Lumea, aprilie-iunie 1927 (Anul 10, nr. 2586-2664)

1927-06-11 / nr. 2648

L­mik •*-——­— guvern liberal Guvernul liberal e la c%ma țârei. „Era pe când nu s’a ză­ritŭ­­n adl.”, de pe când națio­nal&răniștii s’au îndârjit să nud vadă, oferindu-și colaborarea Prințului Barbu Știrbey. Iată că d. lonel Brătianu a părăsit um­bra, străvezie de altfel, avansând la peptul umflat de încredere ;pre Preșidența de consiliu de mâine — un „mâine“ care pare a se soroci foarte curând. Cum am prevăzut in notita noastră ,cazul troian“, miniștri străniști din format Știrbey au jucat festa propriului lor partid. Au servit la trampolină­­ liberală. Era firesc, cunoscute­­ fiind sen­timentele in materie ale d-lor Mihai Popovici, Si­ver Dan și Ionian. Ca să declanșeze criza, d. Ionel Brătanu a propus țărăniștilor liste comune de , candidați,­ cu proporția de 40, o­o pentru țără­niști. 40 o­ o revenea liberalilor și câte 10 o­ o d-lor Lupa și Ar­ge­toianu. D. Maniu se consultă în legătură cu cei 100.. Se crede că vor respinge pro­punerea și atunci guvernul actual va lichida, în aplauzele liberali­lor. „Lucrătura* e în cura spre vertiginoasă rezolvire: •* f - -Fi .• :.r. l „Oamenii d­e centru" Partidul liberal are o catego­rie de fruntași care au roluri proeminente în politică, deși nu sunt­­ exponenții unanimii&jei su­bre­gător din anumite județe. Ca un corectiv la erathizarea im­pusă de număr, ei sunt distinși de cei putini, — sunt oamenii centrului. In actualele alegeri vor împânzi țara, figurând ia locuri de­ cinste pe listele de candidați ale fie­cărui district Județele CU mai multe locuri de deputați și se­natori vor primi câte doi favo­­riți de-ai centrelor.­ Dacă uneori li se cer și a­­cestor oameni de centru să re­prezinte o muncă și o cultură de­osebită, totdeauna însă au fa­voarea de a fi scutit­ de ceiace se cheamă .bucătăria* electo­rală. .damini de centru* e ade­sea un pseudonim ét tâVcotism­u­ lui. Discuții vii D­nii Vintilă Bratianu și DliCa, au de furcă. Discuțiile pentru desemnarea candidaților pe liste­i>i­erarhizarea acestora, sunt a­­nevoioase. Pretențiile abunde, susceptibilitățile se încrucișează frecvent, Inflația produsă în par­tid prin intrarea atâtor fruntași­i­ ir celelalte organizații politice a creat o nouă categorie de candidați: „oamenii centrului". E necesară prudență excesivă în plasarea acestora—cu toată dis­ciplina ce prezida la baza par­­imului liberal. Lista dela Iași a fost ci&culată ori. Capul listei e asigurat d-lui Crupenschi. „Lâna de aur* tocul al doilea. Argonauții dis­e puși a naviga spre ea s’au ci­frat la vre-o 5. Din considerente de voitor s’a emis numele d-lui George Bră­­tianu care, din delicațete și pu­doare, a lăsat a se înțelege că, intrat curând în viața politică, nu înțelege să uzurpe situații câști­gate—oricât prestigiu ar însemna numele și reputația sa istorică și culturală. Vor figura d-nii Car­­penschi, V­­lamandi, George Brătianu, C. Toma, D. Dimitriu, I. Zipa, Osvald Racoviță, Văsi­­liu—Voinea,—dacă nu se va da un joc și unui sătean. Profesor universitar O revistă din California pub­lică o convorbire cu regele Bul­­gariei. Aceia care vorbea cu regele Boris, îî puse între altele și întrebarea : ,„Ce veți face da­că sunteți detronați ?“ Regele : „Voi veni în Ameri­ca, să-mi căștig viaț».* Corospodenlul: §„K­» ce tel ?* Regele: (înșirând ocupațiile în­­ ordinea salarizării tot m­ai slabe) „Eu pot să conduc un automobil de curse, iar dacă nu voi găsi o «silei de ocupație, mă fac și șofeul obișnuit. Dacă nu pot găsi loc nici în direcția aceasta și pricepându-mă să conduc o locomotivă, mă fac mașinist. Iar, dacă nimic și ni­mic nu-­mi va reușî, ei lene,­ i­ ț­a voi muțumi t­u profesor Uijiveisi îlai". La congresul recent al chi­­miștilor din Întreaga lume, ce e avut loc la Bruxelles, profesorul Leeman, directorul marilor între­prinderi metalurgice din Hobo­ken, a arătat p­e baze documen­tate starea înfloritoare în care se găsește industria metalurgiei în situl­ Kalanga, din Africa. Expunerea făcută de ilustrul chifrust a provocat un viu inte­res în mijlocul ciim­ulilor, în­­tru­cât acest­­inut african tinde să alim­enteze întreaga lume cu radium. Haut-Kalanga este un ținut din Congo belgian. Belgienii au deci norocul ca să posede monopo­lul rediumului. Zăcăminte de cupru, fer, etc. .Uniunea minieră­ este con­cesionară în Haut-Kalonga, pe o zonă de aproape 1..opo kilo­metri pătrați. Pe toată această regiune se găsesc în abundență minereuri de fer, Cupru și alte metale necesare industriei. In anul 1925, s-au făcut son­­d­je de 25.000 metri. Rezervele obținute la sfârșitul acestui an erau de 75 milioane tone mine­reuri, conținând un minimum de 5 milioane tone de cupru. Extracția minereului de cupru este foarte lesnicioasă, cu aju­torul metodelor moderne, astfel că S-a reușit că numai în 24 ore, numai cu 20 lucrători, să se extragă lacte tone. Pentru îndeplinirea trav­aluri­lor mecanice, instalațiile indus­triale din Haut-Katanga posedă o uzină centrală electrică de 3o,oop kilowați. Radium in abundență . „Societatea minieră” posedă de asemenea in minele din Chin­­kolobwe, minereuri de uranium, cu un continut foarte ridicat de radium. Belgia, cu minereurile sale u­­ranifere din K­ danga, deține as­tăzi monopolul preparatei ra­­dium­ului. Uzina de radium din Od­en are, intr’adevăr, o pro­­ducție care depășește consuma­­mondi­că a acestui metal prețios, 20.000 lucrători? Construcția și exploatația uzi­nelor uriașe au necesitat insta­­lat’rii importante, ateliere me­canice și organizarea salubrită­ții pentru lucratori și funcțio­nari. , ■­­ . " " Astfel, „Uniunea minieră” a clădit case pentru locuințe, școli, spitale, bucătării moderne, bib­­tioteci, grădini, băi și toate ne­cesare vieții, întrucât regiunea de exploatare este izolată de restul ținutului din­ Congo bel­gian. In serviciul marilor întreprin­deri lucrează aproape 26.ooo turnători dintre care să­ ooo sun­t negri. Personalul european cu­prinde ingineri de mine, geologi, metalurgiști, electricieni, medi­ci, chimiși, agenți comerciali, etc. Cât se exploatează ? Uniunea minieră cântă să e­­conomisească cât mai mult bra­țele de muncă și să obțină me­­simul de profit, prin introduce­­rea mijloacelor moderne teh­­nic astfel, că pe când in 1921, întreprinderea producea 36.ooo tone cu un efectiv de 12.ooo lucrători, in 1925 s’a obținut 90.000 tone numai cu 14.ooo lucrători. Mijloacele de locomoțiune și mașinile fantastice punând in lu­­cru—in fie­care an—, 1 milion 500.000 tone minereuri de cu­pru, 500.000 tone de fier, Joo.ooo tone de cărbuni și colis,­—reprezintă încărcarea a 3.266 trenuri a loo vagoane fie­care. Opera gigantică întreprinsă da .Uniunea minieră. In mijlocul Africii, prezintă un mare pro­gres pentru întreaga industrie și o deosebită importanță pentru viața economică. Munca prodigioasă ce se de­pune în inima ținutului african este o manifestare din cele mai grandioase ale activității umane din ultimul timp, L B„ HAPHIM In mijlocul Africef Documente... literare Reproducem din registrul de ordonanțare al ministerului Ar­telor datele de mai jos, — totul s­e dat în ultimele zile ale re­gimului — lăsând pe cetitori să tragă concluziile: D. V. Coldiș, fost ministru al artelor, a aprobat d-lui V. Col­­diș, președintele Astrei suma de 1500000 lei, (un milion cinci sute mii); D-lui Cârlova lei 300000; D-lui D. G. Teodosiu 500000 lei; Revista* Cartea -Vremei* 300 mii lei; Revista „Viața Românească* 500000 lei; Revista „Gândirea“ 500000; Revista „Logos" (care nici nu există. N. R.) lei 300000; „ Astra“ 100000 lei; Tablouri reprezentând perso­nagii de seamă 500000; Dificilul Teatrului National óOOOOO, dar, deși era deficit, to­tuși s’a acordat unui actor 200 mii lei pentru turneu! Teatrul „Fantasio’­ lei 200000 etc. in altăl ordine dăm mai­ jos o probă strălucită de stil și com­poziție :* Comisariatul de Proceduri Iași No 167­4. 6. 927 Chîre Onor Tribunal Secția Il Iași La Mo. 2*7741927 Avem onoare­a vă înainta un proces verbal de lumânarea ci­tat­ei No. 24772 și citația No. 24770 paralizată cu arătarea că s’au paralizat de­oarece acest oficiu a luat ți­nta pe ziua de 5 Iunie 1927 și fiind aglom­erat s-au paralizat. Sub-Comisar (ss) Indiscifrabil Citit in Pag. 4-a Ultimile Știri Sancțiuni Legiuitorii Statelori Unite nord americane sunt de o stăruință și de un zel extrem. Legile s'au înmulțit și se înmulțesc în țârile lor în așa fel, că bieții cetățeni mâine,poimâine nu or mai ști încotro să se miște și cum să pășească spre a nu oeni în conflict cu legea. Despre căteva legi de acestea, nu știu pentru ce numite al­­bastre, am amintit deja in alte rânduri: una era legea care interzicea sărutul în zile de Duminică și alte asemenea. Acum de curând, la cererea unor parlamentari deștepți, le­giuitorii din New­ Hampshire au adus hotărârea—ascultați bine­ ca roletele ce țin umbră vi­trinelor de prăvălii, să fi ridi­cate mai mult de doi metri de la pământ. Statul Nebrasca a venit cu o altă surpriză. A adus o lege care dă voie copiilor de 12 ani să conducă automobilul, inter­zice în schimb tinerilor sub 16 ani să se dea cu sania. In privința aceasta statul Nebrasca pare a fi bătut re­cordul. Legea interzice acolo strict cearta între soți. O lege de altfel ideală. Dar cum o fi ieșind la cale oamenii aceia, fâră cearta, Dumnezeu știe. Legiuitorii din Nebrasca sunt însă cu adevărat oameni pre­cauți. Când au interzis cearta intre perechi­le căsătorite s’au gândit să înlăture și cauzele ce de multe ori o provoacă. Anume, au adăugat un para­graf care spune : prietenul casei de va arăta prea m­are sim­patie femeii și prin aceasta va tulbura liniștea casnică, va fi pedepsit. Așa­da. Statul Texas nu se lasă nici el mai pre­jos. O lege a lui sună: Acela care de bună voia lui a întreprins o tură cu au­tomobilul și in cursul ei a fost rănit sau omorât, n'are drept să ceară despăgubiri de la șofer. (Să tot fii șofer în Texas Ii proect de Tot aci s’a adus un lege prin care se cere un credit de 25000 do­lari pentru stârpirea tuturor pelicanilor și a altor pasări cari se hrănesc cu pești. (Să­racii pelicanii) Nu știu de a fost primita le­gea. In Arkansas era vorbă să se aducă o lege speciala ce preve­dea pedepse deosebit de grele pentru cei cari fură găini. A in­tervenit însă la timp un deputat care declară că o astfel de lege ar aduce țării mai multă pagubă decât câștig, de­oarece in scurta vreme atâția r­egi ar înfunda în­chisorile că nu s’ar mai găsi brațe suficiente pentru munca câmpului. Clubul femeilor tăcute la Manchester s’au pus zilele trecute, bazele unui club straniu. E vorba de o asoci­ație a fe­­meilor care își iau eng­­am­en­­tul să tacă, în relațiile dintre ele. După oprirea fondatorilor elocventa e o nenorocire. De aceia membrele clubului se ob­ligă a frecventa localul câte două ore pe zi, în care timp să nu deschidă gura nici când. Clubul e deschis de curând. Cred că reușita acestei inițiative trebue privită cu mult scepticism. la Amiciția rustica ,"1*" ""I'T'f—unu­l N’am văzut nici odată pe dl. N- Petrec atâta de emoționat ca ori dimineață. Veniseră la Primărie, să să­rute mâna lui „conu Nicu* și să-i mai spie de procese vre-o 40 de săteni și sătence din co­­m­unile l­olboca și Sinești. Primarul primi pe săteni în cabinetul său și după un schimb de vorbe prietenoase, dl. Petrea comunică sătenilor, cari nu știau nimic de căderea guvernului A­­verescu, că avem un alt guvern. Au început asemenea văică­reli și tânguiri de s’a speriat dl. Gh. Tutoveanu și a venit în fugă să vadă ce se petrece in cabi­netul d-lui Petrea. Sătenii se tângâiau crezând că și dl. Pe­trea își va părăsi postul său de primar. Iar primarul, profitând de fap­tul că sala mare a consiliului, e goală pentru reparații, s’a grăbit să se retragă, ca să-și poto­lească emoți­a scotocind în bu­zunare după vre-o batistă. Sen­timentalism neobișnuit în rela­țiile politice. Scrob și Scroviște Dl. ajutor de primar D. Geor­­gescu este indignat, cumplit. Dar nu are nimic absolut cu nimeni; nici cu liberalii, nici cu prințul Știrbey. Mânia lui se îndreaptă împo­triva tocalităței unde M. S. Re­gele a încercat—vai, cât de za­darnic—­să se repauzeze. Un dialog între d-sa și dl. Tu­toveanu­­ ! — Măi, tu ști unde*c­li­ve­ Bind Scrobiștes ? Ce?i «colo ! Cum ii «pune: Scroviștea, Scro­­biștea, Scroviște­a? »»! —­ De n'ar mai fi fost Scro­biștea, ci ne-a făcut scrob par­tidul I­ P. Pogonat a râs­­turnat guvernul Pe sala palatului de justiție, d. Florin Sion este felicitat in urma deciziei contenciosului, care l-a reintegrat profesor uni­versitar. Radios d. Sion salută pe d. Petre Pogonat și — spune: — De la ai trânsit guvernul. Amabil, conu Pel vec­he îmi complectează anecdota. « Iatăi, la consfătuirea majorită­ților, la Senat. Pe banca care nu mai era ministerială, ia loc din obișnuință d. Văleanu, fos­tul ministru al comunicațiilor. Conu Petrache făcând acea­stă remarcă, d. Văleanu a re­plicat : —* Mă, ști ci tu ai răsturnat guvernul? Apoi, în declarațiile ce a fă­cut majoritarilor, fostei prim­­ministru, d. Averescu a subliniat glumeț faptul că și expunerea de motive făcută de d. Pogonat ta proceiul de lege prin care i se acordă dreptul la uniformă, a fost pusă la contribuție, pen­tru a se trage argumente con­tra guvernului. Concedii școlare Ministerul instrucțiunii a apro­bat concediile solicitate de ur­mătorii membrii ai corpu­lui didactic­­ din cuprinsul Regio­nalei școlare Iași: Elena Cor­­ciovescu, maistră la șc. profe­sională de fete din Vaslui ; Lu­cie C. Oprescu direct, șc. de comerț de fete din Botoșani, Ec. Gheorghiu, învățătoare la șc. Coruni—Tomești Iași, Silvia Leo­­nescu suplinitoare la șc. comer­cială de fete din Botoșani, H Melinciuc profesor seplinitor la șc. profesională Soroca. Rezultatul examenului de diplomă de la­ Seminarul Ve­niamin din Iași Esi s’a dat rezultatul exame­nului pentru obținerea diplomei a absolvenților Seminarului „Ve­niamin Costache” din Iași. Au reușit următorii candidați : C. Agapi, V. Brânzei, Dim. Brânzei, C. Bartaș, I. Constan­­tinescu, I. Corjescu, I. Cososchi, Mircea Dimitriu, Dim. Dinu, C. Florescu, Gh. Gheorghiu, N. Grigoraș, M. Hogea, I. Hușlin, Gh. Ivan, I. Mânecuță, Gh. Nă­­nescu, I. Negrea, I. Negru, I. Ne­­culau, V. Panțiru, T. Fanca, C. Perușca, Dim­. Popescu, Teofil Popescu, I. Popovici, C. Ser­­ghie, C. Sinescu, V. Teleman, P. Ursache și C. Vas­iu. Inaugurarea campaniei electo­rale la Iași din seară a avut loc în secto­rul Sf. Andreiu o consfătuire a comitetului de conducere a clu­bului liberal din sectorul Sf. An­dreiu. D. farmacist Justin Adace după ce a făcut un rezumat asupra e­­venimentelor politice recente,­­ a relevat dragostea de Țară și Dinastie dovedită de partidul li­beral in împrejurările recente. A elogiat diligenta organiza­ției elene a partidului liberal și a făcut apel la devotamentu­l viizanilor pentru începerea u­­nei vii propagande în vederea luptei electorale pentru Parla­ment. 1 Jurisprudents la legea accelerărei Tribunal lași secția 111 com­pus din d-nii judecători I. Pogo­­nat președinte și supleant L. Preoțescu a hotărât cu privire la contestația introdusă de A. H. Leibovici ca art. 46 din le­gea accelerărei își are aplicația în cauzele ce se judecă de tri­bunale ca instanță de apel. Această hotărâre are o deo­sebită importanță, de­oare­ce sus mențiomfol text, prevede că odată ce una din părțile liti­­gante a fost prezentă la unul din termene, este considerată pre­zentă în toate termenele urmă­­toare, fără să­ mai primească vre­o înștiințare. Amintiri despre lași și in seara senină de August, când trenul mă apropia de gara lașilor, am simțit fiorul pe care și Dumnezeu l’a fi simțit în cli­pa destimată în care a purces la creiarea lumei. Tot ce începutul adolescentei îngrămădise în mine ca avafie de sluzii, mi se perindă în su­flet cu dor puternic de viață și cu porunci de înfiripare. Vedeam cere o lume plăz­­muită.­­­um-Luminile multicolore ale lan­ternelor de­­ semnalare îmi pă­reau ca aștri aprinși­­ sub abat­­ioul­ui de cleștar al cerului al­bastru. Pașii mei voioși pe peronul gării, aveau ceva din vadul Cy­­clopilor ciocanînd în uzinele lui Vulcan, iar cânid, răni târziu cu difura ffifrSufi, trăsura mă dul­cé’a «ido qeiá io hale", ropotul căilor pe asfaltal etruzei Își­ pre­lungea rit­mul pe iidin­treica %pa­­liului luminat­ie »t#k« O lecție de istorie mi se des­­fășura în minte: aceia Care îmi vorbea întoarcerea triumfală a cuceritorului romani, pe care în­florise și sub arcuri de ghirlande. Și eu pornisem la război, în bătăliile vieței; și eu visam is­­bânzi numeroase și depline. Și ma vedeam învingător tre­când sub arcuri de triumf,—cind tocmai trăsura trecea sub arcul de zidărie ce­­lega cele două clădiri negre ale­­ vechi­ului Li­ceu. Ce arătare miraculoasă și ne­­bănuită! Ce coincidență simbo­lică In vălmășagul frământărilor mele! Hârțoagele birjarului e­­vreu îmi păreau Pegazi, iar eu însu­mi mă vedeam încălecat pe un Budfal pofti îl spre biruiist. Descris la haletul „Traian* și copleșit de el»taliile călătoriei, am adormit îndată ; și când, a doua zi, dinUascăl», luam ceasul în cafeneaua hotelului și priveam prin geamurile mari de cristal, cu care, la Fălticeni, «vo­î paris numai de ochiuri mici, de sticlă veranie, îmi dam seama că în* șuți Dumnezeu îmi arăta, des­chise, genurile Mărirei Sale. Punctualitatea tatei mă porni imperios la ora 9 spre cance­laria Liceului, pentru înscriere. Fui primit de Directorul Burtă, ajuns de pomnă în toată Mol­dova. Directorul, examinând cer­tificatul meu de școală, făcea comparație intre notele de stu­dii și cele de purtare. Apoi, îmi zise : — De învățat să înveți tot a­­tât de bine, dar ție purtat să te porți mai bine, că de nu, o să te dau afară. Tata, cât pe ce, să leșine. De n’ar fi fost dușumeaua de scân­­duri, intra în pământ. Des, ca să’și păstreze contenența, îmi zise pe un ton de admonestare: — Auzi ce spune domnul di­rector ? Iar eu, mai mult cu naivitate de­cât cu impertinență, răspunsei : Vrea numai să mă sperie. —­ Vad că ești obraznic, îmi zise direct­or­ul. Bine, ai sa mă simți! La plecare, în alta,­, tata își repetă admonestarea cu vorbe mai aspre. Îmi atrase atenția ca Iașii, Metropolă, nu stiut ca Făl­ticenii, târg obscur. Apoi ca să mă înduplece, îmi făgădui o mensualitate mai mare „dacă m’oiu purta bine“. Târgul l-am încheiat, în ei . Și încredințat de buna afacere tata se întoarse la moșie, după ce-mi alese o gazdă vrednică. Rămas singur, cutreeram ora­șul cu instinct de hoinar. Mă simțeam uluit de mârețiile ce vedeam. Catedrala Mitropoliei mă impresionase strașnic. Și tot așa Palatul Rosnovanu, cu grilaj de lanțuri groase. •.... ~~ • A doua zi, 1 Septembrie, gaz­da avu de grijă să mă trimită din vreme la școală. In curtea liceului, elevi adu­nați din toate unghiurile Moldo­vei. Cei localnici, oșenii, cari se cunoșteau și se simțeau acasă, făceau s­­ mtof cu râsete și con­vorbiri gălăgioase. Ceilalți,­­pri­pășiți din provincie, slăbeau stin­gheri și posomorâți. Curtea liceului semăna cu­­ o gr­o­tă de pasări, unde ■ galina* cele nou sosite stau pitite la colțuri, până ce deprinderea și poruncile traiului împreună pre­­iaz­ă comunitatea fireștei convie­țuiri. Sunetul clopoțelului ne chiamă pe toți deopotrivă, în clasele respective. Are emoțional scara ce duce la clasa V și ma așez la întâmplare, într’o bancă. In jurul meu figuri necunoscute. Intră profesorul, chiar directo­rul. Strigarea catalogului îmi dă primele deslușiri. Aud nume cari răsună și­ acum în Cuprinsul ța­rei : Balit En­est, azi general, ad­torul domeniului Coroanei ; Bogdan Petre, azi, mi se pare, rectorul universităței din Iași ; Colin Moise, azi tu­­i Mihail Ig­­natescu, vestit mamoș, docent la Universitatea din București; Fuchs Alexandru, azi Al. K Mi­hail, publicist și­­ bricant­ele e­­sențe aromatice . Granet Adolf ajuns profesor la universitatea Colombia din New York ; Gross­­man idol, vestitul specialist bu­cur­eștenii în boli de stomac, u­z iubit, de care mă leagă o dra­gă rubedenie sufletească . Ff* frflșCftiiu Pi­un­trie, care ea. efrv > 4 c ”4 à X 4 >

Next