Lumina Satelor, 1925 (Anul 4, nr. 1-52)

1924-12-29 / nr. 1

PREȚUL ABONAMENTULUI: Pe yin an__________________Lei 120-P» o jum&Ute de an_______„ 60-Pe S luni__________________„ 30-­Pentru America pe un an_Dolari 3-= Un nnm&r 2 Lei. T RIP, TV Sibiiu, DujJLsf^'SU^Decemvrie 1924. Nr. 1. &*MSute*09Guynmr&«neti' ««&*«<*¥«.«oases®«:nJru0mt*9U^mş>moi» i Onor. «Asociaţiunea» Gazetă pentru popor Redactor: Preotul IOSIF TRIFA. i REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: i se primesc la adi. (Cf.) Sibiiu Usi 30. :v)r. Sibiiu, strada Mitropoliei Nr. 30. * „ . „, I Un »ir asarani 5£Le. ptg|$£?..atk daca se jmBNIii­­le d­ai multe ori MSU.j’jjJlal cuvenit. Intraţi în anul cel nou cu hotărâre contra păcatelor!... Am ajunis iarăşi in pragul Anului Nou când oamenii îşi do­resc „an nou fericit*. Dar din a­ceastă urare parcă spseşte evanghe­lia pentru că oamenii îşi poftesc mai ales bunuri trecătoare: spor la ave­re, la bani, la vite, la sănătate, etc. Isus Mântuitorul însă a zis: „feri­ciţi sunt cei curaţi la inimă*... Adecă, Mântuitorul a spus că feri­cirea stă acolo, inlăuntrul omului, în inimă, şi iarăş altă dată a spus că toate relele ies din inima oame­nilor (Marcu 7, 22). Aşa e şi azi. Fără o inimă curată şi curăţită de păcate, fericire adevărată nu este şi nu poate fi. Stând acum în pragul anului nou, în loc de­­an nou fericit*, eu îi zic, iubite cetitorule: „Domnul să-ţi ajute să începi o viaţă nouă cu El şi să trăeşti anul întreg cu EU» Dacă faci acest lucru, ferici­rea vine de la sine. Dar întrebarea e cum să te lapezi de pătate şi să începi o viaţă nouă cu Domnul Mai sus se văd 2 chipuri cari Iţi arată acest lucru. La stânga se vede Inima unui om in care satana se făcuse stăpân cu ajutorul celor 7 păcate de moarte (iarătate In chip de dobitoace). îngerul Domnului se vede cum se apropie de cel păcătos şi ii arată moartea şi sabia jude­căţii. Păcătosul ascultă, aude şi strigă îngrozit: „e nenorocitul de mine! cine mă va izbăvi din acea­stă moarte» (Romani 7, 24). Păcă­tosul începe a plânge şi atunci iată Duhul Domnului se apropie şi pă­trunde In inima lui cu lumină şi păcate, păcătosul plânge acum de bucuria mântuirii lui. Aceasta e calea mântuirii şi pentru tine cetitorule. Să te hotă­­reşti contra păcatelor, dar nu cu putere dela tine, ci cu putere de sus, dela Domnul. Când zici: tem să mă las de beţie... am să mă las de suduit, sau de alt nărav rău, dia­volul râde şi nu se teme că te va perde. Ba nu se sperie nici când te jori. Dar când cazi plângând la pi­­cioarele Crucii şi zici:­­Mântuito­­rule! Mă predau Ţie, scapă-mă Tu .. .- Ţi dau Ţie inima mea, gân­durile mele, vorbele mele, ochii, ure­chile, gura şi tot ce am...­­ Ţi des­chid Ţie inima mea, intră în ea şi Te fă­cu Stăpân şi Poruncitor în ea —atunci diavolul fuge îngrozit. D*.. V didiomiri Când ai căzut la picioarele Crucii şi din ochii tăi încep a picura lacrimi iar de sus începe a picura peste tine sângele Domnului, sângele iertării, atunci să şti că ai intra d nn o stare de mântuire sufletească şi dacă rămâi în această stare eşti mântuit. Când astfel te-ai hotărât contra păcatelor, din un om vechia te faci un om nou*, din o făptură veche ,o făp­tură nouă*, din un Saul un Pavel, dintr’un perdut un aflat, dintr'un mort un înviat şi «născut din nou». In acest înțeles, Mamă *Lu­mina Satelor» pe oameni să se ho­tărască contra păcatelor și să intre in Oastea lui Isus. Intn’i în Oastea lui Isus/ '■ ' P. Trifa. Târg de oameni pe la uşile miniştrilor. Că avem multe neajunsuri până ni se întăreşte ţara noastră cea nouă şi scumpă, e lucru fi­­resc. Le au şi alte ţări şi le pur­tăm şi noi bucuros. Dar avem multe pa cari ni le facem noi şi fără de cari am putea fi. Un astfel de năcaz e şi aşa numita «centralizare* adecă aceea proastă orânduială care a strân la Bucureşti aproape toate deslegirile afacerilor şi rugiilor. Toţi cai ce vin de la Bucureşti spun că pe la uşile miniştrilor e târg de oameni cu fel de fel de afaceri. Şi cum ministrul, vine audientă nu­mai de 2 ori pe săptămâni câte­­ ea as­ă şi de multe ori nici atât), oa­menii stau pe acolo cu săptămâna şi cu mari spese (şi cu bacşişuri pe la uşi). O astfel de stare trebue să încetez». Administraţia trebue să se descentralizeze, aşa cum e tu toate ţările înaintate. Cuvinte bune despre ţara noastră. O gazis mere din Elveţia publică cuvinte de Isadă pentru ţara noastră. «Vor fi ele şi unele stări rele în România — zice ga­zeta — dar duşmanii «castei ţări tinere umflă şi mirase hulele anume ca să faci greutăii tinerei ţări. Ro­mânia lesă merge înainte, încet dar sigur. Bogăţiile pământului românesc sunt nepreţuita. Că in pământul ei cel gras mai creste si câte o buruiană, asta nu s de mirat. Statele cari critici azi România (mai ales Ungaria) mai bine ar face să măture mai Întâi înaintea casei lor»... Recvirarea grâului. In afacerea cu recvirarea griu­lui, sfatul miniştrilor a hotărât si se dea ordn prefecţilor din ţară să se Îngrijească ei de aprovizionarea cu grâu şi făină dupi cum vor chibzei mai bine. Prefecţilor li s’a dat dreptul să recvireze g­â­t dela producători pentru trecinţele oa­menilor, armatei şi populaţiei să­race pe preţul de 80 mii de Lai. Recvirările se vor face pu­­­s 15 Ia­nuarie 1923. Până la această dată prefecturile vor putea convinge pe producători să vândă grâu şi făină pe un preţ de Înţelegere ca să n’ajungă «facerea la recvitări cari totdeauna fac nemulțumiri şi sân­ge rău. Intraţi în Oastea lui Isus I... Intraţi în Oastea lui Isus Voi chiamă glasul Domnului de sus In lume nu-i un nume mai frumos Decât să fi ostaşul lui Hristos Intră frate, mult iubit, In oastea ce s’a pornit. Intră frate bucuros Căci e oastea lui Hristos. Intră frate fără teamă La oaste Domnul te chiamă. Augustin Toma, din Vecerd, ostaș în oastea lui Isus. Ce mai e nou prin (ară? Episcop nou. Episcopul eparhiei Otatea- Albă (B*s*rabia) fiind ales de mi­tropolit al Bicovinei —Cotîare'uc — î n locul vacant s’a rânduit ale­gerea unui alt păstor. A fost ales să­ptămîna trecută Iustin Teculescu, fostul protopop In Alba-Iuli« «i ac­tualul episcop al preoţ lor militari. Astfel tu scaunul unei vlădicii din Basarabia va ajunge un ardelean, în se­vemi dii-irtu r^inM-frss ss& r»! g pasi şi sufletească o face bi­serica şi nu politica. V. Brătianu pleacă In străinătate. E vorba ea ministrul nostru de finanţe, V. Brătianu, să plece iarăşi in străinătate pentru a in­form­a străinătatea despre ştirile economice ale ţării noastre. E vor­ba ca Brătianu si treacă şi In America. Duşmanii ţării noastre au răspândit multe hule despre noi şi asta îacă-i o pricină de ce Ro­mânia n’a căpătat bani împrumut. Când se va deschide Sfatul Ţării? Din prilegiul sărbătorilor, par­lamentul a foat vacanţă până la 22 ianuarie. La deschidere, Se va pune in desbstere reforma admi­nistrativă. îndată după sărbători, e vorba ca guvernul sa puni la desbatere si prostul ce! nou de le g? despre înfiinţarea unei patri-­r­hii ortodox* român*. Ce mai e nou în politică? Acum de sărbători n’avem nimic ceva deoseb­t In politică de­cât doar tot ruşinea dela D­j, unde a fost alegere cu asedm ca pe vreme de războia şi cu­­ nd&mii ca pe vremea U­gurilor. Fată de încercările liberalilor de a zădăr­nici alegerea, poporul foarte s’a tulburat fi nu se ştie unde ar fi ajuns lucrurile dacă Brătianu n’ar fi dat ord­e ca să se proclame imediat rezultatul alegerii. A biruit candidatul partidului naţional. La Dej a fost o mare ruşine şi o arătare că politica de partid şi politicianismul e azi doar cea mai mare primejdie ce ameninţi viitorul scumpei costire țări. Po­litica coboară otravă in sufletul poporului.

Next