Lumea, iulie-septembrie 1927 (Anul 10, nr. 2666-2745)

1927-07-22 / nr. 2685

la äÄj Amănunte asupra trist­ului sfârșit al Regelui Ferdinand De Marit dimineața Regele Ferdi­nand simțindu-se rău, Re­gina Maria nu a părăsit nici un moment camera bolnavului. In două-trei rânduri Regele Ferdi­nand a avut o slăbire a cunoș­tinței. A cerut să fie dus în cortul din parcul Castelului să­­și vadă fiicele. Până seara și-a păstrat perfect luciditatea. Suveranul, simțindu-se rău, so­ra de caritate care veghia la capul bolnavului, a chemat în grabă pe Regina Maria, care trecuse într'o cameră alăturată pentru a se odihni. — „Mă simt slăbit“ a spus Regele Ferdinand. Regina Maria s'a apropiat i­­mediat de pat și l’a sprijiit. in b­ajele Reginei, Regele Fer­­di­nand și-a dat sfârșitul. A fost anun|at imediat d. C. Hiolt, mi­nistrul Palatului, care i-a înch­in (at pe d. I. C. Brătianu, care se află la Brașov și pe d. Stelian Popescu, ministrul justiției.­­ La 14 Noembrie 1886, Prin­cipele Ferdinand a intrat in ca­drele armatei cu gradul de sub­locotenent, în regimentul 3 de linie, apoi a fost avansat loco­tenent în 19 Martie 1889. In ziua căsătoriei sale cu Prin­cipesa Maria­ de Edimburg 1892, Principele Ferdinand a fost înain­tat la gradul de maior, apoi la 1 Ianuarie 1895 locot.-colonel , la 28 Noembrie­­ 1895 colonel. In 1897 Principele Ferdinand s’a îmbolnăvit grav de pneumonie, dar din fericire, organismul său viguros a rezistat, scăpând cu vid­ă, spre mulțumirea întregei țări. La 8 Aprilie 1898 Principele Fer­dinand a fost Înaintat gen. de bri­gadă ; la 10 Mai 1904 general de divizie; la 7 Aprilie 1911, general de corp de armată; a­­poi inspector general al cava­leriei, inspector general al ar­matei ; cap al regimentului 1 vâ­­nători din Craiova; cap al regi­mentului de infanterie german No. 68, a la suite în reg. 1 german al găizei, colonel pro­prietar al regimentului austro­­ungar No. 96, înscris în listele regimentului rus Vologda. In campania din Bulgaria (1913), Principele de Coroană Ferdinand a fost numit dant suprem al armatei. coman­In a­­ceast­ă calitate șl a trecut Du­nărea pe la Zimnicea, în fruntea oștirei române. Regele Ferdinand a fost cava­ler de onoare al „Vulturului ne­gru", al ordinului „ Annonciada", al ordinului „Sft. Andrei“, „Sft. Hubert“, cavaler al ordinului „Lâna de aur“, și multe altele. In campania din 1913 a fost ge­neralisim al armatei române în expediția din Bulgaria. Ca prin­cipe moștenitor devenise membru al Academiei române. Actul­­ de deces . La ora 8 di­mineață d, Stelian Popescu, minis­tul justifei, inso­țit de secretarul general, au so­sit la castelul Pelișor. S’a pro­cedat la dresarea actului de de­ces, martori fiind d-nii I. C. Bră­­tianu, Hioti și dr. Mamulea. Actul de deces a fost întoc­mit în trei exemplare: unul va rămâne în arhiva­­ Palatului Re­gal de la București, altul va fi înaintat clerului stărei civile a Capitalei, iar cel de al treilea va fi păstrat în arhiva statului. Unde a fost a­­șezat corpul Regelui Corpul defunctului Rege Fer­dinand a rămas pe patul de boală, acoperit cu un giulgiu alb până sub bărbie, peste care s-a așezat un impresionant bu­chet de crini albi și floarea re­ginei. Două călugări se rostesc rugă­ciuni. Ofițerii superiori și eghi­­d­anții regali fac garda de o­noare. Corpul a fost apoi așezat pe un catafalc drapat cu purpură roșie, iar întreg holul împodobit cu plante și iloH. Transportarea­ rămășielor p­­ământești ale Regelui FerInain c. Astăzi se va oficia la Sinaia un serviciu divin. Rămășițele pământești ale de­functului Rege Ferdinand vor fi transportate cu un tren special la București. Miniștrii vor lua loc în acelaș tren. Pe tot parcursul, stabile vor fi cerut­e. Preoții, învățătorii și elevii vor da ultimul salut. Tre­nul cu vagonul mortuar nu se va opri decât cât câteva minute înn s'aj la Ploești de unde va porni direct spre Cotroceni. Scr­soarea Regelui Ferdinand cât­re d. Bratianu și Regele Ferdinand a trimis a­­cum câteva zile o scrisoare d-lui I. C. Brătianu, preșe­dintele con­siliului. Se afirmă că această scrisoare va fi dată publicitate­. Ea conține—după cât,, se spu­ne—un apel privitor la o des­tindere politică și la o împăcare cu partidele politice. Cortegiul re­gal spre Par­l­ament La orele 2,40 d. a. au cobo­rât în halta Cotroceni Regele Mihai I, Prințesa Mamă-Elena, Prințul Nicolae, d-nii I. Brătia­nu, Stelian Popescu, Hiolt, mi­nistrul Palatului și aghiotanții regali. Pe peron au fost salut­ai de Sanctitatea Sa Patriarh­ul Miron Cristea și Gh. Buzdugan, re­genți, (o)i miniștrii și demnitarii. După prezentările de rigoare au trecut în sala de recepții a haltei Cotoceni. Regele Mihai, Prințesa Mamă Elena și Principele Neculai au luat loc in automobilul regal, îndreptându-se spre Palatul de la Cotroceni, urmați de membrii consiliului de regentă, membrii guvernului și înalții demnitari. La ora 3 jum. d. a., s-a format cortegiul. Clopotele au început să sune. Cortegiul a fost des­chis de doi jandarmi călăii. Ve­nea apoi prefectul poliiei, un escadron din Reg. de Escortă Regală, trăsura cu „la Daumond"­­, în care luase loc Regele Mih­ai Principesa mamă Elena și Principele Neculai era escortată de d nul gen. Popescu Ion, co­mandantul corpului­­ 11 armată și gen. Alimanesc­u, comandantul diviziei a IV. A două trăsură „Doumond“ în care luase foc Sanctitatea Sa Patriarrhul Miron Cristea și Gh. Buzdug­an. Tră­sura era escortată de d-ni col. Ilosievici, comandantul regimen­tului de escortă regală și col. Contea. La orele 4 d. a. cortegiul s’a oprit în fața Parlament­lui. La descinderea din trăsură, Regele Mihai a fost salutat de membrii guvernului în frunte cu d. Ionel Brătianu. Jurământul armatei câtre Regele Mihai Emi după ame­aza la ora 4 luni, s’a depus la toate regimentele jurământul de credință Regelui Mihai. De asemenea au depus ju­rământul to­i funcționarii civili din armată. Doliul armatei Ministerul de război a dat ur­mătorul comunicat : „In seara de 21 Iulie drape­­lele tuturor regimentelor însoțite de gărzile reglementare cu un locotenent la drapel se vor găsi la București spre a participa la­­ ceremonia înmormântării. „Ofițerii și trupa vor purta doliu la mâna stângă 6 săptă­mâni. Ofițerii și subofițerii cari poartă sabie vor avea zăbranic la dragon timp de 12 săptămâni. Deasemenea 12 săptămâni vor fi cernite drapelele. Textul raportului <i­ lui I. C. Brătianu câtre consiliul de miniștri „M. S. Regele Ferdinand I încetând din viață astăzi 20 iulie ora 2.15, membrii Regentei nu­­miți de Regele Ferdinand I și primită de reprezentațiunea na­țională prin legea dela 4 Ianua­rie 1926, urmează potrivit art. 86 din Constituție a depune îna­intea ambelor Adunări întrunite jurământul prescris de art. 83 din Constituție. Pe baza acestei dispozițiuni, Corpurile Legiuitoa­re urmează a fi convocate într'o singură adunare, pentru ca să pr­iească jurământul A. S. R. Principelui Nicolae, Sanctitate! Sate Patriarhului și d-lui Buzdugan, Miron Cristea prim-preșe­­dinte al înaltei Curți de Casație. In acest scop propun spre semnare următorul jurnal: (Semnează d. L C. Brătianu) Jurnalul Corni­nului de mini­ștri­ i M. S. Regele Ferdinand I în­cetând din viață astăzi 20 iulie ora 2.15, membrii Regenței nu­miți de Regele F­rdinand I și primită de reprezenta­țiunea na­țională de la 4 ianuarie 1926, urmează, potrivit art. 86 din Con­stituție a depune înaintea ambe­lor Adunări întrunite, jurământul prescris de art. 83 din Consti­tuție, la consecință decidem : „Se vor invita Corpurile Le­­giu­toare a j se întruni în ziua de 20 Iulie ora 15,30 pentru depu­nerea jurământului de către membrii Regentei“. Semnează d. Ion I. C. Brătianu­ și membrii gu­vernului. Decretul de convocare a Camerei „In numele poporului român consiliul de miniștri, exercitând pe temeiul art. 81 din Constitu­ție puterile constituționale ale Regelui. Având in vedere art. 82 și 85 din Constituție. Decretează : „Corpurile Legiuitoare se vor întruni într’o singură adunare as­tăzi 20 Iulie 1927 ora 15.30 spre a primi jurământul mem­brilor Regentei, numiți prin le­gea promulgata cu decretul No. 14 din 4 Ianuarie 1926, spre a exercita puterile regale în tim­­pul minoritaiei M. S. Regelui Mi­hai I“. Semnează d. Ion I. C. Brătianu și ceilalți mem­bri ai consiliului, ultima ora si sfccifiatate PROCLAMAREA NOULUI HEGE Depunerea jurâmârifirilor Regrettfei. Impresionanta ședință a Adunărei naționale. Ultimele clipe i= ale Regelui Ferdinand ~ Cum s’a desfășurat solemnitatea depunerii jură­mântului în fat­a Adunării Naționale Aspecte La Cameră s'a luat ’erl jură­mântul Regenței, aspectul in­cintei e de zile mari. Asistă memb­ri majorităților In frac, dintre șefii opoziției sunt pre­zenți d. Iuliu Maniu în frac, de semenea d. general Averescu. In locul președinția­ o estradă drapată în roș închis. Mitropolitul Pimen al Moldovei înbrăcat în odăjdii scumpe ia loc în partea stângă , apoi au intrat în ordinea următoarea: Miniștrii, unele părți care iau­ loc pe am­ale estradei; banca ministerială e ocupată de ofițerii generali și superiori, care poar­tă brățări îndoliate. Tribunele sunt ocupate de doamne în toaletă neagră. Sosirea Regelui Mihai Dl. I. Al. Brătescu-Voinești, directorul Camerei anunță : „M. S. Regele M­iai I“. M. S. este însoțit de Princi­pesa Elena mamă, urmat de membrii regentei. In ultimul moment M. S. Re­gina Maria V Văduvă a refuzat să plece din Sinaia, dorind să ra­mâne lângă corpul defunctului Suveran. Când intră Regele, adunarea strigă cu entuziasm : „Trăiască Regele“ isbucnind în urale. Deschiderea ședinței Dl. Const. Nicolaescu, preșe­­di­ntele Senatului, asistat de d. N. N. Saveanu, președintele Ca­merei, declară constituită aduna­rea națională, conform art. 83 din Constituție pentru a lua ju­rământul Regentei, instituită pe durata minorității Regelui Mihai I. Depunerea jurământului- Primul cere jură e A. S. Prin­cipele Nicolae, înbrăcat în uni­formă de marină, cu fireturile îndoliate, care rostește : „Jur credință M. S. Regelui Mihai I, jur că voi păzi Con­stituția și legile țarei și ale po­porului român și voi drepturile lui naționale și menține inte­­gritatei terioriale“. Apoi urmează depunerea jură­mântului în ordine: Patriarhul Miron Cristea și d. G. Buz­dugan. Apoi d. Nicolaescu înaintează 3 lei IAȘI Ped. și Administrate etc. Ștefan cel Mwd3 Atelierele tipografici etr. Uzinei No. 33 - I A SI - Istoria lumei este biografia oamenilor mari—Ivune Carlyle. Toate strădaniile de fiecare zi ale rncordurei anonime ar ră­mâne inconsistente­, dacă, la momentul oportun, nu s’ar coor­dona în jurul unui principiu su­prem, unei discipline organiza­toare. Sub acest aspect cipiul monarhic este cea prin­mai fertilă dintre ideile — forțe ce îndrumă societatea spre o con­­vețuire armonică, ordonată. Dar principiul monarhic nu-și poate exercita virtualitățile lui de i­­deal ferment social, decât a­­tunci când se întrupează în oameni cu o serioasă pregă­tire a minței, de o înțelepciune exemplară, de o strictă cucer­nicie în moravuri și de o no­bilă largheță în sentimente. Poporul român, in decursul viforoasei lui istorii, s’a în­vrednicit să’și populeze Pan­teonul cu o cohortă de nume­roase figuri ilustre sub aspec­tul virtuților de mari ostași și bravi Principi conducători. Pe deasupra acestor calități re­zervate, in variate proporții și muritorilor de rând, condu­cătorii de popoare au și ceva ce li se coboară parcă din ha­rul Providenței Fără a fi intru nimic părtașii teoriei suveranilor de drept divin, parcurgând istoriea hunei am rămas cu convingerea că un ele­ment mistic, o forță transcen­dentă, dă amploare dosebită biruințelor politice ale unor Case domnitoare. Un element impon­derabil, pe care-l vom numi coin­cidență, întâmplare, noroc sau mister, vine si așeze un mai amplu nimb de glorie peste co­roanele unor anumite capete au­guste. Intre acestea iau loc în deosebi de glorios vlăstarele Ho­­henzollerinilor ce și au înfrățit vieața cu soarta poporului nos­tru în ultimii 70 ani. Și primului nostru rege Carol I și celui de­cedat azi în durerea țarei mă­­rite, amândurora, soarta le-a a­­cordat favoruri excepționale. Au reușit să dea unor umile principate un joc proeminent în istoriea lumei, îndrumând tot ce era energie latentă a unui neam spre o eflorescență uimitoare. In deosebi, împrejurările au dat ocazie lui Ferdinand I să se arate ca o imensă inimă din sângele căreia tot neamul a primit îm­bărbătare în momente de cople­șire, mângăeri în suferințe și su­gestii de bravură atunci când se statorniceau hotarele neamurilor europene, firește ale întrupând cu entuziasm de erou antic, nă­zuințele poporului român, s’a în­vrednicit să vadă limpede dea­­lungul zilelor viitoare, așezăn­­du-ne Statut pe temelii ce-și așteptau de veacuri marele meșter-făurar. Ceia ce i-a fost hărăzit lui Ferdinand I, natură să uimească pe toți e de cei care cunosc de-a fir apăr isto­riea și faptele vitejești ale Ero­ilor ei. Cântărită sub orice punct de privire biruința prezidată de Ferdinand I ia aspecte de ne­­verosimil, de miraculos. Ceia ce mileniile ne-au răslu­t din trupul nației, s’a realipit ca la un semnal magic, sub sceptrul său. Binecuvântare mai darnică a Providenței nici că puteam cu­­noaște, nici că a cunoscut, când­va, vre’un neam de pe pământ E firesc dar să cădem în fe­tișism față de Cel ce a fost Ferdinand I și să facem din inimile noastre urne pioase, — în care amintirea Lui să extenueze odată cu ultimile spocniri de sânge. La mormân­tul Lui proaspăt deschis inima și gândul unui neam care a su­ferit atât, prin veacuri, se pros­tena mai îndurerate ca oricând —rugând Providența sâ-și men­­ție asupra-i harul, din care, prin Ferdinand I, ne-a umplut, desigur, cel mai cuprinZător pocak* EM. SERGHIE ABONAMENTUL pe un an 850 td pe fum. „ 440 „ ^ 3 luni 230 „ ...........................­­«Vim—­­ r . I.m« »■ [UNK] [UNK] i ■ .ilf» iflie Durerea unui neam pe estradă strigând: „Să trăiască M. S. Regele Ro­mâniei Mihai I“. Urale acopăr cuvintele preșe­dintelui. Regele Mihai I sărută crucea oferită de Mitropolit­­ Pimen al Moldovei, se înch­e în fața reprezentanților najiv­i înso­țit de uralele adunării ,găsește incinta, îndreptându-se spre Pa­triarhie. Serviciul divin oficial un La Patriarhie l­a serviciu religios. La ora 4,25 s’a terminat ser­­viciul divin, după care Regele însoțit de Principesa Elena ma­mă, a luat foc în trăsura regală a la Caumont, iar în a doua Patriarhul și d. Buzdugan. Trupele militare au dat ono­rul tot timpul solemnităților și la depunerea jurământului s’au tras 101 lovituri de tun. Pe străzile Capitalei lumea a ovaționat prelung. Demisia guvernul»! După Te-Deum d. Ionel Bră­ezenitat.?­lă­tianu a preziíitat « la Cotroce»­ demisia guvernului,­­­­conform v*­zului și prevederilor ei constituțio­nale. D. Ionel Brătianu fiind însă însărcinat cu formarea noului guvern, a prezentat apoi pe membrii guvernului Consiliului Regent. Camerele vor relua ședințe le Luni. Înhumarea Suveranului Azi la ora 7 dimineața mini­ștrii vor pleca cu un tren spe­cial la Sinaia, de unde se vor înapoia la orele 12 în Capitală, odată cu aducerea corpului Re­gelui Ferdinand. Corpul va fi expus la Pala­tul Cotroceni. In ziua de Sămbătă la ora 12 cu un tren special va fi trans­portat la Curtea de Argeș, unde va fi înhumat. Înhumarea la Curtea de Argeș va fi provizorie, de­oarece fa­milia regală a proectat facerea unui cavou în Parcul Carol unde vor fi aduse și păstrate rămă­șițele Regelui Ferdinand I. Demisia d-lul Buzdugan Buc. 21.— D. Gh. Buzdugan, membru în Consiliul de Re­­gență și-a dat aseară demisia din demnitatea de prim-președinte al Înaltei Curii de Casație și Justiție. Testamentul Suveranului Buc. 21.— Astăzi, în prezența membrilor familiei regale și a Consiliului de Regență, d. Stelian Popescu, ministrul de jus­tice va proceda la deschiderea testamentului Regelui Ferdinand I * Buc. 21.— Aseară la ora 8, Regele Mihai I, prințesa-mamă Elena și principele Nicolai au plecat cu un tren regal la Sinaia* II

Next