Lumina Satelor, 1931 (Anul 10, nr. 1-52)

1931-01-01 / nr. 1

Anul X, Nr. 1 Sibiu, la Anul nou 1931. HBERTHTEft „Lumina Satelor" cu: „Oastea Domnului" și „Foaia Interesantă". Abonamentul: Pe un an 180 Lei Pe o jumătate de an 90 Lei. Pe 3 luni 50 Lei. — Pentru străinătate 300 Lei. Pentru America 2 Dolari. Un număr din „Lumina Satelor“ impreună cu „Oastea Domnului“ şi „Foaia Interesantă“ 4 Lei. Se poate abona „Oastea Domnului“ singură, cu 120 Lei pe an, 60 Lei pe 6 luni. „Foaia Interesantă“ singură cu 80 Lei pe an, 40 Lei pe 6 luni. Foaie pentru popor. Lumina Satelor contopită c­ul Redactată de: Preoţii: I. TRIFA şi I. MOŢA. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­­ Sibiu, strada Avram lauen Nr. L PREŢUL ANUNŢELOR: Un şir petit (mărunt) 10 Lei (cm.* 6 Lei)de­odată. Dacă se publică de mai multe ori se dă ceva rabat Anul de jertfă pentru toţi. La fiecare An­ nou, creştinii îşi doresc unii altora toate cele mai bune, tot norocul, tot sporul în anul în care intră. La Anul­­nou cel de acum, ar suna aşa de străin, par­că mincinoasă u­­rarea de­ noroc şi fericire, — — când nu găseşti din o mi­e de oameni zece, cari să a­bă netulburată şi senină această nădejde, şi să primească cu li­nişte în gând urarea. De aceea şi noi, toţi, să primim noul­ An cu grija pe care el ni-o insuflă. Să nu aşteptăm munţi de aur dela el, că nu ne va aduce, nu ne va putea aduce, ci mai curând noi greutăţi vieţi de toate zileie.­i de legând astfel nădejdi mari de el, nu ne vor izbi aşa de tare aici năcazurile ce poate ne vor mai veni. Dar putea-vom găsi şi de aceia, cărora noul­ An să nu li se pară o pacoste, pe cari să nu-i zguduie sufleteşte, — ci ei să treacă uşor şi prin greutăţile ce el ni le promite (îngădueşte]? Da! se vor găsi! Nu se vor simţi răpuşi de el, nu vor fi a­tinşi de desnâdejde nici în zi­leie cete mai greie ale lui.—­cine? Adevăraţii buni creştini. Cei cari s’au întors încă la vreme, cu i­­nima lor spre Domnul şi ur­mează sfaturile lui, îşi hrănesc sufletul cu sănătatea învăţatu­rilor lui şi iau pildă dela însuşi Mântuitorul şi dela marii săi u­­cenici şi următori de prin vea­curi, — cari n'au râvnit după bunurile acestea atât de netreb­nice şi trecătoare, pământeşti, ci, trăind aci cu foarte puţin, îşi ad nau loruşi foarte mult în ce­ruri, — prin curăţia vieţii şi prin faptele lor de milă şi de în­durare. De aceea bunule creştin, şi bu­nule ostaş al Domnului, primeşte cu suflet liniştit şi gata la toate, şi Anul ce se începe, şi care a fost botezat: „an de jertfă". El va fi an de jertfă pământească, pentru ca sâ scăpăm de scu­fundare patria aş­a pământească Dar cu uita nici o clipă, că tu ai o patrie şi mai scumpă, pentru care trebue să aduci jer­te: patria cerească îndrep­te­ază ţi toate lucrurile tale aşa fel, ca, de ai ajutat prin jertfa ta patriei pământeşti, — şi mai mul să te fi ajutat pe tine a te face cetăţean plăcut patriei cereşti... Una n‘o lăsa, ceealaltă n'o uita, — şi Dumnezeu îţi va ajuta! In acest fel dorim noi ceti­torilor noştri: An­ nou cu spor şi cu noroc! Două ciasuri Intr­mia a curs râul de credincioşi pe dinaintea înaltului Arhiereu Patriarhul, spre a săruta Cru­cea şi mâna sfinţitoare... O prea frumoasă dovadă de bună credinţă în poporul ca­pitalei ţârii [a oraşului conducă­tor­ Bucureşti, s’a văzut la 14 Decemvrie. — Io parohia Cără­midarii de jos arsese 'nainte cu opt ani sfânta biserică. Zelosul paroh Gr. Păune­scu, ajutat de epitropi vrednici, său pus pe lu­cru, au adunat fonduri cu tot zelul, ca să înalţe un nou locaş Domnului în locul celui mistuit de flăcări. „ Dumnezeu le-a ajutat de l-au pu­­t vedea înăl­ţat, frumos şi măreţ, în toamna trecuta, iar în 14 Decemvrie, credincioşii avură marea bucu­rie sufletească de a-şi vedea sfinţită noua biserică. A venit la sfinţirea ei însuşi înaltul Pa­triarh. Slujba sfinţirii a făcut-o Arhiereul Platon Ciosul, Vica­rul Patriarh­ei, cu o străluci­t cunună de proto­popi şi preoţi în jurul său. î. P. Sf. Patriarh a rostit o înălţătoare cuvântare, lăudând înaintea oamenilor şi a lui Dumnezeu pe toţi bine­i jertfitorii cari au ajutat a dărui lemnului acest minunat locaş care e o nouă podoabă a Ca­pitalei ţării. La urmă s’a făcut stropirea poporului cu apă sfin­ţită. Arhieriul îi stropea şi le dădea sfânta cruce spre săru­tare iar Pair­iar­hui îi binecu­vânta. A fost o mult grăitoare do­vadă de marea credinţă a po­porului şi alipirea lui la sfânta biserică,­­ căci două ciasuri întregi au tot curs credincioşii, râul el sfinţit, pe dinaintea cinstitei mese spre a săruta sfânta cruce şi a primi binecuvântarea pa­triarhală. Nimenea nu se simţea obosit, nici se dorea la masă,, Ne întrec Saşii. Guvernul nostru tot ves­teşte de ani de zice, că va veni în ajutorul plugăriei, înfiin­ţând o mare Bancă a Plugariei („Credit Agricol") pentru a da ţăranilor împrumuturi ieftine, ca să­­ scoată din greul ce-i au azi cu datoriile lor la bănci. Dar dela făcâduinţă în colo, nu­ s’a făcut nici un pas. Doar că uns­­doi oameni buni ai guvernului, ca dl Lugojanu, au călătorit de cel puţin 50 de ori în aceşti doi ani în străinătate pentru a se târgui cu bogătaşii străini să dee ţării un mere împrumut în acest scop, şi a cheltuit vre-o 10 milioane în socoteala acelui împrumut, care — tot n’a venit. De atunci Ungurii au făcut ceva pentru plugarii lor. Cerând bani mai ieftini dela Budapesta în acest scop, au căpătat sume însemnate ca sa dee plugarilor lor cu carnete mai uşoare. Acum ne întrec şi Saşii. O singură bancă a lor: „Allge­meine Spar­kss sa" din Sibiu face pentru Saşii din Ardeal, cât un guvern... Anume ea a ajuns la înţelegere cu o ceată de mari bancheri din Olanda, ca să-i dee 100 de milioane Lei împrumut pen­tru ajutorarea plugarimei săseşti. Şi aceia i le dau. — Acele 100 milioane Banca le va da plu­garilor aşa fel, ca ei să le plă­tească în vreme de 15 ani. Şi în rate una ca alta de mari în toţi cei 15 ani, nu la început să aibă de dat interese [carnete] mari de să nu le b­ăite (chiar acum când li­­ mai greu], şi mai târziu abia să le fie uşor. Ci de acum începând, să le fie la fel de uşor. Vor plăti anume /­?% (patrusprezece la su­t] pe an după suma împrumutului, şi atunci în 15 ani e plătită şi da­toria toată­­. Azi ai noştri ţărani plătesc câte 24°/0 [la sută] numai carnete, şi de nor putea da ceva şi din capital, apoi plătind 24°/0 [în loc de 14'/c­ele Saşilor,] datoria lor. Nici la America nu mai pot merge oamenii cei năcăjiţi. Anul 1931 pune două pe­­deci noui oamenilor năcâjţi cari îşi mai cereau norocul de pildă prin America: 1. „Guvernul nostru­­ pun­e taxa cît 10.000 Lei pe paşa­portul pentru străinătate. Trebue să fii boier ca să poţi plăti atâta pentru un paşaport, — nu un calic ce Iţi iscăleşti toate nea­murile pe o poliţă [cambiu], ca să-ţi scoţi acei bani pentru drum. De unde încă pe aţâţa pentru pa­şaport, chiar în lipsa înecâtoare de azi? — Şi 2. Guve­nul Americei a o­­prit peste tot orice mergere mai departe din alte ţâri la America, timp de 2 ani de zile. Că abia mai pot trăi ei, ba nici ei, de cum să mai aibă de lucru şi să facă rost de câştig şi altora!... Că au azi în America între 5 şi 6 milioane de muncitori fără lu­cru! La ce să lase să mai vie şi alţii din afară, să se nenoro­cească pe acolo. Aşa-i zodia anului 1931. Ai noştri ţărani însă, cari şi ei se doreau mulţi la America, sâ nu se năcăjească. Ci ei alt glas sâ ridice în faţa acestor stări de lucruri: Sâ ceară de­putaţilor, senatorilor şi tuturor fruntaşilor lor, ca aceia sâ ceară cu tărie guvernelor, ori cari ar fi ele, la Bucureşti. Să trimiţi acasă în ţara lor pe toţi munci­torii străini, de cari forfotesc azi întreprinderile cele mari din ţară: pădurile, fabricele, minele (bârşagurile). Iar locul lor să se dee muncitorilor români! — Şi atunci la noi va scădea îndată foarte mult numărul celor fără de lucru. De aceea sunt condu­cători de ţară, să asculte g­asul poporului pe care se razi­mă a­­ce­astă ţară! Şi să-şi bată capul cu aceste nevoi ale poporului, să nu-i lase în suferinţă, —­cum e lăsat de fapt astăzi! 21112. ci cu creştinească răbdare stătea să ajungă a fi şi el stropit şi bi­necuvântat. " întăreşte, Doamne tot mai mult buna credinţă în poporul Tău şi-l apropie de Tine... a ţăranilor noştri, e tot întreagă şi peste o sută de ani! Asta arată, ori­cât ne cade de rău să o spunem, că­­ noi toţi, cu guvernele în frunte, nu știm purta grijă de plugărimea noastră, nici cât, iaca, o singură bancă străină.. Prețul acestui Număr: 4 Lei,­­ cu Calendarul de părere împreună 8 Lei.

Next