Lumea, aprilie-iunie 1927 (Anul 10, nr. 2586-2664)
1927-06-11 / nr. 2648
Lmik •*-——— guvern liberal Guvernul liberal e la c%ma țârei. „Era pe când nu s’a zăritŭn adl.”, de pe când național&răniștii s’au îndârjit să nud vadă, oferindu-și colaborarea Prințului Barbu Știrbey. Iată că d. lonel Brătianu a părăsit umbra, străvezie de altfel, avansând la peptul umflat de încredere ;pre Preșidența de consiliu de mâine — un „mâine“ care pare a se soroci foarte curând. Cum am prevăzut in notita noastră ,cazul troian“, miniștri străniști din format Știrbey au jucat festa propriului lor partid. Au servit la trampolină liberală. Era firesc, cunoscute fiind sentimentele in materie ale d-lor Mihai Popovici, Siver Dan și Ionian. Ca să declanșeze criza, d. Ionel Brătanu a propus țărăniștilor liste comune de , candidați, cu proporția de 40, oo pentru țărăniști. 40 o o revenea liberalilor și câte 10 o o d-lor Lupa și Argetoianu. D. Maniu se consultă în legătură cu cei 100.. Se crede că vor respinge propunerea și atunci guvernul actual va lichida, în aplauzele liberalilor. „Lucrătura* e în cura spre vertiginoasă rezolvire: •* f - -Fi .• :.r. l „Oamenii de centru" Partidul liberal are o categorie de fruntași care au roluri proeminente în politică, deși nu sunt exponenții unanimii&jei subregător din anumite județe. Ca un corectiv la erathizarea impusă de număr, ei sunt distinși de cei putini, — sunt oamenii centrului. In actualele alegeri vor împânzi țara, figurând ia locuri de cinste pe listele de candidați ale fiecărui district Județele CU mai multe locuri de deputați și senatori vor primi câte doi favoriți de-ai centrelor. Dacă uneori li se cer și acestor oameni de centru să reprezinte o muncă și o cultură deosebită, totdeauna însă au favoarea de a fi scutit de ceiace se cheamă .bucătăria* electorală. .damini de centru* e adesea un pseudonim ét tâVcotismu lui. Discuții vii Dnii Vintilă Bratianu și DliCa, au de furcă. Discuțiile pentru desemnarea candidaților pe listei>ierarhizarea acestora, sunt anevoioase. Pretențiile abunde, susceptibilitățile se încrucișează frecvent, Inflația produsă în partid prin intrarea atâtor fruntașii ir celelalte organizații politice a creat o nouă categorie de candidați: „oamenii centrului". E necesară prudență excesivă în plasarea acestora—cu toată disciplina ce prezida la baza parimului liberal. Lista dela Iași a fost ci&culată ori. Capul listei e asigurat d-lui Crupenschi. „Lâna de aur* tocul al doilea. Argonauții dise puși a naviga spre ea s’au cifrat la vre-o 5. Din considerente de voitor s’a emis numele d-lui George Brătianu care, din delicațete și pudoare, a lăsat a se înțelege că, intrat curând în viața politică, nu înțelege să uzurpe situații câștigate—oricât prestigiu ar însemna numele și reputația sa istorică și culturală. Vor figura d-nii Carpenschi, Vlamandi, George Brătianu, C. Toma, D. Dimitriu, I. Zipa, Osvald Racoviță, Văsiliu—Voinea,—dacă nu se va da un joc și unui sătean. Profesor universitar O revistă din California publică o convorbire cu regele Bulgariei. Aceia care vorbea cu regele Boris, îî puse între altele și întrebarea : ,„Ce veți face dacă sunteți detronați ?“ Regele : „Voi veni în America, să-mi căștig viaț».* Corospodenlul: §„K» ce tel ?* Regele: (înșirând ocupațiile în ordinea salarizării tot mai slabe) „Eu pot să conduc un automobil de curse, iar dacă nu voi găsi o «silei de ocupație, mă fac și șofeul obișnuit. Dacă nu pot găsi loc nici în direcția aceasta și pricepându-mă să conduc o locomotivă, mă fac mașinist. Iar, dacă nimic și nimic nu-mi va reușî, ei lene, i ța voi muțumi tu profesor Uijiveisi îlai". La congresul recent al chimiștilor din Întreaga lume, ce e avut loc la Bruxelles, profesorul Leeman, directorul marilor întreprinderi metalurgice din Hoboken, a arătat pe baze documentate starea înfloritoare în care se găsește industria metalurgiei în situl Kalanga, din Africa. Expunerea făcută de ilustrul chifrust a provocat un viu interes în mijlocul ciimulilor, întrucât acestinut african tinde să alimenteze întreaga lume cu radium. Haut-Kalanga este un ținut din Congo belgian. Belgienii au deci norocul ca să posede monopolul rediumului. Zăcăminte de cupru, fer, etc. .Uniunea minieră este concesionară în Haut-Kalonga, pe o zonă de aproape 1..opo kilometri pătrați. Pe toată această regiune se găsesc în abundență minereuri de fer, Cupru și alte metale necesare industriei. In anul 1925, s-au făcut sondje de 25.000 metri. Rezervele obținute la sfârșitul acestui an erau de 75 milioane tone minereuri, conținând un minimum de 5 milioane tone de cupru. Extracția minereului de cupru este foarte lesnicioasă, cu ajutorul metodelor moderne, astfel că S-a reușit că numai în 24 ore, numai cu 20 lucrători, să se extragă lacte tone. Pentru îndeplinirea travalurilor mecanice, instalațiile industriale din Haut-Katanga posedă o uzină centrală electrică de 3o,oop kilowați. Radium in abundență . „Societatea minieră” posedă de asemenea in minele din Chinkolobwe, minereuri de uranium, cu un continut foarte ridicat de radium. Belgia, cu minereurile sale uranifere din K danga, deține astăzi monopolul preparatei radiumului. Uzina de radium din Oden are, intr’adevăr, o producție care depășește consumamondică a acestui metal prețios, 20.000 lucrători? Construcția și exploatația uzinelor uriașe au necesitat instalat’rii importante, ateliere mecanice și organizarea salubrității pentru lucratori și funcționari. , ■ . " " Astfel, „Uniunea minieră” a clădit case pentru locuințe, școli, spitale, bucătării moderne, bibtioteci, grădini, băi și toate necesare vieții, întrucât regiunea de exploatare este izolată de restul ținutului din Congo belgian. In serviciul marilor întreprinderi lucrează aproape 26.ooo turnători dintre care să ooo sunt negri. Personalul european cuprinde ingineri de mine, geologi, metalurgiști, electricieni, medici, chimiși, agenți comerciali, etc. Cât se exploatează ? Uniunea minieră cântă să economisească cât mai mult brațele de muncă și să obțină mesimul de profit, prin introducerea mijloacelor moderne tehnic astfel, că pe când in 1921, întreprinderea producea 36.ooo tone cu un efectiv de 12.ooo lucrători, in 1925 s’a obținut 90.000 tone numai cu 14.ooo lucrători. Mijloacele de locomoțiune și mașinile fantastice punând in lucru—in fiecare an—, 1 milion 500.000 tone minereuri de cupru, 500.000 tone de fier, Joo.ooo tone de cărbuni și colis,—reprezintă încărcarea a 3.266 trenuri a loo vagoane fiecare. Opera gigantică întreprinsă da .Uniunea minieră. In mijlocul Africii, prezintă un mare progres pentru întreaga industrie și o deosebită importanță pentru viața economică. Munca prodigioasă ce se depune în inima ținutului african este o manifestare din cele mai grandioase ale activității umane din ultimul timp, L B„ HAPHIM In mijlocul Africef Documente... literare Reproducem din registrul de ordonanțare al ministerului Artelor datele de mai jos, — totul se dat în ultimele zile ale regimului — lăsând pe cetitori să tragă concluziile: D. V. Coldiș, fost ministru al artelor, a aprobat d-lui V. Coldiș, președintele Astrei suma de 1500000 lei, (un milion cinci sute mii); D-lui Cârlova lei 300000; D-lui D. G. Teodosiu 500000 lei; Revista* Cartea -Vremei* 300 mii lei; Revista „Viața Românească* 500000 lei; Revista „Gândirea“ 500000; Revista „Logos" (care nici nu există. N. R.) lei 300000; „ Astra“ 100000 lei; Tablouri reprezentând personagii de seamă 500000; Dificilul Teatrului National óOOOOO, dar, deși era deficit, totuși s’a acordat unui actor 200 mii lei pentru turneu! Teatrul „Fantasio’ lei 200000 etc. in altăl ordine dăm mai jos o probă strălucită de stil și compoziție :* Comisariatul de Proceduri Iași No 1674. 6. 927 Chîre Onor Tribunal Secția Il Iași La Mo. 2*7741927 Avem onoarea vă înainta un proces verbal de lumânarea citatei No. 24772 și citația No. 24770 paralizată cu arătarea că s’au paralizat deoarece acest oficiu a luat ținta pe ziua de 5 Iunie 1927 și fiind aglomerat s-au paralizat. Sub-Comisar (ss) Indiscifrabil Citit in Pag. 4-a Ultimile Știri Sancțiuni Legiuitorii Statelori Unite nord americane sunt de o stăruință și de un zel extrem. Legile s'au înmulțit și se înmulțesc în țârile lor în așa fel, că bieții cetățeni mâine,poimâine nu or mai ști încotro să se miște și cum să pășească spre a nu oeni în conflict cu legea. Despre căteva legi de acestea, nu știu pentru ce numite albastre, am amintit deja in alte rânduri: una era legea care interzicea sărutul în zile de Duminică și alte asemenea. Acum de curând, la cererea unor parlamentari deștepți, legiuitorii din New Hampshire au adus hotărârea—ascultați bine ca roletele ce țin umbră vitrinelor de prăvălii, să fi ridicate mai mult de doi metri de la pământ. Statul Nebrasca a venit cu o altă surpriză. A adus o lege care dă voie copiilor de 12 ani să conducă automobilul, interzice în schimb tinerilor sub 16 ani să se dea cu sania. In privința aceasta statul Nebrasca pare a fi bătut recordul. Legea interzice acolo strict cearta între soți. O lege de altfel ideală. Dar cum o fi ieșind la cale oamenii aceia, fâră cearta, Dumnezeu știe. Legiuitorii din Nebrasca sunt însă cu adevărat oameni precauți. Când au interzis cearta intre perechile căsătorite s’au gândit să înlăture și cauzele ce de multe ori o provoacă. Anume, au adăugat un paragraf care spune : prietenul casei de va arăta prea mare simpatie femeii și prin aceasta va tulbura liniștea casnică, va fi pedepsit. Așada. Statul Texas nu se lasă nici el mai prejos. O lege a lui sună: Acela care de bună voia lui a întreprins o tură cu automobilul și in cursul ei a fost rănit sau omorât, n'are drept să ceară despăgubiri de la șofer. (Să tot fii șofer în Texas Ii proect de Tot aci s’a adus un lege prin care se cere un credit de 25000 dolari pentru stârpirea tuturor pelicanilor și a altor pasări cari se hrănesc cu pești. (Săracii pelicanii) Nu știu de a fost primita legea. In Arkansas era vorbă să se aducă o lege speciala ce prevedea pedepse deosebit de grele pentru cei cari fură găini. A intervenit însă la timp un deputat care declară că o astfel de lege ar aduce țării mai multă pagubă decât câștig, deoarece in scurta vreme atâția regi ar înfunda închisorile că nu s’ar mai găsi brațe suficiente pentru munca câmpului. Clubul femeilor tăcute la Manchester s’au pus zilele trecute, bazele unui club straniu. E vorba de o asociație a femeilor care își iau engamentul să tacă, în relațiile dintre ele. După oprirea fondatorilor elocventa e o nenorocire. De aceia membrele clubului se obligă a frecventa localul câte două ore pe zi, în care timp să nu deschidă gura nici când. Clubul e deschis de curând. Cred că reușita acestei inițiative trebue privită cu mult scepticism. la Amiciția rustica ,"1*" ""I'T'f—unul N’am văzut nici odată pe dl. N- Petrec atâta de emoționat ca ori dimineață. Veniseră la Primărie, să sărute mâna lui „conu Nicu* și să-i mai spie de procese vre-o 40 de săteni și sătence din comunile lolboca și Sinești. Primarul primi pe săteni în cabinetul său și după un schimb de vorbe prietenoase, dl. Petrea comunică sătenilor, cari nu știau nimic de căderea guvernului Averescu, că avem un alt guvern. Au început asemenea văicăreli și tânguiri de s’a speriat dl. Gh. Tutoveanu și a venit în fugă să vadă ce se petrece in cabinetul d-lui Petrea. Sătenii se tângâiau crezând că și dl. Petrea își va părăsi postul său de primar. Iar primarul, profitând de faptul că sala mare a consiliului, e goală pentru reparații, s’a grăbit să se retragă, ca să-și potolească emoția scotocind în buzunare după vre-o batistă. Sentimentalism neobișnuit în relațiile politice. Scrob și Scroviște Dl. ajutor de primar D. Georgescu este indignat, cumplit. Dar nu are nimic absolut cu nimeni; nici cu liberalii, nici cu prințul Știrbey. Mânia lui se îndreaptă împotriva tocalităței unde M. S. Regele a încercat—vai, cât de zadarnic—să se repauzeze. Un dialog între d-sa și dl. Tutoveanu ! — Măi, tu ști unde*clive Bind Scrobiștes ? Ce?i «colo ! Cum ii «pune: Scroviștea, Scrobiștea, Scroviștea? »»! — De n'ar mai fi fost Scrobiștea, ci ne-a făcut scrob partidul I P. Pogonat a râsturnat guvernul Pe sala palatului de justiție, d. Florin Sion este felicitat in urma deciziei contenciosului, care l-a reintegrat profesor universitar. Radios d. Sion salută pe d. Petre Pogonat și — spune: — De la ai trânsit guvernul. Amabil, conu Pel veche îmi complectează anecdota. « Iatăi, la consfătuirea majorităților, la Senat. Pe banca care nu mai era ministerială, ia loc din obișnuință d. Văleanu, fostul ministru al comunicațiilor. Conu Petrache făcând această remarcă, d. Văleanu a replicat : —* Mă, ști ci tu ai răsturnat guvernul? Apoi, în declarațiile ce a făcut majoritarilor, fostei primministru, d. Averescu a subliniat glumeț faptul că și expunerea de motive făcută de d. Pogonat ta proceiul de lege prin care i se acordă dreptul la uniformă, a fost pusă la contribuție, pentru a se trage argumente contra guvernului. Concedii școlare Ministerul instrucțiunii a aprobat concediile solicitate de următorii membrii ai corpului didactic din cuprinsul Regionalei școlare Iași: Elena Corciovescu, maistră la șc. profesională de fete din Vaslui ; Lucie C. Oprescu direct, șc. de comerț de fete din Botoșani, Ec. Gheorghiu, învățătoare la șc. Coruni—Tomești Iași, Silvia Leonescu suplinitoare la șc. comercială de fete din Botoșani, H Melinciuc profesor seplinitor la șc. profesională Soroca. Rezultatul examenului de diplomă de la Seminarul Veniamin din Iași Esi s’a dat rezultatul examenului pentru obținerea diplomei a absolvenților Seminarului „Veniamin Costache” din Iași. Au reușit următorii candidați : C. Agapi, V. Brânzei, Dim. Brânzei, C. Bartaș, I. Constantinescu, I. Corjescu, I. Cososchi, Mircea Dimitriu, Dim. Dinu, C. Florescu, Gh. Gheorghiu, N. Grigoraș, M. Hogea, I. Hușlin, Gh. Ivan, I. Mânecuță, Gh. Nănescu, I. Negrea, I. Negru, I. Neculau, V. Panțiru, T. Fanca, C. Perușca, Dim. Popescu, Teofil Popescu, I. Popovici, C. Serghie, C. Sinescu, V. Teleman, P. Ursache și C. Vasiu. Inaugurarea campaniei electorale la Iași din seară a avut loc în sectorul Sf. Andreiu o consfătuire a comitetului de conducere a clubului liberal din sectorul Sf. Andreiu. D. farmacist Justin Adace după ce a făcut un rezumat asupra evenimentelor politice recente, a relevat dragostea de Țară și Dinastie dovedită de partidul liberal in împrejurările recente. A elogiat diligenta organizației elene a partidului liberal și a făcut apel la devotamentul viizanilor pentru începerea unei vii propagande în vederea luptei electorale pentru Parlament. 1 Jurisprudents la legea accelerărei Tribunal lași secția 111 compus din d-nii judecători I. Pogonat președinte și supleant L. Preoțescu a hotărât cu privire la contestația introdusă de A. H. Leibovici ca art. 46 din legea accelerărei își are aplicația în cauzele ce se judecă de tribunale ca instanță de apel. Această hotărâre are o deosebită importanță, deoarece sus mențiomfol text, prevede că odată ce una din părțile litigante a fost prezentă la unul din termene, este considerată prezentă în toate termenele următoare, fără să mai primească vreo înștiințare. Amintiri despre lași și in seara senină de August, când trenul mă apropia de gara lașilor, am simțit fiorul pe care și Dumnezeu l’a fi simțit în clipa destimată în care a purces la creiarea lumei. Tot ce începutul adolescentei îngrămădise în mine ca avafie de sluzii, mi se perindă în suflet cu dor puternic de viață și cu porunci de înfiripare. Vedeam cere o lume plăzmuită.um-Luminile multicolore ale lanternelor de semnalare îmi păreau ca aștri aprinși sub abatioului de cleștar al cerului albastru. Pașii mei voioși pe peronul gării, aveau ceva din vadul Cyclopilor ciocanînd în uzinele lui Vulcan, iar cânid, răni târziu cu difura ffifrSufi, trăsura mă dulcé’a «ido qeiá io hale", ropotul căilor pe asfaltal etruzei Își prelungea ritmul pe iidintreica %paliului luminatie »t#k« O lecție de istorie mi se desfășura în minte: aceia Care îmi vorbea întoarcerea triumfală a cuceritorului romani, pe care înflorise și sub arcuri de ghirlande. Și eu pornisem la război, în bătăliile vieței; și eu visam isbânzi numeroase și depline. Și ma vedeam învingător trecând sub arcuri de triumf,—cind tocmai trăsura trecea sub arcul de zidărie celega cele două clădiri negre ale vechiului Liceu. Ce arătare miraculoasă și nebănuită! Ce coincidență simbolică In vălmășagul frământărilor mele! Hârțoagele birjarului evreu îmi păreau Pegazi, iar eu însumi mă vedeam încălecat pe un Budfal pofti îl spre biruiist. Descris la haletul „Traian* și copleșit de el»taliile călătoriei, am adormit îndată ; și când, a doua zi, dinUascăl», luam ceasul în cafeneaua hotelului și priveam prin geamurile mari de cristal, cu care, la Fălticeni, «voî paris numai de ochiuri mici, de sticlă veranie, îmi dam seama că în* șuți Dumnezeu îmi arăta, deschise, genurile Mărirei Sale. Punctualitatea tatei mă porni imperios la ora 9 spre cancelaria Liceului, pentru înscriere. Fui primit de Directorul Burtă, ajuns de pomnă în toată Moldova. Directorul, examinând certificatul meu de școală, făcea comparație intre notele de studii și cele de purtare. Apoi, îmi zise : — De învățat să înveți tot atât de bine, dar ție purtat să te porți mai bine, că de nu, o să te dau afară. Tata, cât pe ce, să leșine. De n’ar fi fost dușumeaua de scânduri, intra în pământ. Des, ca să’și păstreze contenența, îmi zise pe un ton de admonestare: — Auzi ce spune domnul director ? Iar eu, mai mult cu naivitate decât cu impertinență, răspunsei : Vrea numai să mă sperie. — Vad că ești obraznic, îmi zise directorul. Bine, ai sa mă simți! La plecare, în alta,, tata își repetă admonestarea cu vorbe mai aspre. Îmi atrase atenția ca Iașii, Metropolă, nu stiut ca Fălticenii, târg obscur. Apoi ca să mă înduplece, îmi făgădui o mensualitate mai mare „dacă m’oiu purta bine“. Târgul l-am încheiat, în ei . Și încredințat de buna afacere tata se întoarse la moșie, după ce-mi alese o gazdă vrednică. Rămas singur, cutreeram orașul cu instinct de hoinar. Mă simțeam uluit de mârețiile ce vedeam. Catedrala Mitropoliei mă impresionase strașnic. Și tot așa Palatul Rosnovanu, cu grilaj de lanțuri groase. •.... ~~ • A doua zi, 1 Septembrie, gazda avu de grijă să mă trimită din vreme la școală. In curtea liceului, elevi adunați din toate unghiurile Moldovei. Cei localnici, oșenii, cari se cunoșteau și se simțeau acasă, făceau s mtof cu râsete și convorbiri gălăgioase. Ceilalți,pripășiți din provincie, slăbeau stingheri și posomorâți. Curtea liceului semăna cu o grotă de pasări, unde ■ galina* cele nou sosite stau pitite la colțuri, până ce deprinderea și poruncile traiului împreună preiază comunitatea fireștei conviețuiri. Sunetul clopoțelului ne chiamă pe toți deopotrivă, în clasele respective. Are emoțional scara ce duce la clasa V și ma așez la întâmplare, într’o bancă. In jurul meu figuri necunoscute. Intră profesorul, chiar directorul. Strigarea catalogului îmi dă primele deslușiri. Aud nume cari răsună și acum în Cuprinsul țarei : Balit Enest, azi general, adtorul domeniului Coroanei ; Bogdan Petre, azi, mi se pare, rectorul universităței din Iași ; Colin Moise, azi tui Mihail Ignatescu, vestit mamoș, docent la Universitatea din București; Fuchs Alexandru, azi Al. K Mihail, publicist și bricantele esențe aromatice . Granet Adolf ajuns profesor la universitatea Colombia din New York ; Grossman idol, vestitul specialist bucureștenii în boli de stomac, uz iubit, de care mă leagă o dragă rubedenie sufletească . Ff* frflșCftiiu Piuntrie, care ea. efrv > 4 c ”4 à X 4 >