Lumina Satelor, 1932 (Anul 11, nr. 1-52)

1932-01-03 / nr. 1

Anul XL ABONAMENTUL : .Lumina Satelor" cu: „Oastea Se poate abona „Oastea Domnului“ singură, cu 100 Lei pe an, 50 Lei pe 6 luni-Domnului" Pe un an 180 Lei- Pe o jumătate de an 90 Pe 3 luni 50 Lei. • Pentru străinătate 300 Pentru America 2 Dolari. MT* Acest număr cu Calendarul de părere costă 6 Lei. Sibiu, 3 Ianuarie 1932 Nr. 1 Un număr din „Lumina Satelor“ împreunat cu „Oastea Domnului" 4 Lei. Foaie pentru popor. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Sibiu, strada Avram Iancu Nr. 5. Lei. Lei. Redactată de : Preot­: IOSIF TRIFA. PREŢUL ANUNŢELOR : Un şir petit (mărunt) 8 Lei (cm. * 6 Lei) de­odată Dacă se publică de mai multe ori se dă ceva rabat După zece ani. «Unde sânt Eu, acolo va fi­­i slujitorul Meu. Dacă imi slujeşte cineva, Tatăl !1 va cinsti, Ioan 12, 26. Se împlinesc zece ani de când I. P. Sfinţitul Mitropolit Nicolae, gândind la o „arătură adâncă“ în care să se facă sămănătură de nădejde a înfiinţat această foaie pentru popor, dându-o întru pă­storire unui smerit preot din ţara Moţilor. I-a zis „Lumina Satelor“ şi a fost simbolică numirea. Căci, de ce n’am spune-o, cercetătorii sa­telor noastre ştiu ce adânc, ce înalt, ce întins e întunerecul pe care şcoala şi biserica încă nu au isbutit să-l dea la o parte cu totul. Suntem ţara cu cei mai mulţi ne­ştiutori de carte. Ni se rupe inima de ruşine să mărturisim acest ade­văr! In Danemarca era cât pe aici să cadă dela cârmă un gu­-* dîn TVU­rina oi!• -­*-•»** cartel1 că^un un văcar ce nu ştia .. ţara noastră... se bea de lipti’ de Lei pe fiecare an Se reaping ! Sunt jude,e unde ce­rind vc'ecrutare tineri Regelui şi T^VkSStare ^ «°n. £ SA atâtea g“îL x dePt- Pierzarea naţiei. e, ţara... _ .,ante în ce priveşte Sudalmele. Sunt părţi din ţară unde e de laudă să nu ai copii. Portul de odinioară ameninţat să dispară ca şi bunele noastre datini. Iar su­fletul nostru s’a păgânit! In asemenea împrejurări, când unirea cea mare ar fi fost primej­duită fără de întărirea sufletelor pe temeliile iubirii de neam şi de cre­dinţă, foaia înaltului Păstor al Ar­dealului a răspuns unei misiuni de Sus. Şi Dumnezeu a vrut ca la conducerea acestei foi să fie un om al Domnului. Adecă un purtă­tor de lumină nouă, un om născut din nou. Căci, lucru ne mai întâmplat­­ cu alte foi, iată că „Lumina Sa­­­­telor“ a isbutit, într’o ţară, care nu numără 5000 de cetitori de carte literară, să formeze o fa­langă de oameni cu gust de citit. Şi dovada e la îndemâna ori­cui: Cărţile părintelui Iosif Trifa, nici una scoasă în mai puţin de 5000 examplare şi foarte multe la a 2-a, a 3-a şi a 4-a tipăritură chiar, grăesc despre un drum mare ce s’a deschis în Ţara neştiutorilor de carte. Să mi se îngăduie a nu ve­dea însă cel mai mare rău în ne­ştiinţa de carte. Căci este o ştiinţă de carte şi mai rea încă. E aceea care a isbutit să facă pe foarte mulţi să se lapede de Hristos pe faţă sau pe ascuns ! De îndată ce omul şi-a uns buzele cu câteva clase de şcoală de la oraş... a în­ceput să nu se mai teamă de Dum­nezeu! Şi ca atare să „trăiască“ o viaţă ca şi cum n’ar fi Dumnezeu! Ei bine, nimeni până la foaia „Lumina Satelor“ şi a „Oastei Dom­nului“ n’a tâlcuit cu mai multă pu­tere de pătrundere îndreptarul în­văţăturii, cele trei cete de „cre­ştini“ pe care îi vede Dumnezeu in cartea prorociei din Noul Testa­ment (Apocalips 3, 16). Cei reci (oamenii botezaţi, dar cari s’au lă­­pădat de Domnul pe faţă şi duc­­ o viaţă de .păcat fără să ai­bă ha­bar de ale sufletului), cei căldicei (creştinii de nume cari merg dimi­neaţa la biserică, ascultă Biblia ei — iar după prânz cetesc Biblia lui Satan (jocuri de cărţi), umblă prin cârciume, înşală, fură strâmb, hu­lesc, înjură, desfrânează, lăcomesc etc. şi cari, pe ascuns, s’au lăpă­­dat de Domnul­ şi cei ferbinţi, adecă adevăraţii creştini, predaţi Domnului cu toată fiinţa lor. „Lumina Satelor“ cu „Oastea Domnului“ au luminat ca o raclie de Paşti sufletele. Şi numai mul­ţumită acestei lumini binecuvân­tate s’au întors pe calea mântuirii mii de „creştini“ căldicei şi reci. Numai în urma trecerii acestei torţe de lumină mii de beţivi au fost re­daţi familiilor şi Bisericii, 17 cârciume au fost închise prin temeinică în­credinţare că nu se cuvine a sluji diavolului, mii de oameni cari erau robiţi de sudălmi şi de tutun s’au lăpădat de robia lor, mii de rătă­ciţi s’au întors în staulul ortodoxiei şi foarte mulţi au învăţat carte de dragul Scripturii! „Lumina Satelor“ a făcut o slujbă apostolicească. A început a da la o parte întunerecul cel gros şi a aşeza lumina lui Hristos. N’a lipsit pe oameni de poveţe cu pri­vire la ale vieţii de toate zilele, ci i-a ajutat, i-a lămurit, i-a îndrumat, dar nota pe care acest ziar, ce trece de 20 mii de exemplare o aduce în publicistica noastră po­pulară este: luminarea sufletului spre limanul mântuirii. Sunt zece ani de roadă care se vede crescând. Slăvit să fie Domnul­ I. Gr. Oprișan. CUTREMUR IN POLONIA, în Katowitz puternice zguduiri de pă­­ziua de 21 Decemvrie la amiazi mânt, cari au durat patru secunde, s’au resimţit în districtul industrial Stricăciuni nu s’au produs. 24 Hb Ce se mai aude de datoriile agricole? Se va trăgana afacerea? — Ce atitudine iau partidele politice. Când s’a hotărât amânarea votării legii cu regularea datoriilor agricole până după­ sărbători,,ne arătam îngrijorarea că prin aceasta amânare se va trăgăna votarea ca pe urmă nimic să se aleagă din toată afacerea. Pe de altă parte ne bucuram când am aflat că s-a ho­tărât ca în timpul vacanţei parla­mentului o comisie formată din de­legaţii tuturor partidelor politice să studieze proiectul de lege şi să-l întocmească adaugându-i părţile bune pe cari le vor propune par­tidele politice, ca astfel după des­chiderea parlamentului el să fie votat prin bună înțelegere. Cu durere trebue să mărturi­sim că bucuria noastră a fost de scurtă durată. După cât credem nul parf(AfîW.j^oliticra m­atp.Q rontrn proiectului de lege pentru regula­rea datoriilor agricole. Iar propu­nerile ce le fac ele, sunt de aşa fel ca anume să împiedece votarea legii. Nici nu s’a întrunit cu bine comisia pentru cercetarea şi per­fecţionarea proiectului de lege şi o parte din delegaţii partidelor s’au şi retras din aceasta comisiune. Astfel s’au retras delegaţii parti­dului naţional-ţărănesc şi ţepiştii. Partidul averescan a făcut o declaraţie cu ocazia retragerii na­­ţional-ţărăniştilor din comisiune, din care reiese că nici ei nu-s pentru legea conversiunii. Din această declaraţie reiese că nici străină­tatea n’ar consimţi la aducerea ace­stei legi. Partidul liberal, georgiştii şi lupiştii nu s’au retras din comisiune, dar nu-i­eschis ca până în sfârşit să nu se producă neînţelegeri şi întrei ei şi delegaţii guvernului pe chestia propunerilor de îndreptare a legii. Noi de altfel suntem de pă­rerea că toate partidele, numai de ochii lumii, s’au angajat să cola­boreze la întocmirea proiectului de lege. In fond toate sunt contra ace­stui proiect, căci prin votarea lui îşi văd periclitate băncile şi băn­cuţele lor. Partidul naţional-ţărănesc deşi a făcut şi el propuneri cum să fie întocmită legea — pe de altă parte — se arată pe faţă duşman ace­stei legi. Aceasta se poate ve­dea din o declaraţie a deputatului V. Dejeu, publicată în ziarul „Pa­tria“ din Cluj, care glasueşte astfel : „O imediată urmare a acestei legi ar fi prăbuşirea şi lichidarea­­ celor do­ioanei ţărăneşti din Ardeal şi Bănat şi moartea creditului pe toată linia. O urmare firească ar fi scă­derea şi mai accentuată a preţului pământului, distrugerea completă a spiritului de economisire, prădarea depunerilor, pierderea sconturilor şi a capitalului societar, absolută te­zaurizare, o panică generală, fali­mentul de stat inevitabil“. Apoi când un partid care se razimă pe massele populare, are astfel de păreri despre legea dato­riilor agricole — ce să mai zicem de celelalte partide? Iată deci că îngrijorarea noa­stră pentru soartea legii conver­siunii este întemeiată. De altfel noi am spus-o tot­deauna că partidele politice au în vedere mai întâi interesele de partid şi pe urmă ale ţării. Şi spusele noastre se vor adeveri şi de astă­­dată. O veste bună. Banca noastră Naţională a făcut un împrumut de peste un miliard şi jum. Lei, după care va urma alt împrumut de 3 miliarde. Criza se va mai uşura. La încheierea foii ziarele ne-au adus şi o veste bună, pe care o dăm şi noi cetitorilor noştri. Banca noastră Naţională a făcut la Banca Franţei un împrumut de 250 mili­oane franci francezi (cam 1 mili­ard şi 700 milioane Lei). După a­­cest împrumut va urmăr unul mai mare în sumă de 3 miliarde Lei. După intrarea în ţară a ace­stor împrumuturi statul va putea face faţă plăţilor, astfel că e o bună nădejde că banul va circula iarăși din nou, iar criza se va ușura. ROMÂN ARS DE VIU ÎN­tr’un automobil. Sărmanul om a-AMERICA. Ziarele din America dormise cu ţigara aprinsă în au­aduc ştirea că: românul Gheorghe tomobil, căruia i­ s’a aprins căptu-Comsuţa din oraşul Homstead (A- i şeara. Cu arsuri grave pe corp merica), de fel din corn. Raco- trecătorii l-au scos afară, dar el a vita, jud. Sibiu, a ars de viu în­ murit pe când îl duceau la spital

Next