Lumina Satelor, 1927 (Anul 6, nr. 1-52)
1927-01-02 / nr. 1
Pag. 2 LUMINA SATELOR I. P. S. Sa mitropolitul Nicolae pentru Crăciunul orfanilor. Ca şi anii trecuţi, orfanii din orfelinatul bisericii noastre ortodoxe din Sibiiu, auavut„în sărbătorile trecute bucuria de a vedea Intre ei pe marele lor binefăcător şi ocrotitor: I. P. S. Sa mitropolitul Nicolae. In seara şi bucuria lor de Moş Ajun, I. P. S. Sa a venit In mijlocul lor aducându le daruri scumpe şi bogate. I. P. S. Sa a ajutat bucuria de Crăciun a orfanilor trimiţându-le un porc îngrăşat gata, 25 kgrame zahăr, 30 kgrame cozonaci, mere, bani, jucării etc. După producţia orfanilor (colinde, teatru, declamări), 1. P. S. Sa le-a ţinut o prea frumoasă vorbire plină de sfaturi părinteşti şi apoi rând pe rând i-a îmbrăţişat şi le-a împărţit daruri alese. Orfanii îi sărută mânile şi pe această cale mulţumind pentru dragostea şi cinstea ce li s’a arătat şi făgăduind că vor răsplăti prin purtare bună şi diliginţă darurile de care s’au invrednicit şi jertfele ce le face biserica cu creşterea lor. Direcţiunea orfelinatului ortodox. Ce s’a mai dezbătut în parlament înainte de a lua vacanţă? In numărul trecut n’am putut încheia ca dezbaterile parlamentare, pentrucfi parlamentul întârziind cu dezbaterea cea stearpă la Mesaj, a trebuit s& ţină şedinţă până în Panul de Crăciun. Dăm acum încheierea. 44 şedinţe pentru „discuţia“ la Mesaj şi... 4 pentru buget. Ceea ce s’a întâmplat în şedinţele trecute ale parlamentului nostru, a fost un lucru care nu trebue să se mai întâmple Ţara şi poporul cere sus şi tare acest lucru. Deputaţii au măcinat mereu vremea cu discuţii politice şi personale cu care ţara n’are nici în clin, nici în mânecă. Iar pe urmă, ne mai fiind vreme, s’a trecut în galop peste cea mai însemnată lege din viaţa unui stat: ateverirea cheltuielilor şi veniturilor pe un an de zile. Asupra acestui buget trebuiau să stăruiască deputaţii cu propuneri cuminţi. S’a votat fără nici o modificare. In legătură cu bugetul s a votat şi întreirea dărilor de pământ despre care scriem în altă parte. Ia timpul din urmă s’au ţinut şedinţe cu zi, cu noapte (şi de sine înţeles cu plată duplă la deputaţi). Pentru reclădirea palatului regal, Parlamentul a votat 20 milioane pentru reclădirea palatului regal, care a ars în parte. Plăţile deputaţilor, înainte de a se închde parla mentul, deputaţii şi-au votat sporirea diurnelor la 1000 Lei de şedinţă începând da deschiderea parlamentului, adecă de la 15 Noemvria. Votarea acestei sporiri a trecut fără discuţie. Nine n’a fost contra. Nici noi nu suntem contra, numai cât domnii deputaţi şi parlamentul ar trebui să arate mai multă ipravă în schimbul acestor cheltuieli grozave Sesiunea parlamentară ce trecu ne cosă cel puţin 30 milioane de Lei. Iar legile s’au votat aşa cum s’au depus de miniştrii, fără nici o modificare. De altcum nici nu s’a votat decât bugetul şi sporirea tarifelor la poştă, zahăr etc. Dări nou şi pe zahfir şi petroleu. Parlamentul a votat şi sporirea dărilor de consum pe zahăr (cu 4 Lei) şi pe petroleu (2 Lei), despre care scriem şi în altă parte. Cuvântul M. Sale Regelui. Sfârşindu-se cu votarea legilor, o comisie parlamentară s’a prezentat M. Sale Regelui cu răspunsul la Mesaj. Răspunzând comisiei, M. Sa Regele a făcut apel ca în aceste momente grele toţi să fie una spre binele ţării. mSâ fin cu toţii — a încheiat M. Sangele — cot la cot şi inimă lângă inimă*. Cuminte chemare ! Să o ascultăm ! Parlamentul a luat vacanţă până la 20 Ianuarie. Se strecură ţânţarul dar trece cămila... Din o contrabandă de mitasfi dela Arad statul perde taxe de 600 milioane. La Arad s’a descoperit o contrabandă care furişa mătăsuri şi le desfăcea pe piaţa din Bucureşti. Contrabanda lucra de 2 ani şi fireşte era facută de jidani (de un Oolberg, Gross şi Zukermann). Contrabanda a furişat mătăsuri in preţ de sute de milioane. S’a făcut socoate că după mătăsurile aduse pe furiş, statul ar fi trebuit să încasseze ca taxă de import suma de 600 milioane. De sine înţeles s’a rânduit o «anchetă» etc... Şi ce are a face «ţânţarul» şi «cămila» cu acest lucru? Apoi are acea că guvernul strecoară ţânţarul când e vorba de dări şi de taxele de export ale vitelor şi bucatelor, dar de altă parte trece cămila; nu e destul control după alte venituri ale statului. Prin o bună gospodărie, printr’un sever control pe la graniţe şi pe la «vămi», guvernul ar putea spori câştigurile ţări cu sute de milioane. Insă în joc de aceasta, tot strecură şi iar strecură pungile noastre cu dări nouă şi scumpiri nouă. Nr. 1 Cum mai stau stările din lumea ma e? Stările din Europa. Nici anul nou acesta nu află în Europa stări mai lămurite şi mai limpezi decât în alţi ani. Pe faţă se vorbeşte despre «congresul păcii», dar pe din dos toate popoarele se înarmează mereu. Germania şi ţările învinse joacă şi acum o politică in care popoarele biruitoare nu pot avea încredere deplină. Stările din Azia. Nu mai puţin limpezi sunt şi stările din Azia unde în uriaşul imperiu al Chinei sunt partide ce se luptă cu arme şi armate uriaşe. Rusia a cercat şi anul trecut să tulbure cu bolşevismul stările paşnice din lume, dar nu i-a reuşit. Bolşevismul e pe cale a-şi da duhul. America faţă de Europa. America spune că nu vrea să se amestece în politica Europei. Insă alţii spun: ba să te amesteci, Americo, căci tu ai strâns aurul Europei în vremea războiului. Europa Iţi datorează miliarde de dolari și tocmai această datorie e una din pricinile pentru can Europa nu se mai poate cârpi din năcazurile ce o bântue și în special din cele economico-financiare. Un desenator a prins acest lucru într’un chip (pe care 1. dăm mai jos) asămănând pe Europa ca o femeie ce se îneacă strigând după ajutor. America (la chipul vaporului) li întinde colacul da gumă să se prindă de el cu mânile. Dar Europa strigă de cola din apă: sunt legată de picioare cu bolovanul datoriilor de război cătră America. De vrei să mă ajuţi, sloboade-mi picioarele... scapă-mi de piatra ce mă atrage în adânci. In vremea din urmi se ridici glasuri de americani cari spun ci America ar trebui să ierte datoria de războiu a Europei pentru că o Europă slabă și calicită nu va fi de bine nici Americei. America nu-și va mai putea desface mărfurile în Europa. Nemulţumirea deputaţilor averescani din Basarabia. Deputaţii averescani din Basarabia au ţinut o consfătuire în Care şi-au arătat nemulţumirea faţă de guvern. .Guvernul Averescu — zic deputaţii — când a venit la cârmă a făgăduit că se va îngriji special de multele năcazuri şi lipsuri ale Basarabiei. Insă n’a făcut nimic. Toate făgăduinţele au rămas pe nimic. Basarabia e plină de năcazuri, de lipsuri şi de nemulţumiri. In special criza economică face capăt. După ani de zile de secetă, plugarul din Basarabia nu şi poate azi valoriza bucatele, iar de altă parte, guvernul vine cu sporirea dărilor de pământ*... Deputaţii au hotărât să intervină energic la guvern pentru năcazurile şi păsurile Basarabiei. Dar deputaţii noştri ardeleni?... Pilda deputaţilor din Basarabia ar trebui să o urmeze şi deputaţii noştri ardeleni şi în special deputaţii guvernamentali (averescani) din Ardeal şi Bănat. Că şi la noi, Ardealul şi Bănatul e plin de năcazuri, de lipsuri şi de nemulţumiri Cei ce nu cred acest lucru n’au decât să se pogoare în popor să vază cu ochii şi să audă cu urechile. De mult n’au fost în poporul nostru stări atât de nemulţumitoare ca cele din toamna şi iarna aceasta. Pricinile, cred că e de prisos să le mai spun Le-am spus mereu in foaie. Pricina cea mai mare e şi aici crin financiară, economică, lipisa de bani; oamenii nu-şi pot valoriza vitele, bucatele şi celelalte produse ale mumii lor. Iar de altă parte, guvernul cere mereu dări nouă, scumpiri nouă... Ardealul şi Bănatul aştepta dela acest guvern o uşurare, o înţelegere a năcazurilor lor speciale, căci doar avem în guvern 5 miniştri ardeleni şi câteva sute de deputaţi. Insă până au nici o uşurare n’a venit. Dimpotrivă. Miniştrii şi deputaţii ardeleni ar trebui să se ocupe mai mult de năcazurile speciale ale Ardealului şi Bănatului. Deputaţii averescani ardeleni ar trebui să urmeze pilda celor din Basarabia: a pună piciorul in prag pentru îndreptarea relelor, altcum nu ştiu zău cum se vor mai prezenta în fața poporului. Se aleg comitete şi epitropii parohiale noue. Anul acesta espiră anii comitetelor şi epitropiilor parohiale. In decursul lunei ianuare vor trebui alese comitete şi epitropii noue. Aceste alegeri le face, ca şi in trecut, sinodul parohial, votul tuturor parohienilor. Ce membri în comitet şi ca epitropi trebuesc aleşi creştini buni, oameni cu dragoste faţă de biserică. „Am mai rămas cu apa şi săpunul... singurele pe cari încă guvernul n’a pus dări nouă»... a zis un deputat în parlament.