Lumina Satelor, 1931 (Anul 10, nr. 1-52)

1931-01-01 / nr. 1

! In acul de fată, fiind vorba de cruţări, s’a cerut guvernului să nu mai pue nici întâiului Mi­nistru la îndemână, atâta bănet ci să scadă la câteva milioane, sau ia chiar nimic, cum era sub guvernele de înainte© Iul Dar — nu au vrut! Ia bugetul pe anul acesta 1931, sunt luate iară 20 de milioane la îndemâna Pre­ședintelui guvernului. .. Peste măsură de Insult! Advocatul cetitorilor. De I. I. MOŢA, ad-\, Oraţie. C. Moraru. — Cred că ţi am răspuns odată tot în pricina a­­ceasta. Dacă părinţii au murit şi nu au lăsat testament, toţi fraţii trebue să capete părţi e­­gale. Dacă unul se împotriveşte, luaţi-vă un advocat şi vă va scoate el partea Dv. Chiar dacă părinţii ar fi lăsat prin testa­ment toată averea numai la cei­lalţi copii, totuşi soţia Dtale are drept la jumătate din partea ei adică la Vs­ Aceea nu se poate ca ei să nu i se dee nimic. Du te la Iaşi la dl advocat Ilie Gâr­­neaţă şi te va duce el la bun sfârşit. Ştirile săptămâni, „ Generalul I. Tarnoschi, marele Român şi bunul creştin de la Iaşi,­­ aflăm cu multă pă­rere de rău că a încetat din viaţă la 8 Dec. tv. A fost o podoabă a armatei ţării, căci a luat parte la toate cele 3 războaie de nea­târnare şi mărirea ţării, la 1878, 1913 şi 1916. Ca pensionar era spr­jinitor al celor mai româneşti mişcări, ca Liga Apărării Na­ţionale creştine, Legiunea Ar­hanghelul Mihail, şi altele. Ori­­unde se cerea un suflet de ro­mân şi de creştin, Generalul Tarnoschi era acolo cu sufletul şi cu ajutorul bănesc. Dumnezeu să-l odihnească între cei mai aleși ai săi. (Vom da fotografia d-sale și amănunte în „Foaia Interesantă“]. — LUMINA SATELOR O noua biserică ortodoxă în Cluj Parohia a IlI-a orto­doxă din Cluj are o bisaricuţă mică zidită în afară de zidurile oraşului [căci în oraş Românii n'aveau drept a zidi b­serici!...] Azi credincioşii nu mai încap De aceea o frumoasă mişcare s'a pornit într’o Duminecă a sfân­tului post al Crăciunului. După sf. slujbă dl protopop Vasiu a rostit o cald îndemnătoare cu­vântare, ca să pună toţi toată râvna lor pentru a se apuca de zidirea unei biserici mari, vrednice de acel popor credin­cios, de oraşul în care trăeşte şi de zilele de biruinţă pe cari ni le a dat Dumnezeu. îndată credincioşii s’au înscris cu vre o 120 000 Lei, dăruiri de bună voe. Ajune-le Dumnezeu a îm­plini în anul în care întrăs*, la înzecit darurile lor. Oastea Domnului din Săs­­ciori (jud. Alba] a dat a doua zi de Crăciun o frumoasă săr­­bare cu Teatru religios. Aştep­tăm cu interes darea de samă spre a putea arăta cetitorilor no­ştri, cum ostaşii duc duh nou şi pe acest tărâm. Aviz. Toţi acei cari trimit bani la adm. foni, sunt rugaţi să scrie pe cupon adresa citeţ, a­­rătând comuna, poşta şi jude­ţul Pe dosul cuponului să scrie pentru ce anume trimit banii? Aceasta s’o scrie chiar şi atunci, d­ac trimit şi scrisoare­­a care arată pentru ce trimit banii, pentru că scrisoarea da multe ori soseşte târziu sau se pierde. Nenorocita fiică ce gră­bea la înmormântarea mamei sale!.. O zguduitoare nenoro­cire s'a întâmplat cu 3 zile îna­­inte de Crăciun, lângă Buzău. Fraţii Mitică şi Bibi Mirea din comuna Valea Călugărească, mari proprietari, unul fost pri­mar, mergeau în 22 Dec gră­biţi cu o­­trăsură uşoară [ca­brioletă] spre com. Grădiştea, unde murise mama lor Maria C. Mirea. Cu ei împreună mer­gea şi sora lor, doamna Eliza Alexandres­cu, soție de advocat în Miz I. — Când au ajuns lângă Calea ferată în corn. Barba Ana, iaca rampele lăsate jos, ca semn că va veni la tren. Se uită el în jur, nu se vede încă în zare nici un tren. Cum se grăbeau foarte, de­­teră poruncă servitorului să ri­dice rampa că oda­ă trec din­colo, că trenul nu-i încă pe-a­­proape Servitorul ridică şi mână gabrioleta peste linie, dar când abia trecuse capul peste sine, iaca trenul rapid venind ca un băla­r, fâşşş­­ii izbeşte trăsura sfărâmând p­e toată ţăndări pe loc! Cei doi fraţi şi sora lor au fost izbiţi cu trăsură cu tot şi asvârl­ţi departe la dreapta li­niei! Bibi şi sora sa Alexan­drina au fost ucişi aci pe loc, iar Mitică greu rănit, dus la spi­tal. Servitorul şi calul au scăpat ca prin minune, cu partea de trăsură ce trecuse peste linie! — Mergând la moartea mamei lor, moar­ta îi pândea aşa de grozavă în drum! Doamne pă­zeşte pe tot omul de c­asul rău. Şi Anglia vrea să şteargă pedeapsa cu moartea. In ţară la noi de mult nu mai este pe­deapsă cu moartea în vreme de pace. Şi în încă câteva ţări. Dar în înaintata Anglie mai este! Abia acum o comisie de jurişti [oameni de drept] care a avut să cerceteze de el fi­c­ae ori au, ca şi Anglia să şteargă dintre pedepsele sale moartea, — şi-a dat părerea, pe temeiul că­reia se va aduce o lege noua, ştergând dreptul omului de a lua viaţa altui om. Dar asta o face numai ca probă pe timp de 5 ani! De va vedea, că această îm­blânzire a legii de pedepsire a crimelor ,a marilor fărădelegi) va încuraja pe răufăcători şi ei vor spori şi vor fi mai îndrăz­neţi, — după timpul de probă, — iară vine la putere legea de­ azi. — Ce judecată cuminte, cum­­pă­­tă, la acest popor care nu se pripeşte cu nimic... Ostaşii de la Orăştie vor avea în dup amiaza lumi­natei zile a Botezului Domnului — praznic ales şi plăcut inimi­lor bune. După masă, adunânt­­du se ei, şi alt p­opor credincios, în sfânta biserică, se va sluji întâi vecernia, iar apoi se va face sfinţirea­­ cruciuliţelor pe cari­ le vor purta ostaşii Domnului. După sfinţire se va ţinea vor­bire despre însemnătatea pur­tării acestui semn sfinţit şi cin­stitor, şi apoi preotul va prinde pe peptul fiecărui ostaş care va declara că se sime vrednic a o purta, cruciuliţa cinstitoare. Se va urma apoi „programul" zilei, cu cântări bisericeşti şi de ale Caatei, cu vorbiri, cetiri, tâlcuri, — o frumoasă sărbă­­oare duhovnicească. Pedepsit cu închisoare pentru că a chinuit animalele. Şi animalul e o făptură a lui Casimiezeu, şi el simte şi-l doare; f­i mai ales l'o fi durând când d­eşi curg sudorile de pe ei în opintirea de a-l sluji pe om, acesta totuşi îi bute, îl împunge, îi dă ghionturi, când el bietul, nu mai poate duce, ori nu aşa de iute cum ar pofti „stăpânul", povara prea multă ce i-a pus după el, sau când l-a mânat vreme prea îndelungată, fără odihni, fără hrană, fără apă.... De aceea oamenii de inimă în ţâri mai înaintate, au înfiinţat Societăţi (însoţit) pentru ocro­tirea ani­malelor. De văd că cine­va a pus povară prea mare după animale, încât acelea se îndoaie secere la tras şi abia mai ră­suflă, — îl chioaaă la răspundere pe stăpânul nemilos şi­­ fac de-1 pedepseşte poliţia pantris chinui­re© animalelor. Sunt şi pe la noi astfel de Societăţi. E şi în Cluj una. Şi oamenii de aci, văzând că stră­inii [şi Români şi Unguri] din jur, vin în oraş cu poveni prea mari după caii sau boii lor, şi nici nu-i hrănesc cum se cade, li-au tot spus cu vorbe bune, i-au mai certat, — iar când au văzut că tot bu­s ascultaţi, au dus în judecata poliţiei pe un sătean, Bulgur loan, şi judecata­­ poliţiei l'a pedepsit acum în a­­junul Crăci­unului, cu 8 zile închi-­­ soare şi 2000 Lei pedeapsă în bani. — In cele 8 zile cât stă­pânul cel fără inimă va sta închis, doar s'or odihni şi bietele animale chinuite de el. — Nu place nici lui Dumnezeu omul, care e aşa de sălbatec cu ani­malele sale. Anunţ. Doritorii de un câştig frumos, într'un local de crâjmă cu brevet, — local de prăvălie şi a altor venite, să se adreseze la această foaie, de unde vor primi adresa. 2­3 Vrăşmaşa boală de pept zisă „oftică“, prăpădeşte în Ro­mânia câte 50000 de vieţi pe an! Aşa arată numărătoarea făcută după matriculele morţilor. E un număr care arată, că la noi prea mulţi oameni nu şi ştiu griji sănătatea. Căci boala asta prinde mai ales acolo unde oame­nii se hrănesc rău încât sunt prea slabi şi trăesc în aer stricat, în case nearisite, nesănătoase, cu pereţii umezi. Acolo însă unde se pune grijă bună, boala nu prinde. Dacă tata sau mama sau unul din casă e bolnav de oftică [tuşă seacă, apoi cu ftegmă] copiii e bine să nu fie ţinuţi în casă cu cel bolnav, ca fiind plămâna lor fragedă, microbii [germenii] din aerul răsuflat de cel bolnav, pot prinde şi la ei. Să fie copiii crescuţi în sită casă sănătoasă sau la o rudenie, şi atunci îi păzeşte Dumnezeu măcar pe ei de nenorocirea pă­rintelui sau fratelui ori surorii celei atacate. S'a dovedit din plin acest lucru, prin luarea co­piilor dela părintele bolnav. A­­ceia au scăpat. Ci lăsaţi într’o casă cu el, s’au molipsit şi ei... Unde e un bolnav de pept în casă, întrebaţi pe doctorul, ce e de făcut şi el vă va îndruma. Şi de vom ţinea seamă de astfel de îndrumări bune, — nu ni se va arăta că această păcătoasă boală ne stinge ea singură câte 50000 de vieţi pe an. Potopurile unui vulcan. In insula lava şi-a deschis de nou în ajunul sărbătorilor grozsv® gură un vulcan, zis „Merapi", azvârlind în sus un sul uriaş de I tavă (petri topite), care apoi s'a­u scurs pe jos in râuri clocotitoare, înecând în valurile ei atotnimi­­citoare câmpurile cu să­mănăto­rii­e de pe ele, pe o întindere de 1000 de hectare în jur. Opt sate din jur au fost cu totul nimicite, pârjolite şi înecate în râul de lavă ferbinte. Foarte mulţi oameni, văzând ce potop vine peste ei, neputând nici să-şi s­ape pe ai lor, f­­od încungiuraţi de lavă, sau sinuciş­­şi-au pus singuri capăt vieţ­ii de groază şi de durere. In Mageland s'a găsit într'o casă, după trecerea prăpădului, şepte copii mici, morţi de dogoreaţi, iar inima lor, de jalea lor, se ucisese alături de ăi. — Grozavă urgie a lei Dumnezeu... Scăpaţi din gura lupilor In seara de 23 Dec. 2 t­neri ţărani Costache D. Luca şi Vas. Petrinjel din comuna Plugari jr. Iaşi, mergând la târg la Suliţa? au fost stocaţi de lupi. Spre norocul lor fratele ostaş , Cris­­tescu cu fiul său erau la via din­­ apropiere cu 4 câni şi auzind strigătele tinerilor speriaţi de moarte, au alergat cu puşca şi cu cânii şi i-au scăpat din pri­mejdie. Pier dosarele. Foaia po­porală „Lumea şi Ţara" de la Cluj,, spune, că într un proces dintre un advocat din Deva şi fostul prefect Dr Rozvan, nu s'a­­putut face judecată, căci întreg dosarul [teancul de hârt­i dovezi] a perit de la tribunalul din Deva. Era îmgreunător pentru fostul Prefect, şi ceva „spirit“­­ a venit în ajutor de i-a făcut camfor dovezile potrivnice .. Tot om de al puterii să fii.... Vânzătorii de foi sunt ru­gaţi să-şi plătească foile primite până acum. In lipsa ce ne apasă pe toţi, nu le mai putem da păsuire. Le oprim mersul foilor mai departe. m Creşte bugetul de penzii dar s­au cresc penziile. Pe urma legii de pensii, în temeiul căreia guvernul a dat şi dă sfară din slujbe mii de slujbaşi vechi, dar cari după vechea lege mai aveau de slujit­­şi mai puteau sluji bine, fiind oameni încă în putere!] 4—5 ani, şi­­ „ocazionează" [pentru a putea pune pe alţii în loc, mai pe place, —apoi pe urma faptului că a dat ocazii la mii de sluj­başi unguri cari n'aveau drept la acele pensii, fiindcă n’au vrut să pună jurământul de credinţă ce li s'a cerut fa|ă de noul stat român, — guvernul a îngreunat mult cheltuielile statului cu pen­­ziile. — De aceea în bugetul pe 1931, a trebuit să fee cu 850 de milioane Lei mai mult ca anul trecut, — pentru ca să fie de unde plăti pe nouii „pensionari“, cei­­ mai mulţi maghiari... Pag 3 en •— 3 rjewaootTgcaHKnafc.t—-jn: 11 îmi—h imn—t

Next