Lumina Satelor, 1928 (Anul 7, nr. 1-52)

1928-01-01 / nr. 1

19 s Pag. 2 au suferit. In Praga îngheţau oa­menii pe stradă, Zăpada şi gerul a ajuns şi In Italia cea caldă. A nins până pe la Neapole. Ger mare a fost şi pe la Paris şi in Germania. La Paris au îngheţat 10 oameni. In Ungaria a îngheţat lacul Balaton, ceea ce numai pe timpul celor mai mari geruri s’a întâmplat Cel mai mare ger a fost in Norvegia. Frigul a ajuns aici la 42 grade, adecă a întrecut pe cel din Siberia, care se ridică numai până cătră 40 grade.­­ De unde a venit gerul? Gerul a venit din Europa centrală, unde se aşezase înainte cu o săptămână. învăţaţii spun că un val de frig slobozit dela polul nordic şi a trecut peste Europa de mijloc atingându-ne şi pe noi. Şi pe urmi ••• a plouat. Spre noroc că gerul n’a ţinut decât 3 zile. A treia zi, vremea deodată s’a înmoiat şi a început să plouă. Domolirea gerului a fost generală. A plouat şi In Apusul Europei. LUMINA SATELOR In jurul stabilizării Leului, Banca Naţională a dat un comunicat de linişte. Am scris în numărul tre­cut despre părerile şi planu­rile ce se fac cu privire la sta­bilizarea Leului. Amintiam des­pre o părere care staverna Leul la 3 centime aur, 1 Leu nou, 25 Lei vechi, 1 dolar 7 Lei noi. Planul cu stabilizarea Leu­lui, a produs un fel de neli­nişte, în ţară ca şi în străină­tate. Lumea ar vrea să ştie din vreme cam cum ar fi să se facă stabilizarea. Pentru liniştirea oameni­lor, Banca Naţională a dat un comunicat, o înştiinţare, în care spune că ceea ce s’a vorbit des­pre o stavenire a Leului la 3 centime aur, 25 Lei vechi 1 Leu nou, sunt numai păreri şi planuri particulare. N’au nimic de a face cu stabilizarea ade­vărată. De altcum nici nu s’ar putea preciza înainte acest lucru. Banca Naţională va da tot concursul ei statului pentru a­ceastă operaţiune şi credei că cota de stabilizare va fi fixată la cursul zilei, pentru ca astfel nici o perturbare economică să nu fie provocată. Oameniii pot sta liniştiţi. Cu stabilizarea nici nu perol nici nu câştigă nimic. Statul spune că va lua măsuri să nu fie nime păgubit. Când se va face stabilizarea ? Nu se ştie anume. Se pare însă că se va face cât mai cu­rând, chiar iarna aceasta du­­pă ce guvernul este în pertrac­tarea unui împrumut extern. Dar o condiţie a acestui îm­prumut e tocmai stabilizarea Leului. Străinătatea nu vrea să ne dea nici un ban până nu se va face stabilizarea, adecă până nu va avea sigu­ranţa unui preţ (curs) staverit a Leului. Ce mai e nou în viaţa politică? Odată cu sărbătorile, viaţa politică a intrat şi ea in vacanţă. Dăm mai jos un raport despre mersul vieţii politice, aşa cum era înainte de a intra în vacanţă: întrevederea dintre V. Brăt­­tianu şi I. Maniu. O întrevedere politică a avut loc între V. Brătianu şi I. Maniu. Aceasta este a doua întâlnire po­litică. I se dă o mare importanţă politică acestei întrevederi. Ce anume au discutat cei doi şefi a celor două partide, nu se ştie. Se pare însă că totuşi se pregăteşte calea unei înţelegeri politice între cele două mari partide: cel liberal şi cel naţional-ţărănesc. Pricepă­torii spun că s’ar fi ajuns la un înţeles tainic ca, după votarea le­gilor anunţate prin Mesagiul Regal,­­ după un anumit interval de timp liberalii să cedeze locul, fie unui guvern naţional-ţărănist, fie unui guvern de combinaţie între cele două mari partide. Ce va fi, vom vedea şi vom scrie. Liberalii se încurajeză. În timpul din urmă liberalii au suferit grele înfrângeri. I-au izbit şi împrejurările. Un fel de spaimă ii cuprinsese. Partidul a ţinut o adunare în care şeful par­tidului, dl Vintilă Brătianu a rostit o vorbire de încurajare, spunând că vor rămânea la cârmă vre-o 4—5 ani (mai înainte vorbeau de 12 ani). Averescanii la strâmtoare Liberalii şi opoziţia ameninţă pe averescani cu o anchetă despre anumite fraude ce s’ar fi făcut sub cârmuirea lor. Steaua generalului iar e ameninţată de nori. Ajutaţi lucrul Domnului cetind şi răspân­­dind foaia „Lumina Satelor“. Nr. ) Un mort pe care ar trebui să-l îngropăm în noaptea de Anul nou: politica de partid. In noaptea de Anul nou se vorbeşte despre «îngroparea anului vechiu»... se vorbeşte ca despre un mort ce trebue Îngropat îm­preună cu toate relele şi scăde­rile lui. Multe rele ar mai trebui în­gropate în noaptea de Anul­ nou, ca să nu le mai avem în anul ce vine. In noaptea de Anul nou ar trebui mai ales să îngropăm un mort mare, un mort plin de păcate şi răutăţi: politica de partid. Ah! ce bucurie mare şi ce fericire mare ar fi pe ţara asta să putem scăpa de acest mort. Toată ţara ar zvârli pe întrecute cu ţărână grea peste groapa lui, zicându-i: «Dumnezeu să-l ierte că multe rele ne-a mai făcut». Despre relele ce le face poli­tica de partid aş putea scrie o carte Întreagă. Amintesc numai câteva. Politica de partid este în primul rând cauza că nu se pot stârpi pungăşiile şi abuzurile. Politica de partid îşi are păcătoşii şi gunoaiele lui şi când ajunge la putere îşi cruţă «partizanii» şi su­fere abuzurile şi pungăşiile lor. Ce credeţi că vom scăpa de rele ca mâine când vor ajunge la cârmă naţional-ţărăniştii ? Vă înşelaţi amar.­­ Vor­ da buzna alţi flămânzi,cari vor mânca şi ei cum au mâncat şi alţii. Şi partidul naţional-ţărănesc îşi are flămânzii lui ca şi alte par­tide. Cine va trăi va vedea că au spus adevărul. Păcătoasa politică de partid s’a băgat pe tot locul. Ea a cuprins ca un beteşug rău şi satele noa­stre. Ai ajuns tu comună să nu-ţi poţi pune în frunte ca primar pe cel mai vrednic om din sat, ci po­litica de partid îţi pune pe un der­bedeu. Politica de partid ridică la suprafaţă gunoaiele, ridică pe cei ce se ştiu mai bine învârti cu min­ciuna şi făţăria. Politica de partid mai cuprinde apoi şi un alt mare râu: ea duce în popor otravă su­fletească răscolind­uri, batjocuri, minciuni, făgăduieli nebune etc. Binele cel mai mare ce s'ar putea face acestei ţări, ar fi scoa­terea politicei de partid dela cârma ţârii măcar pe câţiva ani. Să vini un guvern de slujbaşi pricepuţi cari să nu facă politică de partid, ci muncă, organizare, control, apli­carea strictă a legilor, pedepsirea pungaşilor etc Ar fi acest lucru o adevărată uşurare şi mântuire pentru ţara noastră cea nouă. Criza financiara in discuţia parlamentului. Cu prilegiul votării bugetului in şedinţele parlamentului de di­nainte de Crăciun s’a vorbit mult şi despre criza financiară Spicuim mai jos unele păreri ce s’au spus. Deputatul ţărănist D­r. Ioa­niţescu, a spus că pricinca cea adevărată a crizei este «plafonul» Băncii Naţionale, legea care opre­şte sporir­ea banilor peste 20 mi­liarde Lei. Lipsurile ţării nu se pot acoperi cu această sumă. Franţa a îngăduit sporirea în mă­sura lipsurilor şi a ieşit cu bine. Criza financiară apasă un spe­cial pe plugari după ce n’avem un Credit Agricol, n'avem un credit ieftin pentru popor. Plugarilor l se face o nedreptate. Reformea Agrară a incassat suma de 3 mi­liarde Lei. Banii aceştia stau firi nici o dobândă la Banca Naţională. De ce nu se dau banii aceşda ca împrumut plugarilor cu camătă uşoară, căci dela ei s’au strâns? O altă pricină a crizei e lipsa unui împrumut mare extern. Insă acest Împrumut nu vine pentrucă politica financiară liberală ti pune prea grele condiţii cu lozinci «prin noi înşi­ne» (recte: «pentru noi înşi­ne»). Trebue atras în ţară na mare împrumut extern. Dare şi pe ghişţit Primăria oraşului Sibiiu vesteşte că toţi cei ce vreau să scoată ghiaţă din Cibin pentru scopuri comerciale, trebue să facă petiţie la oraş şi să plă­tească taxele cuvenite.

Next