Lumina Satelor, 1932 (Anul 11, nr. 1-52)
1932-01-03 / nr. 1
Anul XL ABONAMENTUL : .Lumina Satelor" cu: „Oastea Se poate abona „Oastea Domnului“ singură, cu 100 Lei pe an, 50 Lei pe 6 luni-Domnului" Pe un an 180 Lei- Pe o jumătate de an 90 Pe 3 luni 50 Lei. • Pentru străinătate 300 Pentru America 2 Dolari. MT* Acest număr cu Calendarul de părere costă 6 Lei. Sibiu, 3 Ianuarie 1932 Nr. 1 Un număr din „Lumina Satelor“ împreunat cu „Oastea Domnului" 4 Lei. Foaie pentru popor. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Sibiu, strada Avram Iancu Nr. 5. Lei. Lei. Redactată de : Preot: IOSIF TRIFA. PREŢUL ANUNŢELOR : Un şir petit (mărunt) 8 Lei (cm. * 6 Lei) deodată Dacă se publică de mai multe ori se dă ceva rabat După zece ani. «Unde sânt Eu, acolo va fii slujitorul Meu. Dacă imi slujeşte cineva, Tatăl !1 va cinsti, Ioan 12, 26. Se împlinesc zece ani de când I. P. Sfinţitul Mitropolit Nicolae, gândind la o „arătură adâncă“ în care să se facă sămănătură de nădejde a înfiinţat această foaie pentru popor, dându-o întru păstorire unui smerit preot din ţara Moţilor. I-a zis „Lumina Satelor“ şi a fost simbolică numirea. Căci, de ce n’am spune-o, cercetătorii satelor noastre ştiu ce adânc, ce înalt, ce întins e întunerecul pe care şcoala şi biserica încă nu au isbutit să-l dea la o parte cu totul. Suntem ţara cu cei mai mulţi neştiutori de carte. Ni se rupe inima de ruşine să mărturisim acest adevăr! In Danemarca era cât pe aici să cadă dela cârmă un gu-* dîn TVUrina oi!• -*-•»** cartel1 că^un un văcar ce nu ştia .. ţara noastră... se bea de lipti’ de Lei pe fiecare an Se reaping ! Sunt jude,e unde cerind vc'ecrutare tineri Regelui şi T^VkSStare ^ «°n. £ SA atâtea g“îL x dePt- Pierzarea naţiei. e, ţara... _ .,ante în ce priveşte Sudalmele. Sunt părţi din ţară unde e de laudă să nu ai copii. Portul de odinioară ameninţat să dispară ca şi bunele noastre datini. Iar sufletul nostru s’a păgânit! In asemenea împrejurări, când unirea cea mare ar fi fost primejduită fără de întărirea sufletelor pe temeliile iubirii de neam şi de credinţă, foaia înaltului Păstor al Ardealului a răspuns unei misiuni de Sus. Şi Dumnezeu a vrut ca la conducerea acestei foi să fie un om al Domnului. Adecă un purtător de lumină nouă, un om născut din nou. Căci, lucru ne mai întâmplat cu alte foi, iată că „Lumina Satelor“ a isbutit, într’o ţară, care nu numără 5000 de cetitori de carte literară, să formeze o falangă de oameni cu gust de citit. Şi dovada e la îndemâna oricui: Cărţile părintelui Iosif Trifa, nici una scoasă în mai puţin de 5000 examplare şi foarte multe la a 2-a, a 3-a şi a 4-a tipăritură chiar, grăesc despre un drum mare ce s’a deschis în Ţara neştiutorilor de carte. Să mi se îngăduie a nu vedea însă cel mai mare rău în neştiinţa de carte. Căci este o ştiinţă de carte şi mai rea încă. E aceea care a isbutit să facă pe foarte mulţi să se lapede de Hristos pe faţă sau pe ascuns ! De îndată ce omul şi-a uns buzele cu câteva clase de şcoală de la oraş... a început să nu se mai teamă de Dumnezeu! Şi ca atare să „trăiască“ o viaţă ca şi cum n’ar fi Dumnezeu! Ei bine, nimeni până la foaia „Lumina Satelor“ şi a „Oastei Domnului“ n’a tâlcuit cu mai multă putere de pătrundere îndreptarul învăţăturii, cele trei cete de „creştini“ pe care îi vede Dumnezeu in cartea prorociei din Noul Testament (Apocalips 3, 16). Cei reci (oamenii botezaţi, dar cari s’au lăpădat de Domnul pe faţă şi duc o viaţă de .păcat fără să aibă habar de ale sufletului), cei căldicei (creştinii de nume cari merg dimineaţa la biserică, ascultă Biblia ei — iar după prânz cetesc Biblia lui Satan (jocuri de cărţi), umblă prin cârciume, înşală, fură strâmb, hulesc, înjură, desfrânează, lăcomesc etc. şi cari, pe ascuns, s’au lăpădat de Domnul şi cei ferbinţi, adecă adevăraţii creştini, predaţi Domnului cu toată fiinţa lor. „Lumina Satelor“ cu „Oastea Domnului“ au luminat ca o raclie de Paşti sufletele. Şi numai mulţumită acestei lumini binecuvântate s’au întors pe calea mântuirii mii de „creştini“ căldicei şi reci. Numai în urma trecerii acestei torţe de lumină mii de beţivi au fost redaţi familiilor şi Bisericii, 17 cârciume au fost închise prin temeinică încredinţare că nu se cuvine a sluji diavolului, mii de oameni cari erau robiţi de sudălmi şi de tutun s’au lăpădat de robia lor, mii de rătăciţi s’au întors în staulul ortodoxiei şi foarte mulţi au învăţat carte de dragul Scripturii! „Lumina Satelor“ a făcut o slujbă apostolicească. A început a da la o parte întunerecul cel gros şi a aşeza lumina lui Hristos. N’a lipsit pe oameni de poveţe cu privire la ale vieţii de toate zilele, ci i-a ajutat, i-a lămurit, i-a îndrumat, dar nota pe care acest ziar, ce trece de 20 mii de exemplare o aduce în publicistica noastră populară este: luminarea sufletului spre limanul mântuirii. Sunt zece ani de roadă care se vede crescând. Slăvit să fie Domnul I. Gr. Oprișan. CUTREMUR IN POLONIA, în Katowitz puternice zguduiri de păziua de 21 Decemvrie la amiazi mânt, cari au durat patru secunde, s’au resimţit în districtul industrial Stricăciuni nu s’au produs. 24 Hb Ce se mai aude de datoriile agricole? Se va trăgana afacerea? — Ce atitudine iau partidele politice. Când s’a hotărât amânarea votării legii cu regularea datoriilor agricole până după sărbători,,ne arătam îngrijorarea că prin aceasta amânare se va trăgăna votarea ca pe urmă nimic să se aleagă din toată afacerea. Pe de altă parte ne bucuram când am aflat că s-a hotărât ca în timpul vacanţei parlamentului o comisie formată din delegaţii tuturor partidelor politice să studieze proiectul de lege şi să-l întocmească adaugându-i părţile bune pe cari le vor propune partidele politice, ca astfel după deschiderea parlamentului el să fie votat prin bună înțelegere. Cu durere trebue să mărturisim că bucuria noastră a fost de scurtă durată. După cât credem nul parf(AfîW.j^oliticra matp.Q rontrn proiectului de lege pentru regularea datoriilor agricole. Iar propunerile ce le fac ele, sunt de aşa fel ca anume să împiedece votarea legii. Nici nu s’a întrunit cu bine comisia pentru cercetarea şi perfecţionarea proiectului de lege şi o parte din delegaţii partidelor s’au şi retras din aceasta comisiune. Astfel s’au retras delegaţii partidului naţional-ţărănesc şi ţepiştii. Partidul averescan a făcut o declaraţie cu ocazia retragerii naţional-ţărăniştilor din comisiune, din care reiese că nici ei nu-s pentru legea conversiunii. Din această declaraţie reiese că nici străinătatea n’ar consimţi la aducerea acestei legi. Partidul liberal, georgiştii şi lupiştii nu s’au retras din comisiune, dar nu-ieschis ca până în sfârşit să nu se producă neînţelegeri şi întrei ei şi delegaţii guvernului pe chestia propunerilor de îndreptare a legii. Noi de altfel suntem de părerea că toate partidele, numai de ochii lumii, s’au angajat să colaboreze la întocmirea proiectului de lege. In fond toate sunt contra acestui proiect, căci prin votarea lui îşi văd periclitate băncile şi băncuţele lor. Partidul naţional-ţărănesc deşi a făcut şi el propuneri cum să fie întocmită legea — pe de altă parte — se arată pe faţă duşman acestei legi. Aceasta se poate vedea din o declaraţie a deputatului V. Dejeu, publicată în ziarul „Patria“ din Cluj, care glasueşte astfel : „O imediată urmare a acestei legi ar fi prăbuşirea şi lichidarea celor doioanei ţărăneşti din Ardeal şi Bănat şi moartea creditului pe toată linia. O urmare firească ar fi scăderea şi mai accentuată a preţului pământului, distrugerea completă a spiritului de economisire, prădarea depunerilor, pierderea sconturilor şi a capitalului societar, absolută tezaurizare, o panică generală, falimentul de stat inevitabil“. Apoi când un partid care se razimă pe massele populare, are astfel de păreri despre legea datoriilor agricole — ce să mai zicem de celelalte partide? Iată deci că îngrijorarea noastră pentru soartea legii conversiunii este întemeiată. De altfel noi am spus-o totdeauna că partidele politice au în vedere mai întâi interesele de partid şi pe urmă ale ţării. Şi spusele noastre se vor adeveri şi de astădată. O veste bună. Banca noastră Naţională a făcut un împrumut de peste un miliard şi jum. Lei, după care va urma alt împrumut de 3 miliarde. Criza se va mai uşura. La încheierea foii ziarele ne-au adus şi o veste bună, pe care o dăm şi noi cetitorilor noştri. Banca noastră Naţională a făcut la Banca Franţei un împrumut de 250 milioane franci francezi (cam 1 miliard şi 700 milioane Lei). După acest împrumut va urmăr unul mai mare în sumă de 3 miliarde Lei. După intrarea în ţară a acestor împrumuturi statul va putea face faţă plăţilor, astfel că e o bună nădejde că banul va circula iarăși din nou, iar criza se va ușura. ROMÂN ARS DE VIU ÎNtr’un automobil. Sărmanul om a-AMERICA. Ziarele din America dormise cu ţigara aprinsă în auaduc ştirea că: românul Gheorghe tomobil, căruia i s’a aprins căptu-Comsuţa din oraşul Homstead (A- i şeara. Cu arsuri grave pe corp merica), de fel din corn. Raco- trecătorii l-au scos afară, dar el a vita, jud. Sibiu, a ars de viu în murit pe când îl duceau la spital