Lumina Satelor, 1925 (Anul 4, nr. 1-52)
1924-12-29 / nr. 1
PREȚUL ABONAMENTULUI: Pe yin an__________________Lei 120-P» o jum&Ute de an_______„ 60-Pe S luni__________________„ 30-Pentru America pe un an_Dolari 3-= Un nnm&r 2 Lei. T RIP, TV Sibiiu, DujJLsf^'SU^Decemvrie 1924. Nr. 1. &*MSute*09Guynmr&«neti' ««&*«<*¥«.«oases®«:nJru0mt*9U^mş>moi» i Onor. «Asociaţiunea» Gazetă pentru popor Redactor: Preotul IOSIF TRIFA. i REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: i se primesc la adi. (Cf.) Sibiiu Usi 30. :v)r. Sibiiu, strada Mitropoliei Nr. 30. * „ . „, I Un »ir asarani 5£Le. ptg|$£?..atk daca se jmBNIiile dai multe ori MSU.j’jjJlal cuvenit. Intraţi în anul cel nou cu hotărâre contra păcatelor!... Am ajunis iarăşi in pragul Anului Nou când oamenii îşi doresc „an nou fericit*. Dar din această urare parcă spseşte evanghelia pentru că oamenii îşi poftesc mai ales bunuri trecătoare: spor la avere, la bani, la vite, la sănătate, etc. Isus Mântuitorul însă a zis: „fericiţi sunt cei curaţi la inimă*... Adecă, Mântuitorul a spus că fericirea stă acolo, inlăuntrul omului, în inimă, şi iarăş altă dată a spus că toate relele ies din inima oamenilor (Marcu 7, 22). Aşa e şi azi. Fără o inimă curată şi curăţită de păcate, fericire adevărată nu este şi nu poate fi. Stând acum în pragul anului nou, în loc dean nou fericit*, eu îi zic, iubite cetitorule: „Domnul să-ţi ajute să începi o viaţă nouă cu El şi să trăeşti anul întreg cu EU» Dacă faci acest lucru, fericirea vine de la sine. Dar întrebarea e cum să te lapezi de pătate şi să începi o viaţă nouă cu Domnul Mai sus se văd 2 chipuri cari Iţi arată acest lucru. La stânga se vede Inima unui om in care satana se făcuse stăpân cu ajutorul celor 7 păcate de moarte (iarătate In chip de dobitoace). îngerul Domnului se vede cum se apropie de cel păcătos şi ii arată moartea şi sabia judecăţii. Păcătosul ascultă, aude şi strigă îngrozit: „e nenorocitul de mine! cine mă va izbăvi din această moarte» (Romani 7, 24). Păcătosul începe a plânge şi atunci iată Duhul Domnului se apropie şi pătrunde In inima lui cu lumină şi păcate, păcătosul plânge acum de bucuria mântuirii lui. Aceasta e calea mântuirii şi pentru tine cetitorule. Să te hotăreşti contra păcatelor, dar nu cu putere dela tine, ci cu putere de sus, dela Domnul. Când zici: tem să mă las de beţie... am să mă las de suduit, sau de alt nărav rău, diavolul râde şi nu se teme că te va perde. Ba nu se sperie nici când te jori. Dar când cazi plângând la picioarele Crucii şi zici:Mântuitorule! Mă predau Ţie, scapă-mă Tu .. .- Ţi dau Ţie inima mea, gândurile mele, vorbele mele, ochii, urechile, gura şi tot ce am... Ţi deschid Ţie inima mea, intră în ea şi Te făcu Stăpân şi Poruncitor în ea —atunci diavolul fuge îngrozit. D*.. V didiomiri Când ai căzut la picioarele Crucii şi din ochii tăi încep a picura lacrimi iar de sus începe a picura peste tine sângele Domnului, sângele iertării, atunci să şti că ai intra d nn o stare de mântuire sufletească şi dacă rămâi în această stare eşti mântuit. Când astfel te-ai hotărât contra păcatelor, din un om vechia te faci un om nou*, din o făptură veche ,o făptură nouă*, din un Saul un Pavel, dintr’un perdut un aflat, dintr'un mort un înviat şi «născut din nou». In acest înțeles, Mamă *Lumina Satelor» pe oameni să se hotărască contra păcatelor și să intre in Oastea lui Isus. Intn’i în Oastea lui Isus/ '■ ' P. Trifa. Târg de oameni pe la uşile miniştrilor. Că avem multe neajunsuri până ni se întăreşte ţara noastră cea nouă şi scumpă, e lucru firesc. Le au şi alte ţări şi le purtăm şi noi bucuros. Dar avem multe pa cari ni le facem noi şi fără de cari am putea fi. Un astfel de năcaz e şi aşa numita «centralizare* adecă aceea proastă orânduială care a strân la Bucureşti aproape toate deslegirile afacerilor şi rugiilor. Toţi cai ce vin de la Bucureşti spun că pe la uşile miniştrilor e târg de oameni cu fel de fel de afaceri. Şi cum ministrul, vine audientă numai de 2 ori pe săptămâni câte ea asă şi de multe ori nici atât), oamenii stau pe acolo cu săptămâna şi cu mari spese (şi cu bacşişuri pe la uşi). O astfel de stare trebue să încetez». Administraţia trebue să se descentralizeze, aşa cum e tu toate ţările înaintate. Cuvinte bune despre ţara noastră. O gazis mere din Elveţia publică cuvinte de Isadă pentru ţara noastră. «Vor fi ele şi unele stări rele în România — zice gazeta — dar duşmanii «castei ţări tinere umflă şi mirase hulele anume ca să faci greutăii tinerei ţări. România lesă merge înainte, încet dar sigur. Bogăţiile pământului românesc sunt nepreţuita. Că in pământul ei cel gras mai creste si câte o buruiană, asta nu s de mirat. Statele cari critici azi România (mai ales Ungaria) mai bine ar face să măture mai Întâi înaintea casei lor»... Recvirarea grâului. In afacerea cu recvirarea griului, sfatul miniştrilor a hotărât si se dea ordn prefecţilor din ţară să se Îngrijească ei de aprovizionarea cu grâu şi făină dupi cum vor chibzei mai bine. Prefecţilor li s’a dat dreptul să recvireze gât dela producători pentru trecinţele oamenilor, armatei şi populaţiei sărace pe preţul de 80 mii de Lai. Recvirările se vor face pus 15 Ianuarie 1923. Până la această dată prefecturile vor putea convinge pe producători să vândă grâu şi făină pe un preţ de Înţelegere ca să n’ajungă «facerea la recvitări cari totdeauna fac nemulțumiri şi sânge rău. Intraţi în Oastea lui Isus I... Intraţi în Oastea lui Isus Voi chiamă glasul Domnului de sus In lume nu-i un nume mai frumos Decât să fi ostaşul lui Hristos Intră frate, mult iubit, In oastea ce s’a pornit. Intră frate bucuros Căci e oastea lui Hristos. Intră frate fără teamă La oaste Domnul te chiamă. Augustin Toma, din Vecerd, ostaș în oastea lui Isus. Ce mai e nou prin (ară? Episcop nou. Episcopul eparhiei Otatea- Albă (B*s*rabia) fiind ales de mitropolit al Bicovinei —Cotîare'uc — î n locul vacant s’a rânduit alegerea unui alt păstor. A fost ales săptămîna trecută Iustin Teculescu, fostul protopop In Alba-Iuli« «i actualul episcop al preoţ lor militari. Astfel tu scaunul unei vlădicii din Basarabia va ajunge un ardelean, în sevemi dii-irtu r^inM-frss ss& r»! g pasi şi sufletească o face biserica şi nu politica. V. Brătianu pleacă In străinătate. E vorba ea ministrul nostru de finanţe, V. Brătianu, să plece iarăşi in străinătate pentru a informa străinătatea despre ştirile economice ale ţării noastre. E vorba ca Brătianu si treacă şi In America. Duşmanii ţării noastre au răspândit multe hule despre noi şi asta îacă-i o pricină de ce România n’a căpătat bani împrumut. Când se va deschide Sfatul Ţării? Din prilegiul sărbătorilor, parlamentul a foat vacanţă până la 22 ianuarie. La deschidere, Se va pune in desbstere reforma administrativă. îndată după sărbători, e vorba ca guvernul sa puni la desbatere si prostul ce! nou de le g? despre înfiinţarea unei patri-rhii ortodox* român*. Ce mai e nou în politică? Acum de sărbători n’avem nimic ceva deosebt In politică decât doar tot ruşinea dela Dj, unde a fost alegere cu asedm ca pe vreme de războia şi cu nd&mii ca pe vremea Ugurilor. Fată de încercările liberalilor de a zădărnici alegerea, poporul foarte s’a tulburat fi nu se ştie unde ar fi ajuns lucrurile dacă Brătianu n’ar fi dat orde ca să se proclame imediat rezultatul alegerii. A biruit candidatul partidului naţional. La Dej a fost o mare ruşine şi o arătare că politica de partid şi politicianismul e azi doar cea mai mare primejdie ce ameninţi viitorul scumpei costire țări. Politica coboară otravă in sufletul poporului.