucțiuni în­­ vederea a li­ căre reformei administrative. În­cepând din 15 iam­ari­ii. ins­pectorii vor lua reședința la cir­cumscripțiile respective ce li s’au destinat, de a supraveghea apă­rea reformei administrative. Heui moratorii Tribunalul secția III s’a ocupat ori de două cereri de moratorii, introduse de doui cunoscuți co­­mercianți din localitate. Primul moratoriu a fost cerut de firma de ferm­ie „Continen­tal“ din str. Lozonschi colț cu Ștefan cel Mare, d-lui Iulius Simovici, proprietatea ei după pledoariile epurărei pre­cum și a reprezentanților credi­torilor. Tribu­nlul a amânat pro­nunțarea pe azi.* Al doilea moratoriu a fost ce­rut de firma de galanterie en­­gros Solomon Faibiș din strada Costache Negri. Tribunalul a amânat pronunța­rea pentru joi 14 Ianuarie. Procesul lacubovici Chișinău.­ Curtea de Apel secția 1 Chișinău a judecat apelul d-lui lacubovici, care ori fu­sese condamnat de Tribunal la 3 luni închisoare și 50.009 lei d­spăgubiri civile care d. depu­tat Gherman Pântea, pentru șan­taj. Curtea­ a primit în parte a­­pelul d-lui lacubovici, reducân­­du-i pedeapsa la o lună și supri­mând acordarea despăgubirilor. Un mnniționat fort din Bijutierii Londra 12. S- a unf i din New­ York că eri dimineață s'a petre­cut un furt cu adevărat senzațio­nal în centrul orașului. Doi in­divizi după ce au ucis cu focuri de revolver pe doi bijutie­r, a­u dispărut cu automob­iul, luând cu ei doi lăcușori cu pietre preți­oase și­­ bijuterii în valoare de peste 100.000 dola­r (vre-o 22 milioane lei). Cu toată a­ruența publicului și urmărirea pol­ț­ei, ei au scăpat neatinși de gloanțele urmăritorilor. Bursa București Paris 8.55 Londra 1079. N. York 223. Zurich 43.00. Miilano 9.00. Bruxelles 10.10. Praga 6.6o Viena 31.50. Berlin 53.25. —Leul a cotat la Zurich 2.32 jum. Paris 11.63, la IMPORTANTA adunare clericală c­e l­a Palatul Mitropolitan Pentru eli au fost convocați, de I. P. S. Mit­opolitul Pimen, la Palatul M­itropolitan, toțt pro­­toereii județelor Eparhiei Mol­dovei. La această conferință au fost învi­ați și fruntașii clerului eșan. Au participat, în afară de pro­­toereii județelor Iași, Botoșani, Doroho­i, Fălticeni și Neamț, preoții ieșeni: I. Gotcu, I. P. Țincoca, Valeriu Iordărescu, P. Chirica, Th. Hodoroabă, C. Dron și d. Gabriel Pâ­ru. Succesul și comba­terea sectanților Înaltul Pre­ot,­după ce a ex­­p­imat celor prezenți tradiționalele felicitări, pentru noul an de mun­că,— a relevat rezultatele îmbu­­cu­itoare, obținute de preoțimea Moldovei, în combaterea sectelor. Datorită activ­tații desfășurate c­e preoțime,—mai mult de jumă­tate dintre credincioșii rătăciți s’au reîntors la a­tarul bisericei părintești,—iar p­opagandiștii, de­­silusionați, au fost nevoiți să de­­sarmeze­ Preoțimea Moldo­vei și calendarul Vorbind despre adoptarea ca­lendarului îndreptat de Sft. Sinod, —înaltul Prelat constată că în Eparhia Moldovei opera s’a în­făptuit fără zdruncin, datorită spi­ritului înțelegător al populațiunei no­a­stre. Un mare merit,—a subliniat P. S. Sa.—îl are preoțimea, eparhiei noastre, că s'a ostenit cu însufle­țire la pregătirea și luminarea credincioșilor pentru înțelegerea necesității adoptării cae­ndarului rațional. Intemcerea unei noi reviste clericale înaltul Prelat aduce la cunoș­tința asistenței, că a decis să în­zestreze Eparhia, cu o publicați­­une clericală, redactată potrivit cerinț­lor clericale. Roagă pe toți­­ incerca fii publi­ciști c­erici să-și ofere prețioasa lor colaborare. Revista va apare lunar și va fi tipărită la Institutul grafic de la Marea N­amț. După ce se mai­ fac diferite­ comunicări, ședința se ridică la ora 6 p. m-

Next