Lumina Satelor, 1931 (Anul 10, nr. 1-52)
1931-01-01 / nr. 1
! In acul de fată, fiind vorba de cruţări, s’a cerut guvernului să nu mai pue nici întâiului Ministru la îndemână, atâta bănet ci să scadă la câteva milioane, sau ia chiar nimic, cum era sub guvernele de înainte© Iul Dar — nu au vrut! Ia bugetul pe anul acesta 1931, sunt luate iară 20 de milioane la îndemâna Președintelui guvernului. .. Peste măsură de Insult! Advocatul cetitorilor. De I. I. MOŢA, ad-\, Oraţie. C. Moraru. — Cred că ţi am răspuns odată tot în pricina aceasta. Dacă părinţii au murit şi nu au lăsat testament, toţi fraţii trebue să capete părţi egale. Dacă unul se împotriveşte, luaţi-vă un advocat şi vă va scoate el partea Dv. Chiar dacă părinţii ar fi lăsat prin testament toată averea numai la ceilalţi copii, totuşi soţia Dtale are drept la jumătate din partea ei adică la Vs Aceea nu se poate ca ei să nu i se dee nimic. Du te la Iaşi la dl advocat Ilie Gârneaţă şi te va duce el la bun sfârşit. Ştirile săptămâni, „ Generalul I. Tarnoschi, marele Român şi bunul creştin de la Iaşi, aflăm cu multă părere de rău că a încetat din viaţă la 8 Dec. tv. A fost o podoabă a armatei ţării, căci a luat parte la toate cele 3 războaie de neatârnare şi mărirea ţării, la 1878, 1913 şi 1916. Ca pensionar era sprjinitor al celor mai româneşti mişcări, ca Liga Apărării Naţionale creştine, Legiunea Arhanghelul Mihail, şi altele. Oriunde se cerea un suflet de român şi de creştin, Generalul Tarnoschi era acolo cu sufletul şi cu ajutorul bănesc. Dumnezeu să-l odihnească între cei mai aleși ai săi. (Vom da fotografia d-sale și amănunte în „Foaia Interesantă“]. — LUMINA SATELOR O noua biserică ortodoxă în Cluj Parohia a IlI-a ortodoxă din Cluj are o bisaricuţă mică zidită în afară de zidurile oraşului [căci în oraş Românii n'aveau drept a zidi bserici!...] Azi credincioşii nu mai încap De aceea o frumoasă mişcare s'a pornit într’o Duminecă a sfântului post al Crăciunului. După sf. slujbă dl protopop Vasiu a rostit o cald îndemnătoare cuvântare, ca să pună toţi toată râvna lor pentru a se apuca de zidirea unei biserici mari, vrednice de acel popor credincios, de oraşul în care trăeşte şi de zilele de biruinţă pe cari ni le a dat Dumnezeu. îndată credincioşii s’au înscris cu vre o 120 000 Lei, dăruiri de bună voe. Ajune-le Dumnezeu a împlini în anul în care întrăs*, la înzecit darurile lor. Oastea Domnului din Săsciori (jud. Alba] a dat a doua zi de Crăciun o frumoasă sărbare cu Teatru religios. Aşteptăm cu interes darea de samă spre a putea arăta cetitorilor noştri, cum ostaşii duc duh nou şi pe acest tărâm. Aviz. Toţi acei cari trimit bani la adm. foni, sunt rugaţi să scrie pe cupon adresa citeţ, arătând comuna, poşta şi judeţul Pe dosul cuponului să scrie pentru ce anume trimit banii? Aceasta s’o scrie chiar şi atunci, dac trimit şi scrisoarea care arată pentru ce trimit banii, pentru că scrisoarea da multe ori soseşte târziu sau se pierde. Nenorocita fiică ce grăbea la înmormântarea mamei sale!.. O zguduitoare nenorocire s'a întâmplat cu 3 zile înainte de Crăciun, lângă Buzău. Fraţii Mitică şi Bibi Mirea din comuna Valea Călugărească, mari proprietari, unul fost primar, mergeau în 22 Dec grăbiţi cu otrăsură uşoară [cabrioletă] spre com. Grădiştea, unde murise mama lor Maria C. Mirea. Cu ei împreună mergea şi sora lor, doamna Eliza Alexandrescu, soție de advocat în Miz I. — Când au ajuns lângă Calea ferată în corn. Barba Ana, iaca rampele lăsate jos, ca semn că va veni la tren. Se uită el în jur, nu se vede încă în zare nici un tren. Cum se grăbeau foarte, deteră poruncă servitorului să ridice rampa că odaă trec dincolo, că trenul nu-i încă pe-aproape Servitorul ridică şi mână gabrioleta peste linie, dar când abia trecuse capul peste sine, iaca trenul rapid venind ca un bălar, fâşşşii izbeşte trăsura sfărâmând pe toată ţăndări pe loc! Cei doi fraţi şi sora lor au fost izbiţi cu trăsură cu tot şi asvârlţi departe la dreapta liniei! Bibi şi sora sa Alexandrina au fost ucişi aci pe loc, iar Mitică greu rănit, dus la spital. Servitorul şi calul au scăpat ca prin minune, cu partea de trăsură ce trecuse peste linie! — Mergând la moartea mamei lor, moarta îi pândea aşa de grozavă în drum! Doamne păzeşte pe tot omul de casul rău. Şi Anglia vrea să şteargă pedeapsa cu moartea. In ţară la noi de mult nu mai este pedeapsă cu moartea în vreme de pace. Şi în încă câteva ţări. Dar în înaintata Anglie mai este! Abia acum o comisie de jurişti [oameni de drept] care a avut să cerceteze de el ficae ori au, ca şi Anglia să şteargă dintre pedepsele sale moartea, — şi-a dat părerea, pe temeiul căreia se va aduce o lege noua, ştergând dreptul omului de a lua viaţa altui om. Dar asta o face numai ca probă pe timp de 5 ani! De va vedea, că această îmblânzire a legii de pedepsire a crimelor ,a marilor fărădelegi) va încuraja pe răufăcători şi ei vor spori şi vor fi mai îndrăzneţi, — după timpul de probă, — iară vine la putere legea de azi. — Ce judecată cuminte, cumpătă, la acest popor care nu se pripeşte cu nimic... Ostaşii de la Orăştie vor avea în dup amiaza luminatei zile a Botezului Domnului — praznic ales şi plăcut inimilor bune. După masă, adunântdu se ei, şi alt popor credincios, în sfânta biserică, se va sluji întâi vecernia, iar apoi se va face sfinţirea cruciuliţelor pe cari le vor purta ostaşii Domnului. După sfinţire se va ţinea vorbire despre însemnătatea purtării acestui semn sfinţit şi cinstitor, şi apoi preotul va prinde pe peptul fiecărui ostaş care va declara că se sime vrednic a o purta, cruciuliţa cinstitoare. Se va urma apoi „programul" zilei, cu cântări bisericeşti şi de ale Caatei, cu vorbiri, cetiri, tâlcuri, — o frumoasă sărbăoare duhovnicească. Pedepsit cu închisoare pentru că a chinuit animalele. Şi animalul e o făptură a lui Casimiezeu, şi el simte şi-l doare; fi mai ales l'o fi durând când deşi curg sudorile de pe ei în opintirea de a-l sluji pe om, acesta totuşi îi bute, îl împunge, îi dă ghionturi, când el bietul, nu mai poate duce, ori nu aşa de iute cum ar pofti „stăpânul", povara prea multă ce i-a pus după el, sau când l-a mânat vreme prea îndelungată, fără odihni, fără hrană, fără apă.... De aceea oamenii de inimă în ţâri mai înaintate, au înfiinţat Societăţi (însoţit) pentru ocrotirea animalelor. De văd că cineva a pus povară prea mare după animale, încât acelea se îndoaie secere la tras şi abia mai răsuflă, — îl chioaaă la răspundere pe stăpânul nemilos şi fac de-1 pedepseşte poliţia pantris chinuire© animalelor. Sunt şi pe la noi astfel de Societăţi. E şi în Cluj una. Şi oamenii de aci, văzând că străinii [şi Români şi Unguri] din jur, vin în oraş cu poveni prea mari după caii sau boii lor, şi nici nu-i hrănesc cum se cade, li-au tot spus cu vorbe bune, i-au mai certat, — iar când au văzut că tot bus ascultaţi, au dus în judecata poliţiei pe un sătean, Bulgur loan, şi judecata poliţiei l'a pedepsit acum în ajunul Crăciunului, cu 8 zile închi- soare şi 2000 Lei pedeapsă în bani. — In cele 8 zile cât stăpânul cel fără inimă va sta închis, doar s'or odihni şi bietele animale chinuite de el. — Nu place nici lui Dumnezeu omul, care e aşa de sălbatec cu animalele sale. Anunţ. Doritorii de un câştig frumos, într'un local de crâjmă cu brevet, — local de prăvălie şi a altor venite, să se adreseze la această foaie, de unde vor primi adresa. 23 Vrăşmaşa boală de pept zisă „oftică“, prăpădeşte în România câte 50000 de vieţi pe an! Aşa arată numărătoarea făcută după matriculele morţilor. E un număr care arată, că la noi prea mulţi oameni nu şi ştiu griji sănătatea. Căci boala asta prinde mai ales acolo unde oamenii se hrănesc rău încât sunt prea slabi şi trăesc în aer stricat, în case nearisite, nesănătoase, cu pereţii umezi. Acolo însă unde se pune grijă bună, boala nu prinde. Dacă tata sau mama sau unul din casă e bolnav de oftică [tuşă seacă, apoi cu ftegmă] copiii e bine să nu fie ţinuţi în casă cu cel bolnav, ca fiind plămâna lor fragedă, microbii [germenii] din aerul răsuflat de cel bolnav, pot prinde şi la ei. Să fie copiii crescuţi în sită casă sănătoasă sau la o rudenie, şi atunci îi păzeşte Dumnezeu măcar pe ei de nenorocirea părintelui sau fratelui ori surorii celei atacate. S'a dovedit din plin acest lucru, prin luarea copiilor dela părintele bolnav. Aceia au scăpat. Ci lăsaţi într’o casă cu el, s’au molipsit şi ei... Unde e un bolnav de pept în casă, întrebaţi pe doctorul, ce e de făcut şi el vă va îndruma. Şi de vom ţinea seamă de astfel de îndrumări bune, — nu ni se va arăta că această păcătoasă boală ne stinge ea singură câte 50000 de vieţi pe an. Potopurile unui vulcan. In insula lava şi-a deschis de nou în ajunul sărbătorilor grozsv® gură un vulcan, zis „Merapi", azvârlind în sus un sul uriaş de I tavă (petri topite), care apoi s'au scurs pe jos in râuri clocotitoare, înecând în valurile ei atotnimicitoare câmpurile cu sămănătoriie de pe ele, pe o întindere de 1000 de hectare în jur. Opt sate din jur au fost cu totul nimicite, pârjolite şi înecate în râul de lavă ferbinte. Foarte mulţi oameni, văzând ce potop vine peste ei, neputând nici să-şi sape pe ai lor, fod încungiuraţi de lavă, sau sinucişşi-au pus singuri capăt vieţii de groază şi de durere. In Mageland s'a găsit într'o casă, după trecerea prăpădului, şepte copii mici, morţi de dogoreaţi, iar inima lor, de jalea lor, se ucisese alături de ăi. — Grozavă urgie a lei Dumnezeu... Scăpaţi din gura lupilor In seara de 23 Dec. 2 tneri ţărani Costache D. Luca şi Vas. Petrinjel din comuna Plugari jr. Iaşi, mergând la târg la Suliţa? au fost stocaţi de lupi. Spre norocul lor fratele ostaş , Cristescu cu fiul său erau la via din apropiere cu 4 câni şi auzind strigătele tinerilor speriaţi de moarte, au alergat cu puşca şi cu cânii şi i-au scăpat din primejdie. Pier dosarele. Foaia poporală „Lumea şi Ţara" de la Cluj,, spune, că într un proces dintre un advocat din Deva şi fostul prefect Dr Rozvan, nu s'aputut face judecată, căci întreg dosarul [teancul de hârti dovezi] a perit de la tribunalul din Deva. Era îmgreunător pentru fostul Prefect, şi ceva „spirit“ a venit în ajutor de i-a făcut camfor dovezile potrivnice .. Tot om de al puterii să fii.... Vânzătorii de foi sunt rugaţi să-şi plătească foile primite până acum. In lipsa ce ne apasă pe toţi, nu le mai putem da păsuire. Le oprim mersul foilor mai departe. m Creşte bugetul de penzii dar sau cresc penziile. Pe urma legii de pensii, în temeiul căreia guvernul a dat şi dă sfară din slujbe mii de slujbaşi vechi, dar cari după vechea lege mai aveau de slujitşi mai puteau sluji bine, fiind oameni încă în putere!] 4—5 ani, şi „ocazionează" [pentru a putea pune pe alţii în loc, mai pe place, —apoi pe urma faptului că a dat ocazii la mii de slujbaşi unguri cari n'aveau drept la acele pensii, fiindcă n’au vrut să pună jurământul de credinţă ce li s'a cerut fa|ă de noul stat român, — guvernul a îngreunat mult cheltuielile statului cu penziile. — De aceea în bugetul pe 1931, a trebuit să fee cu 850 de milioane Lei mai mult ca anul trecut, — pentru ca să fie de unde plăti pe nouii „pensionari“, cei mai mulţi maghiari... Pag 3 en •— 3 rjewaootTgcaHKnafc.t—-jn: 11 îmi—h imn—t