Lumea, iulie-septembrie 1931 (Anul 14, nr. 3912-3988)

1931-07-22 / nr. 3928

Á f Redacția și Administrația­­ IAȘI ■­­ iti. Ștefan cel Mare No. 6 Atelierele tipografice : íj. Uzinei No. 33 IAȘI] e un an Lei 850 Pnjum,an. 440 Pe 3 luni . 230 Pentru preoți și învățători dela sate 750 lei anual ßnu­tiv No. 3923 a­lEI NUMĂRUL Mercirl 22 'uite IMI Politică și socială —Ziar Independen­t din țară ULTIMA ORA V DeciI până azi A. S. R. Principesa Elena — Interesante declarații făcu­t aseară ziariștilor englezi, de către A. S. R. — CONTRA CAMETII A. S.R. Principesa Elena EXCLUDERI DIN LIGA „ fran­ W A. S. R. Principesa Elena ” a sosit ori la Londra. X La gară a fost întâmpi­nată de mama ei, Regina Sofia.­­ Erau de față numeroși ziariști și fotografi. Aseară, Alteța Regală a primit reprezentanții presei, cărora le-a făcut următoa­rele declarații:: .Am venit în străinătate spre a mă odihni, a-mi vedea familia și în urmă o cură. 3 Această călătorie am fă­cut o de comun acord cu M. S. Regele Carol II al României. In cursul lunei Octom­brie, când fiul meu Voevo­­dul Mihai își va serba ziua nașterii, voi­ fi la Bucu­rești, alături de el. Sper că aceste declarații vor curma definitiv supără­­toarea campanie de presă din ultima lună. Am fost profund și ne­plăcut impresionată de cele relatate asupra mea de unele ziare. Totdeauna am dezapro­bat și voiu dezaproba să fiu făcut de senzație al co­mentariilor de gazetă“. Unii ziariști au mai pus întrebări A S. R. Princi­ple! Elena. Alteța Sa însă a refuzat să mai facă vre­o declarație în afară de cele relatate în numărul de față al ziarului nostru. D. MADGEARU NU CANDIDEAZĂ Prieteni intimi ai d-lui Madgearu asigură că fostul ministru național țărănist nu acceptă să candideze pe­­­tru locul de deputat de Neamț rămas vacant prin demisia d-lui M. Manoi­­lescu. , D. GR. FILIPESCU NU PLEACA DIN ȚARA „Epoca“ ziarul d-lui Gri­­gore Filipescu luând act de știrea publicată de ziare cu privire la numirea directo­rului ei ca ministru al Ro­mâniei la Paris, scrie : „Nu poate fi vorba de numirea d-lui Filipescu ca ministru al țării la Paris, demnitatea ndiind vacantă". MOARTEA DOCTORULUI PAULESCU Eli a încetat din viață dr. Nicolae C. Paulesc­u profe­sor la facultatea de medi­cină din București. El moare în vârstă de có1 de ani Medic distins, doc­torul Paulescu s’a manifes­tat în multe domenii de ac­tivitate publică. A făcut și politică, fiind un aderent înfocat al d-lui A. C. Cuza, se va reîntoarce in țară Comitetul ligei contra ca­­menii a hotărât excluderea din ligă a d-lor Antonescu, Al. Zissu, I. Gănescu, ing. Gr. Fieroiu și C. Conabie, persoane considerate că au trădat interesele ligii. CERTURI LA AVERESCANI In rândurile fruntașilor partidului poporului dom­nește oarecare enervare în urma neînțelegerilor cu pri­vire la alegerea de deputat de Neamțz. Unele persoane au susți­nut ca partidul să candi­deze luptând pentru susți­nerea d-lui Anibal Te­do­rescu fost primar al Capi­talei. Alte persoane socotesc că­i de prisos orice luptă Intre cele două taberi, certurile continuă. SERBAREA AVIAȚIEI M. S. Regele Carol II, A S. R. Principii Nicolae și Mihai au onorat cu prezența marea serbare a aviației mi­litare care a avut loc pe aerodromul Pipera din Ca­pitală. După trecerea în revistă a trupelor ce se aflau așe­zate în careu, a urmat ser­viciul religios. Apoi cuvântările. Au vor­bit : Preotul Ștefănescu Ino­cenții­, General Lăzărescu, inspectorul general al avia­ției, ministrul armatei ge­neral Ștefănescu Amza iar la urmă M. S. Regele. După serbare, Suveranul Și Principele Mihai s’au a­­șezat în fața avionului „Far­­mman“ cu care M. S. Re­gele s’a reîntors din Ardeal la 8 iunie 1930, fotografiin­­du-se. DESCOPERIRE ARHEOLOGICA LA CONSTANȚA Aseară d. prim procuror Moiseanu a fost anunțat că, fâcându­se săpături în fața casei de industrie casnică, s’a dat peste un­ splendid sarcofag de marmoră, pre­cum și de alte obiecte an­tice. Imediat au­­ plecat la fața locului reprezentantul Par­chetului, d-n­a Brătescu, profesor universitar și A. Vulpe, primarul orașului. Să­păturile continuă. Pănă a­­cum s’au dat de interesante ornamente și obiecte an­tice. Vizitatorii plajei dela Bu­dai de Cordon, au discutat c­u aprindere cărții impresionantei si­nucideri a unui profesor de l­a școala normală germană din Sarala (C. A­bă) dr. Nor­bert Esler—chiar la marginea plajei de la Cordon. Sinucigașul—în etate de 29 ani —era doctor în filozof­e de la Universitatea din In­­sbruck-Tirol. Era fiul unor mari moșieri din Balabanca Mare (Cetatea Alba) și fra­tele inginerului Ester din Ce­­­năuți, reprezentantul fabricei Siemens Schucker. El s'a împușcat, trăgându-și un glonte de revolver în inimă. In scrisorile gările asupra lui și pe care sinucigașul se prinsese cu niște bolduri la brâu, arata ca nu găsește sens să mai continue viața, oda­t ce nu găsește nimic picul în ea. Sinucigașul a lăsat două scrisori: una în românește adres­­ă autorităților prin care a-f ă că nimeni nu-i vinova de sinuciderea lui, rugând să nu se ia nici o masură și să nu i se facă autops­e. In a doua scrisoare, redactată în germană, roagă pe părinți și i­ 1 ji 8 | fericit de supft-i f­­­ë: ce­­e-o priemue -îe. Dir a treb­uit să se supue sonrie... De altei, edaugî el în Siiri­­so­re, el a instiu­it #1 în p­r­é­­labil pe logod.I ca luiț d-ra L selo­h Lindem­m din V­ena, care om­i­ acesta și-a trecut doctoratul in șiiînjt tot la ins­­bruck, pe hotărârea luată și a rugat-o să nu mai ie în țară—așa cum era vorba— pentru a face căsătoria, pre­­cizându-i că ii va găsi în­grop J. " . Sinucigașul își motivează gestul și prin aceea că în vremurile de azi cineva c­re se preocupă de concepțiile lui K­nnt și Nietzche nu prea are ce face pe pământ, y * ...Cele două c mere pre­gătite de părinții victimli pen­tru primirea Lgodnicei din Viena, eu fost prefăcute în catafalc pentru iubitul lor copil. * Parch­tul de Cetatea Albă, a ordonat autopsia, care fo­st făcută de un medic di­n Buda ehe Cordon. Stabilindu-se sinuciderea, s'a autor­zat­ înmormântarea. Lei. Documentele timpului Dramatica sinucidere a unul doctor în tfio~­zofie pe plaja dein Buda cili O. prof. Iorga pentru formarea unui partid de guvernământ — Emisarii în întreaga țară pentru căutarea ade­renților. Rolul d­lui Munteanu-Râmnic — Primul ministru în urma sugestiilor primite, a decis să reorganizeze partidul ce­­ prezidează, în vederea for­mării unui mare partid de guvernământ. In acest scop d-sa a avut consfătuiri cu prietenii de­votați, în cele din urmă ho­tărând începerea acțiunei în scopul sus pomenit. Misi­unea propagandei a fost încredințată subsecre­tarului de Stat de la Interne d. Munteanu Râmnic. D sa a avut zilele acestea o serie de întrevederi cu persoane marcante în neîn­regimentate în vre­un par­tid politic. Au început tratative, al­ căror rezultat încă nu se cunoaște. Primul­­ ministru a trimis emisari în orașele țării spre a lua contact cu diverse persoane, cărora să le pro­pună înscrierea în partidul d-lui Iorga Rămâne de văzut care va fi rezultatul, ținând seamă că d. Argetoianu n’a fost informat asupra celor de mai sus. Puternica explozie din Capitala ---Trei răniți--­ București 21. — O neno­rocire care din fericire n’a avut urmări grave s’a în­tâmplat în str. Matei Millo, la bodega comerciantului Ion Macovei. Eri la amiază comer­can­­­tul a chemat pe un om de la depozitul fabricei de bere „Azuga“ din str. Atelierului No. 23, să curețe țevile aparatului de bere instalat în sus zisa bodegă. In timp ce omul trimis de la depozitul abricei din str. Atelierului lucra cu un aparat special la curățatul țevilor, aparatul mânuit de el—din cauza prea marei presiuni—a explodat Explo­zia a fost atât de puternică încât întreaga bodegă a fost devastată iar geamul vitrinei și cel de la ușă — geamuri mari, groase de cristal — au fost prefăcute în țăndări. Din cauza exploziei au fost răniți ușor: Ion Ma­covei, patronul bodegii, care a căpătat arsuri la mână și la piciorul stâng, Ion Viorel, băiat de prăvălie în servi­ciul bodegii, are arsuri la piept și ambele picioare. Ion Sbânca, omul care lu­cra cu aparatul la curățatul țevilor, s’a ales și el cu ar­suri la piept și ambele mâini. Citiți In pag. 4 Viftim­ile știri Entuziaste manifestaț­­ii pacifiste la Paris — Conferința de la Londra în discuția Camerii Comunelor. Prezidentul Hoover informat telefonic despre stadiul conferinței — Plecarea de la Paris la Londra a delegaților fran­cezi și germani a fost salu­tată de un public imens ce se afla adunat la gară.­ Delegații ambelor state au fost îndelung ovaționate. S’a strigat: Trăiască Franța ! Trăiască Germania! Trăiască pacea universală“. In tren miniștrii celor două țări au avut convorbiri a­­micale. La Camera Comunelor Sosirea la Londra a dele­gaților francezi și germani a fost adusă la cunoștința Camerii Comunelor de către d. Hendersohn care a vor­bit despre însemnătatea con­ferinței, exprimându-și op­timismul în ce privește re­zul­ta­tul ei. „ Day He Heralld" ocupându-se de conferința de la Londra, arată că si­tuația Germaniei nu e în­­tr'd­evăr așa critică. Gu­vernul Reichului voește să realizeze însă noul împru­mut spre a face față obli­gațiunilor Young. Prezidentul Hoover la telefon Prezidentul Hoover este informat telefonic de sta­diul conferinței de la Lon­dra de către un observator special trimis împreună cu delegații Am­ericei. Sosirea delegaților la Londra Eri după masă la ora 5, delegații Franței și Germa­niei au sosit la Londra. In gara „Victoria“ au fost întâmpinați de d-nii Mac­Donald și Hendersohn care au primit cordial delegați străini. Chiar pe peronul gării a a vut loc o convorbire in­timă între d-nii: MacDo­nald, Henderson, Curtius și Brüning. Când deleg­­­ii au luat foc în auto nobile , mii de cetă­țeni i- au ovaționat călduros. Astăzi va începe confe­rința.* Cercurile guvernamentale engleze speră că lucrările conferinței vor fi încheiate curând, deoarece orice a­­mânare ar constitui o pri­mejdie. „Daily Telegraph“ afirmă că delegațiile State­lor interesate vor avea pa­tru ches­iuni de rezolvat: 1. armonizarea planului Ho­­ov r cu planul Young ; 2. Creditele pentru Germania; 3. fixarea garanțiilor eco­nomice și financiare pe care Germania trebue să le dea , 4- creditele și ajutoarele pentru Statele mai mici din Europa centrală cari au de luptat cu greutăți financiare. și străinătate Conferința româno-maghiara a început­uri la București ori după masă, la masa, la ora 5,30, a avut loc la minis­terul nostru de externe con­ferința delegaților români și maghiari, în vederea în­­cheerii unui tratat Comer­­c­al între ambele state. Din partea Ungariei au sosit 21 de egați. Delegația română a fost prezidată de d. Grigorcea, ministrul României la Bu­dapesta și e compusă din d­nii: ing. Cezar Popescu, secretarul general al minis­terului de industrie și co­merț, Emil Marian, directo­rul institutului național de export, D. Constantioiu, di­rectorul vămilor și Alex Șeibulescu, di­rectorul in­­dustriei. In cursul după amiezii de oni, delegații au luat con­tact între ei, fără a intra în fondul chestiunilor la or­dinea zilei. Viitoarea ș­dință va a­­vea loc joi la Sinaia. Proprietari lăsatî In nesimțire de chiriaș, pentru neplata chiriei....... Locuitorul Dumitru I. Du­­mi­ru s’a gândit să Închi­rieze apartamentul său lu­i Ghiță Iiiasa precupeț din Hală pentru a și putea în­treține­­ nevasta și copiii din seara la ora 6 îi ceru chiria ce i se cuvinea; îi arat­ă ha­nl greu­tăților în care s­e sbate, f­ind nevoit să închirieze tot a­­partamentul său iar dânsul împreună cu copii săi fiind nevoiți să doarmă afară, nu­mai pentru a putea câștiga hrana copiilor. Ghiță Iliașa văzând că nu i satisfăcut, plecă și im­preună cu­­ 5 prieteni civ­li și 3 militari au revenit la propr­etar și luând un par de 10 centimetri grosime lovi grav pe Dumitru I. Dumi­tru și pe fiul său Vasile Dumitru lăsându i în ne­simțire. .... L.J.. Parchetul a început cer­cetările. Noi turburări la Sevila — Incăerări între sindicaliști și jandarmi. Un mort. Numeroși răniți — Madrid 21­—La Sevila s-au produs noi turburări. IReyj întorcându-se de la înmor­­mântarea unui camarad,un grup de Sindicaliști a avut o ciocnire cu jandarmii- Sau tras focuri de cara­bină asupra jandarmilor. Un sindicalist a fost d­­ar alți numeroși nu au fost răniți. Ui ari­ grave d­e­­ci muncitorimea din Sevila este agitată și ame­nință dacă guvernul va în­târzia pedepsirea celor care au tras asupra muncitorilor. Cazuri d­e Insolație în Capitală Buc. 21.­­Datorită m­ici carduri de oli, la București s’au înregistrat două cazuri de însolație. D na El­sabeta Anetia din strada Niculcea 37 a căzut în stradă. A fost transportată la spi­tal, unde a fost reținută spre a fi tratată. Al doilea caz d-na Zoe Ursulescu care din cauza căldurii a căzut în nesim­țire. A fost deasemeni tri­misă cu „Salvarea" la Spița \ Manifestații­le aviatorilor ieșeni din ocazia zilei de ori a aviației, în urma dispoziției luate de dl. Maior Arge­­șeanu­, escadrile de avioane au­ adus salutul aerului în diferite regiuni ale Moldo­vei întreg­te. Astfel la Lipcani (Basa­rabia) și Rorman au plecat câte o escadrilă condusă de d-nii căpitani Rosmetî­­niuc și Ștefănescu. La Fălticeni și Suceava escadrila a fost condusă de d n­i locot. Vasiliu și C­io­nega." ■ i:i"' La demonstrațiile ce au avut loc pe aerodromul Flotilei, au execu­at diferite acrobații d-nii căpitan Ni­­chifor și plo. Văduva și Teodorescu. Formațiile de vânătoare sub conducerea d-lui căpi­­tan Fritz Rosier. __ Sinuciderea din Chișinău Chișinău 21.—O vie im­presie a produs la Chișinău sinuciderea cunoscutului co­merciant Rezievschi din str. Al. cel Bun, proprietarul unui magazin de instru­­men­e muzicale. Suferind de o boală in­curabilă- numitul și a pus capăt zilelor împușcându­se. Moartea i-a fost fulgeră­toare. Remanierea prefecților Buc. 21. Rem­aierea pre­­fectorială, care va avea loc, va const­rui o surpriză, în special pentru unele orga­nizații, până acum foarte apropiate de guvern. Dl. Argetoianu este ho­tărât de arădara să faca num­iri cari să excludă ac­țiuni politice fie și în fa­voarea unor organisme, cari sunt în bune relațiuni cu guvernul. Aceasta pe mo­tivul că vrea să scoată po­litica din administrație. ȘTI Hi I Buc. 21.­­ Se dă ca sigură numirea d-lui Gus­tav șeful siguranței Capi­talei ca chestor al poliției Iași. ” Editura Ignat H­ilz din București a î­ntrodus o recla­­mație la parchetul ieșan în contra câtorva librari din sp­­ec­itate.­­ y' . Reclam mia arată că a tr­­­mis numitelor f­rme, diferite publicați periodice spre ver­zere In schimbul unui comi­sion de 25 la sută rămânând ca restul de bani să-i f­i re­misă. Cum Insă aceste firme n -și exc­­uta acum obligațiile conf­­fo­m înțelegerii avute cu casa edi toare, aceasta le-a recla­mat parchetului pentru abuz de încredere.­­ Locuitorul Const. Axinte din com­. Buznea a introdus o reclama­ie la Parachetul local. Reclamantul arată că a fost sechestrat de banca populară ,Viitorul" din Tg. Frumos pentru suma de 2500 le , pe cere acesta le-ar fi luat f se la cooperativa Domnita Ruxan­­dra, acum lichidata. Neștiindu-se dator cu ni­mic, crede că a fost sed­as­­tat pe un nume fals de către ga­jul «umilei bănci. Cum termenul de vânzare a averei sale se apropie, a cerut s ord­itului urgente cer­­cetări pentru a se stabili ede­­v­r­ î’„ , * H­m urma cercetariilor a fost trimis în judecată David M. Leib­a­n Bacău pentru o­­i întat la pudoare asupra fe­­­tai Ț­ra F­scher in etate de 4 ani.

Next