Lumina Satelor, 1923 (Anul 1, nr. 1-52)
1922-01-02 / nr. 1
Anul I. Sibiiu, Duminecă 2 Ianuarie 1922. Nr. 1. Foaie saptamanala pentru popor. PREȚUL ABONAMENTULUI: Pe un an..............................................Lei 40— Pe o jumătate de an................................... 20'— Pe un pătrar de an.................................. 10'— ===== Un număr 1 Leu.REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Sibiiu, strada Măcelarilor fir. 45. Redactor responsabil: Preotul Iosif Trifa. ANUNŢURI se primesc la administraţia din strada Măcelarilor 45. PREŢUL ANUNŢELOR: Un şir petit 3 Lei pentru odată, dacă se publică de mai multe ori se dă rabatul cuvenit Binecuvântare arhierească, Inuu t- ^ Lb» O/ ttlj-l'l'Lii’ litu»! tă arhiepisep și mitropolit Nicolae, cu a cărui incurare scoatem gazeta aceasta, ne trimite, la rugămintea noastră, următoarele cuvinte: Cu dragă inimă împărtășim binecuvântarea Noastră arhierească gazetei «Lumina Satelor», care cu ziua de astăzi porneşte la drum, de lângă scaunul mitropoliei noastre, ca să împrăştie lumină, până în cele mai îndepărtate unghiuri ale ţării noastre, pentru sufletul credinciosului nostru popor. Luându-şi lumina din lumina lui Hristos care luminează tuturor, ea va turna în sufletele celor ce o vor ceti cu luare aminte, învăţăturile credinţii ulei mântuitoare, poveţele dragostei fără de care nici un lucru trainic nu se poate sălăşlui între oameni, şi nădejdea în tot binele pe care, prin munca şi silinţele noastre, suntem datori să coborâm in alcătuirile vieţii dintre noi. Sfaturile şi îndrumările acestei gazete se vor potrivi cu trebuinţele zilelor noastre, ca să fie spre întărirea bunelor năravuri, spre povăţuire cătră împlinirea datorinţelor cetăţeneşti, spre buna chivernisire a gospodăriei naţionale, spre cumpăt şi cruţare în toate, spre călăuzirea tineretului, spre pacea şi buna înţelegere între toţi fii neamului nostru românesc. Ea va fi scrisă cu dragoste de popor, de luminarea şi binele lui — şi cu aceiaşi dragoste aşteaptă să fie primită şi cetită. Recomandând- o tuturor iubiţilor noştri creştini, rog pe bunul Dumnezeu să şi coboare darul şi binecuvântarea Sa peste cei ce o vor scrie şi peste toţi aceia cari o vor ceti, ca să slujască spre înălţarea inimilor, spre întărirea voinţii în toate cele bune, spre sporirea credinţii în suflete, spre bucuria bisericii, spre fericirea patria, spre lauda și preamurirea lui Dumnezeu ! Nicolae Bălan arhiepitcop al arhidiecezei ortodoxe române de Alba-Iulia fi Slbite fi mitropolit al românilor ortodocși din Ardeal, Bănat, Crifana fi Maramureș. L *21102 P* Biblioteca Meteana ASTRA „ROMÂNIA MARE“ — unele pricini de ce nu este aşa cum o credeam şi aşteptam. — Sunt multe pricinile pentru cari ţara noastră cea nouă este aşa cum este şi nu cum ar trebui să fie şi cum am dori noi să fie. Unele dintre aceste pricini le voi spune, încep eu una sufletească. Am aflat-o în Biblie, în cărţile lui Moise. Poate şi voi aţi cetit în Biblie sau aţi auzit că Israilienii au stat sute de ani în robia Egiptenilor şi a lui Faraon. Era grea robia şi suspina poporul făcând cărămizi şî pa’mtc pţi aDăi*zii—tul ITa ruvar. Nădejdea însă nu şi-a perdut-o. In sufletul poporului chinuit şi apăsat de jugul robiei trăia credinţa, nădejdea trezită şi vestită de prorocii lor că vor scăpa odată şi vor trece în o ţară mândră şi bogată, în Canaanul făgăduit. Şi a sosit vremea vestită de proroci. Israilienii au scăpat din robie, au trecut Marea roşie şi au plecat spre ţara făgăduită, spre Canaan... Dar aţi cetit sau aţi auzit din Biblie câte au păţit şi suferit Israilienii după ce au scăpat din robie până ce au ajuns în Canaan. Odată n’aveau pane, odată n’aveau apă şi întreaga lor cale a fost un lanţ nesfârşit de nesfârşite năcazuri, lipsuri şi suferinţe. Dumnezeu a voit să fie aşa, căci în Biblie cetim că Israilienii după ce au scăpat din robie s’au făcut răi, cârtitori, neascultători. Cei ce răbdaseră ani de zile robia şi lanţurile lui Faraon — la cele dintâi lipsuri şi greutăţi începură a cârti şi a mustra pe Moise şi Aron că „i-au scos din Egipet“, pentru că „acolo era carne destulă“. „Să ne întoarcem în Egipet!“ au strigat unii dintre ei, căci „acolo şedeam lângă oalele cu carne şi mâneam pâne de ne săturam“ , iar alţii şi-au făcut viţel de aur cu jocuri şi tămbălăuri în vremea cea sfântă în care sus pe muntele Sinai primia Moise între tunete şi fulgere tablele legii. Biblia ne spune că Dumnezeu a pedepsit aceste greşeli ale lui Israil cu o aspră pedeapsă grăindu-le prin gura lui Moise astfel: „Voi nu veţi intra în pământul făgăduinţii, ci în pustia aceasta vor cădea şi rămânea oasele voastre. Numai după ce se vor topi oasele voastre în pustie, vor putea intra fiii voştri în Canaan“. Ş aşa s’a întâmplat. Pentru păcatele lor toţi au murit pe ’-'m înainte de a ajunge în ţara agăduinţii, în ţara cea mândră, bogată şi fericită. Iată cum au păţit Israilienii v- -1 - H-l • _,ii • - L’ întreba acum ce legătură au aceste întâmplări vechi din Biblie cu România Mare şi *** /fiole no ist v Eîl. Că eu e foarte mare legătură şi asămănare. Şi noi Românii am avut robia noastră. Ca Israilienii şi noi am avut Egiptenii şi Faraonii noştri adecă străinii cari ne-au stăpânit. Sute de ani a purtat şi neamul nostru pe umeri şi pe suflet această grea robie. Dar nădejdea nici noi n’am perdut-o. In sufletul neamului nostru trăia un vis frumos, trăia ţara vestită de prorocii noştri, de învăţaţii neamului nostru. Canaanul nostru, ţara făgăduinţelor şi aşteptărilor noastre de veacuri. Şi iată a sosit plinirea vremii. Am scăpat şi noi din robia cea lungă. Din robie am scăpat, dar iată n’am ajuns în Canaanul cel plin cu miere şi lapte. Suntem şi noi — ca Israilienii — numai în drum spre Canaan şi iată şi drumul nostru s’a umplut de întristări şi greutăţi. Am ajuns şi noi în pustia năcazurilor şi lipsurilor. Dumnezeu vrea aşa, pentru că şi noi după ce am scăpat din robia străinilor prea ne-am stricat năravurile şi purtările. In robia noastră de ieri eram un popor în sute de feliuri asuprit, apăsat şi năcăjit. Aveam însă credinţă tare în suflet, moravuri sănătoase şi curate în vieaţă şi purtări bune în casă. Aveam în Egiptul nostru de ieri prorocii noştri: Moisii şi Aronii