Lumina Satelor, 1928 (Anul 7, nr. 1-52)
1928-01-01 / nr. 1
19 s Pag. 2 au suferit. In Praga îngheţau oamenii pe stradă, Zăpada şi gerul a ajuns şi In Italia cea caldă. A nins până pe la Neapole. Ger mare a fost şi pe la Paris şi in Germania. La Paris au îngheţat 10 oameni. In Ungaria a îngheţat lacul Balaton, ceea ce numai pe timpul celor mai mari geruri s’a întâmplat Cel mai mare ger a fost in Norvegia. Frigul a ajuns aici la 42 grade, adecă a întrecut pe cel din Siberia, care se ridică numai până cătră 40 grade. De unde a venit gerul? Gerul a venit din Europa centrală, unde se aşezase înainte cu o săptămână. învăţaţii spun că un val de frig slobozit dela polul nordic şi a trecut peste Europa de mijloc atingându-ne şi pe noi. Şi pe urmi ••• a plouat. Spre noroc că gerul n’a ţinut decât 3 zile. A treia zi, vremea deodată s’a înmoiat şi a început să plouă. Domolirea gerului a fost generală. A plouat şi In Apusul Europei. LUMINA SATELOR In jurul stabilizării Leului, Banca Naţională a dat un comunicat de linişte. Am scris în numărul trecut despre părerile şi planurile ce se fac cu privire la stabilizarea Leului. Amintiam despre o părere care staverna Leul la 3 centime aur, 1 Leu nou, 25 Lei vechi, 1 dolar 7 Lei noi. Planul cu stabilizarea Leului, a produs un fel de nelinişte, în ţară ca şi în străinătate. Lumea ar vrea să ştie din vreme cam cum ar fi să se facă stabilizarea. Pentru liniştirea oamenilor, Banca Naţională a dat un comunicat, o înştiinţare, în care spune că ceea ce s’a vorbit despre o stavenire a Leului la 3 centime aur, 25 Lei vechi 1 Leu nou, sunt numai păreri şi planuri particulare. N’au nimic de a face cu stabilizarea adevărată. De altcum nici nu s’ar putea preciza înainte acest lucru. Banca Naţională va da tot concursul ei statului pentru această operaţiune şi credei că cota de stabilizare va fi fixată la cursul zilei, pentru ca astfel nici o perturbare economică să nu fie provocată. Oameniii pot sta liniştiţi. Cu stabilizarea nici nu perol nici nu câştigă nimic. Statul spune că va lua măsuri să nu fie nime păgubit. Când se va face stabilizarea ? Nu se ştie anume. Se pare însă că se va face cât mai curând, chiar iarna aceasta după ce guvernul este în pertractarea unui împrumut extern. Dar o condiţie a acestui împrumut e tocmai stabilizarea Leului. Străinătatea nu vrea să ne dea nici un ban până nu se va face stabilizarea, adecă până nu va avea siguranţa unui preţ (curs) staverit a Leului. Ce mai e nou în viaţa politică? Odată cu sărbătorile, viaţa politică a intrat şi ea in vacanţă. Dăm mai jos un raport despre mersul vieţii politice, aşa cum era înainte de a intra în vacanţă: întrevederea dintre V. Brăttianu şi I. Maniu. O întrevedere politică a avut loc între V. Brătianu şi I. Maniu. Aceasta este a doua întâlnire politică. I se dă o mare importanţă politică acestei întrevederi. Ce anume au discutat cei doi şefi a celor două partide, nu se ştie. Se pare însă că totuşi se pregăteşte calea unei înţelegeri politice între cele două mari partide: cel liberal şi cel naţional-ţărănesc. Pricepătorii spun că s’ar fi ajuns la un înţeles tainic ca, după votarea legilor anunţate prin Mesagiul Regal, după un anumit interval de timp liberalii să cedeze locul, fie unui guvern naţional-ţărănist, fie unui guvern de combinaţie între cele două mari partide. Ce va fi, vom vedea şi vom scrie. Liberalii se încurajeză. În timpul din urmă liberalii au suferit grele înfrângeri. I-au izbit şi împrejurările. Un fel de spaimă ii cuprinsese. Partidul a ţinut o adunare în care şeful partidului, dl Vintilă Brătianu a rostit o vorbire de încurajare, spunând că vor rămânea la cârmă vre-o 4—5 ani (mai înainte vorbeau de 12 ani). Averescanii la strâmtoare Liberalii şi opoziţia ameninţă pe averescani cu o anchetă despre anumite fraude ce s’ar fi făcut sub cârmuirea lor. Steaua generalului iar e ameninţată de nori. Ajutaţi lucrul Domnului cetind şi răspândind foaia „Lumina Satelor“. Nr. ) Un mort pe care ar trebui să-l îngropăm în noaptea de Anul nou: politica de partid. In noaptea de Anul nou se vorbeşte despre «îngroparea anului vechiu»... se vorbeşte ca despre un mort ce trebue Îngropat împreună cu toate relele şi scăderile lui. Multe rele ar mai trebui îngropate în noaptea de Anul nou, ca să nu le mai avem în anul ce vine. In noaptea de Anul nou ar trebui mai ales să îngropăm un mort mare, un mort plin de păcate şi răutăţi: politica de partid. Ah! ce bucurie mare şi ce fericire mare ar fi pe ţara asta să putem scăpa de acest mort. Toată ţara ar zvârli pe întrecute cu ţărână grea peste groapa lui, zicându-i: «Dumnezeu să-l ierte că multe rele ne-a mai făcut». Despre relele ce le face politica de partid aş putea scrie o carte Întreagă. Amintesc numai câteva. Politica de partid este în primul rând cauza că nu se pot stârpi pungăşiile şi abuzurile. Politica de partid îşi are păcătoşii şi gunoaiele lui şi când ajunge la putere îşi cruţă «partizanii» şi sufere abuzurile şi pungăşiile lor. Ce credeţi că vom scăpa de rele ca mâine când vor ajunge la cârmă naţional-ţărăniştii ? Vă înşelaţi amar. Vor da buzna alţi flămânzi,cari vor mânca şi ei cum au mâncat şi alţii. Şi partidul naţional-ţărănesc îşi are flămânzii lui ca şi alte partide. Cine va trăi va vedea că au spus adevărul. Păcătoasa politică de partid s’a băgat pe tot locul. Ea a cuprins ca un beteşug rău şi satele noastre. Ai ajuns tu comună să nu-ţi poţi pune în frunte ca primar pe cel mai vrednic om din sat, ci politica de partid îţi pune pe un derbedeu. Politica de partid ridică la suprafaţă gunoaiele, ridică pe cei ce se ştiu mai bine învârti cu minciuna şi făţăria. Politica de partid mai cuprinde apoi şi un alt mare râu: ea duce în popor otravă sufletească răscolinduri, batjocuri, minciuni, făgăduieli nebune etc. Binele cel mai mare ce s'ar putea face acestei ţări, ar fi scoaterea politicei de partid dela cârma ţârii măcar pe câţiva ani. Să vini un guvern de slujbaşi pricepuţi cari să nu facă politică de partid, ci muncă, organizare, control, aplicarea strictă a legilor, pedepsirea pungaşilor etc Ar fi acest lucru o adevărată uşurare şi mântuire pentru ţara noastră cea nouă. Criza financiara in discuţia parlamentului. Cu prilegiul votării bugetului in şedinţele parlamentului de dinainte de Crăciun s’a vorbit mult şi despre criza financiară Spicuim mai jos unele păreri ce s’au spus. Deputatul ţărănist Dr. Ioaniţescu, a spus că pricinca cea adevărată a crizei este «plafonul» Băncii Naţionale, legea care opreşte sporirea banilor peste 20 miliarde Lei. Lipsurile ţării nu se pot acoperi cu această sumă. Franţa a îngăduit sporirea în măsura lipsurilor şi a ieşit cu bine. Criza financiară apasă un special pe plugari după ce n’avem un Credit Agricol, n'avem un credit ieftin pentru popor. Plugarilor l se face o nedreptate. Reformea Agrară a incassat suma de 3 miliarde Lei. Banii aceştia stau firi nici o dobândă la Banca Naţională. De ce nu se dau banii aceşda ca împrumut plugarilor cu camătă uşoară, căci dela ei s’au strâns? O altă pricină a crizei e lipsa unui împrumut mare extern. Insă acest Împrumut nu vine pentrucă politica financiară liberală ti pune prea grele condiţii cu lozinci «prin noi înşine» (recte: «pentru noi înşine»). Trebue atras în ţară na mare împrumut extern. Dare şi pe ghişţit Primăria oraşului Sibiiu vesteşte că toţi cei ce vreau să scoată ghiaţă din Cibin pentru scopuri comerciale, trebue să facă petiţie la oraş şi să plătească taxele cuvenite.