Lumea, iulie-septembrie 1927 (Anul 10, nr. 2666-2745)
1927-07-22 / nr. 2685
la äÄj Amănunte asupra tristului sfârșit al Regelui Ferdinand De Marit dimineața Regele Ferdinand simțindu-se rău, Regina Maria nu a părăsit nici un moment camera bolnavului. In două-trei rânduri Regele Ferdinand a avut o slăbire a cunoștinței. A cerut să fie dus în cortul din parcul Castelului săși vadă fiicele. Până seara și-a păstrat perfect luciditatea. Suveranul, simțindu-se rău, sora de caritate care veghia la capul bolnavului, a chemat în grabă pe Regina Maria, care trecuse într'o cameră alăturată pentru a se odihni. — „Mă simt slăbit“ a spus Regele Ferdinand. Regina Maria s'a apropiat imediat de pat și l’a sprijiit. in bajele Reginei, Regele Ferdinand și-a dat sfârșitul. A fost anun|at imediat d. C. Hiolt, ministrul Palatului, care i-a închin (at pe d. I. C. Brătianu, care se află la Brașov și pe d. Stelian Popescu, ministrul justiției. La 14 Noembrie 1886, Principele Ferdinand a intrat in cadrele armatei cu gradul de sublocotenent, în regimentul 3 de linie, apoi a fost avansat locotenent în 19 Martie 1889. In ziua căsătoriei sale cu Principesa Maria de Edimburg 1892, Principele Ferdinand a fost înaintat la gradul de maior, apoi la 1 Ianuarie 1895 locot.-colonel , la 28 Noembrie 1895 colonel. In 1897 Principele Ferdinand s’a îmbolnăvit grav de pneumonie, dar din fericire, organismul său viguros a rezistat, scăpând cu vidă, spre mulțumirea întregei țări. La 8 Aprilie 1898 Principele Ferdinand a fost Înaintat gen. de brigadă ; la 10 Mai 1904 general de divizie; la 7 Aprilie 1911, general de corp de armată; apoi inspector general al cavaleriei, inspector general al armatei ; cap al regimentului 1 vânători din Craiova; cap al regimentului de infanterie german No. 68, a la suite în reg. 1 german al găizei, colonel proprietar al regimentului austroungar No. 96, înscris în listele regimentului rus Vologda. In campania din Bulgaria (1913), Principele de Coroană Ferdinand a fost numit dant suprem al armatei. comanIn această calitate șl a trecut Dunărea pe la Zimnicea, în fruntea oștirei române. Regele Ferdinand a fost cavaler de onoare al „Vulturului negru", al ordinului „ Annonciada", al ordinului „Sft. Andrei“, „Sft. Hubert“, cavaler al ordinului „Lâna de aur“, și multe altele. In campania din 1913 a fost generalisim al armatei române în expediția din Bulgaria. Ca principe moștenitor devenise membru al Academiei române. Actul de deces . La ora 8 dimineață d, Stelian Popescu, ministul justifei, insoțit de secretarul general, au sosit la castelul Pelișor. S’a procedat la dresarea actului de deces, martori fiind d-nii I. C. Brătianu, Hioti și dr. Mamulea. Actul de deces a fost întocmit în trei exemplare: unul va rămâne în arhiva Palatului Regal de la București, altul va fi înaintat clerului stărei civile a Capitalei, iar cel de al treilea va fi păstrat în arhiva statului. Unde a fost așezat corpul Regelui Corpul defunctului Rege Ferdinand a rămas pe patul de boală, acoperit cu un giulgiu alb până sub bărbie, peste care s-a așezat un impresionant buchet de crini albi și floarea reginei. Două călugări se rostesc rugăciuni. Ofițerii superiori și eghidanții regali fac garda de onoare. Corpul a fost apoi așezat pe un catafalc drapat cu purpură roșie, iar întreg holul împodobit cu plante și iloH. Transportarea rămășielor pământești ale Regelui FerInain c. Astăzi se va oficia la Sinaia un serviciu divin. Rămășițele pământești ale defunctului Rege Ferdinand vor fi transportate cu un tren special la București. Miniștrii vor lua loc în acelaș tren. Pe tot parcursul, stabile vor fi cerute. Preoții, învățătorii și elevii vor da ultimul salut. Trenul cu vagonul mortuar nu se va opri decât cât câteva minute înn s'aj la Ploești de unde va porni direct spre Cotroceni. Scrsoarea Regelui Ferdinand câtre d. Bratianu și Regele Ferdinand a trimis acum câteva zile o scrisoare d-lui I. C. Brătianu, președintele consiliului. Se afirmă că această scrisoare va fi dată publicitate. Ea conține—după cât,, se spune—un apel privitor la o destindere politică și la o împăcare cu partidele politice. Cortegiul regal spre Parlament La orele 2,40 d. a. au coborât în halta Cotroceni Regele Mihai I, Prințesa Mamă-Elena, Prințul Nicolae, d-nii I. Brătianu, Stelian Popescu, Hiolt, ministrul Palatului și aghiotanții regali. Pe peron au fost salutai de Sanctitatea Sa Patriarhul Miron Cristea și Gh. Buzdugan, regenți, (o)i miniștrii și demnitarii. După prezentările de rigoare au trecut în sala de recepții a haltei Cotoceni. Regele Mihai, Prințesa Mamă Elena și Principele Neculai au luat loc in automobilul regal, îndreptându-se spre Palatul de la Cotroceni, urmați de membrii consiliului de regentă, membrii guvernului și înalții demnitari. La ora 3 jum. d. a., s-a format cortegiul. Clopotele au început să sune. Cortegiul a fost deschis de doi jandarmi călăii. Venea apoi prefectul poliiei, un escadron din Reg. de Escortă Regală, trăsura cu „la Daumond", în care luase loc Regele Mihai Principesa mamă Elena și Principele Neculai era escortată de d nul gen. Popescu Ion, comandantul corpului 11 armată și gen. Alimanescu, comandantul diviziei a IV. A două trăsură „Doumond“ în care luase foc Sanctitatea Sa Patriarrhul Miron Cristea și Gh. Buzdugan. Trăsura era escortată de d-ni col. Ilosievici, comandantul regimentului de escortă regală și col. Contea. La orele 4 d. a. cortegiul s’a oprit în fața Parlamentlui. La descinderea din trăsură, Regele Mihai a fost salutat de membrii guvernului în frunte cu d. Ionel Brătianu. Jurământul armatei câtre Regele Mihai Emi după ameaza la ora 4 luni, s’a depus la toate regimentele jurământul de credință Regelui Mihai. De asemenea au depus jurământul toi funcționarii civili din armată. Doliul armatei Ministerul de război a dat următorul comunicat : „In seara de 21 Iulie drapelele tuturor regimentelor însoțite de gărzile reglementare cu un locotenent la drapel se vor găsi la București spre a participa la ceremonia înmormântării. „Ofițerii și trupa vor purta doliu la mâna stângă 6 săptămâni. Ofițerii și subofițerii cari poartă sabie vor avea zăbranic la dragon timp de 12 săptămâni. Deasemenea 12 săptămâni vor fi cernite drapelele. Textul raportului <i lui I. C. Brătianu câtre consiliul de miniștri „M. S. Regele Ferdinand I încetând din viață astăzi 20 iulie ora 2.15, membrii Regentei numiți de Regele Ferdinand I și primită de reprezentațiunea națională prin legea dela 4 Ianuarie 1926, urmează potrivit art. 86 din Constituție a depune înaintea ambelor Adunări întrunite jurământul prescris de art. 83 din Constituție. Pe baza acestei dispozițiuni, Corpurile Legiuitoare urmează a fi convocate într'o singură adunare, pentru ca să priească jurământul A. S. R. Principelui Nicolae, Sanctitate! Sate Patriarhului și d-lui Buzdugan, Miron Cristea prim-președinte al înaltei Curți de Casație. In acest scop propun spre semnare următorul jurnal: (Semnează d. L C. Brătianu) Jurnalul Corninului de miniștri i M. S. Regele Ferdinand I încetând din viață astăzi 20 iulie ora 2.15, membrii Regenței numiți de Regele Frdinand I și primită de reprezentațiunea națională de la 4 ianuarie 1926, urmează, potrivit art. 86 din Constituție a depune înaintea ambelor Adunări întrunite, jurământul prescris de art. 83 din Constituție, la consecință decidem : „Se vor invita Corpurile Legiutoare a j se întruni în ziua de 20 Iulie ora 15,30 pentru depunerea jurământului de către membrii Regentei“. Semnează d. Ion I. C. Brătianu și membrii guvernului. Decretul de convocare a Camerei „In numele poporului român consiliul de miniștri, exercitând pe temeiul art. 81 din Constituție puterile constituționale ale Regelui. Având in vedere art. 82 și 85 din Constituție. Decretează : „Corpurile Legiuitoare se vor întruni într’o singură adunare astăzi 20 Iulie 1927 ora 15.30 spre a primi jurământul membrilor Regentei, numiți prin legea promulgata cu decretul No. 14 din 4 Ianuarie 1926, spre a exercita puterile regale în timpul minoritaiei M. S. Regelui Mihai I“. Semnează d. Ion I. C. Brătianu și ceilalți membri ai consiliului, ultima ora si sfccifiatate PROCLAMAREA NOULUI HEGE Depunerea jurâmârifirilor Regrettfei. Impresionanta ședință a Adunărei naționale. Ultimele clipe i= ale Regelui Ferdinand ~ Cum s’a desfășurat solemnitatea depunerii jurământului în fata Adunării Naționale Aspecte La Cameră s'a luat ’erl jurământul Regenței, aspectul incintei e de zile mari. Asistă membri majorităților In frac, dintre șefii opoziției sunt prezenți d. Iuliu Maniu în frac, de semenea d. general Averescu. In locul președinția o estradă drapată în roș închis. Mitropolitul Pimen al Moldovei înbrăcat în odăjdii scumpe ia loc în partea stângă , apoi au intrat în ordinea următoarea: Miniștrii, unele părți care iau loc pe amale estradei; banca ministerială e ocupată de ofițerii generali și superiori, care poartă brățări îndoliate. Tribunele sunt ocupate de doamne în toaletă neagră. Sosirea Regelui Mihai Dl. I. Al. Brătescu-Voinești, directorul Camerei anunță : „M. S. Regele Miai I“. M. S. este însoțit de Principesa Elena mamă, urmat de membrii regentei. In ultimul moment M. S. Regina Maria V Văduvă a refuzat să plece din Sinaia, dorind să ramâne lângă corpul defunctului Suveran. Când intră Regele, adunarea strigă cu entuziasm : „Trăiască Regele“ isbucnind în urale. Deschiderea ședinței Dl. Const. Nicolaescu, președintele Senatului, asistat de d. N. N. Saveanu, președintele Camerei, declară constituită adunarea națională, conform art. 83 din Constituție pentru a lua jurământul Regentei, instituită pe durata minorității Regelui Mihai I. Depunerea jurământului- Primul cere jură e A. S. Principele Nicolae, înbrăcat în uniformă de marină, cu fireturile îndoliate, care rostește : „Jur credință M. S. Regelui Mihai I, jur că voi păzi Constituția și legile țarei și ale poporului român și voi drepturile lui naționale și menține integritatei terioriale“. Apoi urmează depunerea jurământului în ordine: Patriarhul Miron Cristea și d. G. Buzdugan. Apoi d. Nicolaescu înaintează 3 lei IAȘI Ped. și Administrate etc. Ștefan cel Mwd3 Atelierele tipografici etr. Uzinei No. 33 - I A SI - Istoria lumei este biografia oamenilor mari—Ivune Carlyle. Toate strădaniile de fiecare zi ale rncordurei anonime ar rămâne inconsistente, dacă, la momentul oportun, nu s’ar coordona în jurul unui principiu suprem, unei discipline organizatoare. Sub acest aspect cipiul monarhic este cea prinmai fertilă dintre ideile — forțe ce îndrumă societatea spre o convețuire armonică, ordonată. Dar principiul monarhic nu-și poate exercita virtualitățile lui de ideal ferment social, decât atunci când se întrupează în oameni cu o serioasă pregătire a minței, de o înțelepciune exemplară, de o strictă cucernicie în moravuri și de o nobilă largheță în sentimente. Poporul român, in decursul viforoasei lui istorii, s’a învrednicit să’și populeze Panteonul cu o cohortă de numeroase figuri ilustre sub aspectul virtuților de mari ostași și bravi Principi conducători. Pe deasupra acestor calități rezervate, in variate proporții și muritorilor de rând, conducătorii de popoare au și ceva ce li se coboară parcă din harul Providenței Fără a fi intru nimic părtașii teoriei suveranilor de drept divin, parcurgând istoriea hunei am rămas cu convingerea că un element mistic, o forță transcendentă, dă amploare dosebită biruințelor politice ale unor Case domnitoare. Un element imponderabil, pe care-l vom numi coincidență, întâmplare, noroc sau mister, vine si așeze un mai amplu nimb de glorie peste coroanele unor anumite capete auguste. Intre acestea iau loc în deosebi de glorios vlăstarele Hohenzollerinilor ce și au înfrățit vieața cu soarta poporului nostru în ultimii 70 ani. Și primului nostru rege Carol I și celui decedat azi în durerea țarei mărite, amândurora, soarta le-a acordat favoruri excepționale. Au reușit să dea unor umile principate un joc proeminent în istoriea lumei, îndrumând tot ce era energie latentă a unui neam spre o eflorescență uimitoare. In deosebi, împrejurările au dat ocazie lui Ferdinand I să se arate ca o imensă inimă din sângele căreia tot neamul a primit îmbărbătare în momente de copleșire, mângăeri în suferințe și sugestii de bravură atunci când se statorniceau hotarele neamurilor europene, firește ale întrupând cu entuziasm de erou antic, năzuințele poporului român, s’a învrednicit să vadă limpede dealungul zilelor viitoare, așezăndu-ne Statut pe temelii ce-și așteptau de veacuri marele meșter-făurar. Ceia ce i-a fost hărăzit lui Ferdinand I, natură să uimească pe toți e de cei care cunosc de-a fir apăr istoriea și faptele vitejești ale Eroilor ei. Cântărită sub orice punct de privire biruința prezidată de Ferdinand I ia aspecte de neverosimil, de miraculos. Ceia ce mileniile ne-au răslut din trupul nației, s’a realipit ca la un semnal magic, sub sceptrul său. Binecuvântare mai darnică a Providenței nici că puteam cunoaște, nici că a cunoscut, cândva, vre’un neam de pe pământ E firesc dar să cădem în fetișism față de Cel ce a fost Ferdinand I și să facem din inimile noastre urne pioase, — în care amintirea Lui să extenueze odată cu ultimile spocniri de sânge. La mormântul Lui proaspăt deschis inima și gândul unui neam care a suferit atât, prin veacuri, se prostena mai îndurerate ca oricând —rugând Providența sâ-și menție asupra-i harul, din care, prin Ferdinand I, ne-a umplut, desigur, cel mai cuprinZător pocak* EM. SERGHIE ABONAMENTUL pe un an 850 td pe fum. „ 440 „ ^ 3 luni 230 „ ...........................«Vim— r . I.m« »■ [UNK] [UNK] i ■ .ilf» iflie Durerea unui neam pe estradă strigând: „Să trăiască M. S. Regele României Mihai I“. Urale acopăr cuvintele președintelui. Regele Mihai I sărută crucea oferită de Mitropolit Pimen al Moldovei, se înche în fața reprezentanților najivi însoțit de uralele adunării ,găsește incinta, îndreptându-se spre Patriarhie. Serviciul divin oficial un La Patriarhie la serviciu religios. La ora 4,25 s’a terminat serviciul divin, după care Regele însoțit de Principesa Elena mamă, a luat foc în trăsura regală a la Caumont, iar în a doua Patriarhul și d. Buzdugan. Trupele militare au dat onorul tot timpul solemnităților și la depunerea jurământului s’au tras 101 lovituri de tun. Pe străzile Capitalei lumea a ovaționat prelung. Demisia guvernul»! După Te-Deum d. Ionel Brăezenitat.?lătianu a preziíitat « la Cotroce» demisia guvernului,conform v*zului și prevederilor ei constituționale. D. Ionel Brătianu fiind însă însărcinat cu formarea noului guvern, a prezentat apoi pe membrii guvernului Consiliului Regent. Camerele vor relua ședințe le Luni. Înhumarea Suveranului Azi la ora 7 dimineața miniștrii vor pleca cu un tren special la Sinaia, de unde se vor înapoia la orele 12 în Capitală, odată cu aducerea corpului Regelui Ferdinand. Corpul va fi expus la Palatul Cotroceni. In ziua de Sămbătă la ora 12 cu un tren special va fi transportat la Curtea de Argeș, unde va fi înhumat. Înhumarea la Curtea de Argeș va fi provizorie, deoarece familia regală a proectat facerea unui cavou în Parcul Carol unde vor fi aduse și păstrate rămășițele Regelui Ferdinand I. Demisia d-lul Buzdugan Buc. 21.— D. Gh. Buzdugan, membru în Consiliul de Regență și-a dat aseară demisia din demnitatea de prim-președinte al Înaltei Curii de Casație și Justiție. Testamentul Suveranului Buc. 21.— Astăzi, în prezența membrilor familiei regale și a Consiliului de Regență, d. Stelian Popescu, ministrul de justice va proceda la deschiderea testamentului Regelui Ferdinand I * Buc. 21.— Aseară la ora 8, Regele Mihai I, prințesa-mamă Elena și principele Nicolai au plecat cu un tren regal la Sinaia* II