Lumina Satelor, 1932 (Anul 11, nr. 1-52)

1932-01-03 / nr. 1

Pag. 2 LUMINA SATELOR Ce mai e nou în viaţa politică? Vacanţa parlamentului. Legi votate cu duiumul. Plecarea dlui Argetoianu în străinătate. Ce­i cu şefia partidului Naţional-ţărănesc ? Dl Titulescu pentru un guvern de concentrare. Parlamentul a luat vacanţă în ziua de 22 Decemvrie până la 1 Februarie 1932. In ultimul timp s’au grămădit atâtea legi la cameră în­cât deputaţii au început a se bate cu ele aruncându-le în cap unul la altul. Astfel a păţit dl Trancu-Iaşi, căruia i­ s’a aruncat în cap un teanc de legi cari au fost depuse spre votare în ultimul moment. De altfel aşa e obiceiul la noi, ca legile să se voteze în ul­timul moment, când se închide parlamentul, anume par’că pentru ca să nu aibă nime timp să le discute. Iar când e grabă mare şi nu prea sunt mulţi deputaţi unul votează pentru 10—20, cum s’a întâmplat în o şedinţă în zilele trecute când un deputat majoritar a încercat să arunce în urnă un pumn de voturi. După ce parlamentul a luat vacanţă dl ministru Argetoianu a plecat în străinătate, în Italia, Franţa şi eventual în Anglia. Asupra acestei călătorii se vorbesc multe. Unii spun că ea ar fi în legătură cu încheierea unui nou împrumut. Alţii că ar fi în le­gătură cu cererea unui moratoriu pentru plata datoriilor externe. In viaţa partidelor nu s’a pro­dus nimic nou. Naţional-ţărăniştii sunt tot fără „şef“. In timpul din urmă dl Lugoşianu a fost la Lon­dra ca să îmbie şefia partidului dlui Titulescu. Dar se pare că dl Titulescu e de altă părere. De alt­fel se vorbeşte că nici naţionaliştii din Ardeal nu-s pentru aducerea dlui Titulescu în fruntea partidului. Dl Titulescu va veni de alt­fel în decursul acestei luni în ţară, dar venirea dsale nu e în legătură cu şefia naţional-ţărăniştilor, ci va i­­­veni să ia înţelegere cu guvernul asupra atitudinei ce va lua ţara­­ noastră la conferenţa dezarmării­­ de la Geneva. In ce priveşte politica internă I din ţară, dl Titulescu e şi azi pen- j I tru formarea unui guvern de con­centrare. Se pare că numai astfel j ar primi dsa şefia naţional-ţără­niştilor. In ce priveşte datoriile noa­stre externe dsa, susţine că Ro-­­ mânia, având un guvern de con­centrare va putea obţine uşurări­­­i în ceea ce priveşte cuantumul da­toriilor externe, în urma unei ve­­­­rificări de către experţii Ligii Na- I­ţiunilor a posibilităţilor noastre de l­a plată. i mare conferinţa a dezarmărilor. La Geneva se va ţinea cea mai mare conferinţă din istoria lumii. Se vor strânge 5000 de delegaţi din toate ţările şi din toată lumea. Toate statele din lume sunt cuprinse de spaima unui nou răz­­boiu, care n’ar însemna altceva decât distrugerea omenirei. Din această cauză de un timp încoaci ţările se înarmează pe întrecere, cheltuind tot ce pot agonisi, pentru înarmări. Criza care bântuie azi cu aşa furie, nu e altceva decât urmarea acestor înarmări nebuneşti. Ţările şi-au dat seamă că mergând mai departe pe drumul acesta se vor prăpădi înainte de a se folosi de armele pentru care cheltuesc şi ceea ce n’au. Pentru a se pune capăt ace­stor înarmări, toate ţările din lume au convenit să se întrunească în o mare conferinţă, în care să hotă­rască încet­rea înarmărilor tuturor ţărilor. Toate statele au început mari pregătiri pentru această conferinţa, ce se va deschide în ziua de 2 Fe­bruarie la Geneva. Această con­ferinţă e socotită a fi cea mai mare conferinţă din istoria lumei. In afară de cele 36 state, membre ale Li­gei Naţiunilor, vor lua parte Sta­­tele­ Unite, Rusia sovietică, Turcia şi celelalte naţiuni, care n’au intrat în Liga Naţiunilor. La Geneva — pentru această conferinţă — a fost construit un nou edificiu conform unui plan spe­cial. Pentru presă sunt amenajate încăperi speciale. După calculele preliminare,­­ la Geneva vor sosi 5000 de oa­meni. Singură delegaţia Japoniei la această conferinţă este compusă din 70 membri. Delegaţia japoneză a şi plecat din Japonia pentru a sosi la timp la Geneva. Pentru reuşita acestei confe-­­ rinţe a dezarmării, în Anglia s-au făcut rugăciuni rânduite de capii bisericii din acea ţară. E adevărat că numai dacă cei cinci mii de delegaţi ce se vor strânge la Ge­neva vor fi pătrunşi de gânduri curate, de duhul păcii şi al înfră­ţirii, vor putea aduce hotărâri bune şi folositoare. — Altcum păcat de banii cheltuiţi cu toate conferinţele. Ţăranii cer să se plătească funcţionarii. De pe urma neplătirii lefuri­­lor la funcţionari nu sufer numai aceştia, ci şi ţăranii, dar mai cu seamă ţăranii din împrejurimile o­­raşelor, cari pe urma neprimirii le­­furilor de către funcţionari nici ei nu-şi pot încasa preţul alimente­lor liferate acestora pe credit. Ast­fel înşişi ţăranii pretind să se plă­tească lefurile funcţionarilor. Aşa înainte de sărbători o delegaţie de peste 50 ţărani din jurul oraşului Suceava (Bucovina) s’au prezentat dlui prefect al jude­­­ţului şi­ au cerut să se achite func­­­­ţionarilor salariile, de­oarece po­pulaţia din satele din apropierea oraşului trăeşte din negoţul ce-­ I face cu lapte, ouă, păsări şi le­gume. Pe 4 luni ei n’au fost achi- I taţi de funcţionari pentru aceste I alimente. Sătenii au ameninţat că vor veni cu toţii să ceară socoteală ce se face cu tranul lor plătit ca im­pozit, din care ar trebui să se plă­tească întâi funcţionarii din judeţ. Dl prefect le-a promis că va interveni la minister pentru plata sa­lariilor. Delegaţia a rugat pe dl pre­fect să-i comunice rezultatul in­tervenţiei. Nr. 1 In jurul putregaiului dela Marmorosch Blank Bilanţuri mincinoase şi înşelăciuni dovedite. — Cine a stăruit şi stărue pentru salvarea putregaiului ? — Cât s'a jertfit până acum? într’una din şedinţele parla­mentului un deputat cu numele Florian Zaharia a arătat cum s’a lucrat la Banca Marmorosch Blank şi ce mişelii s’au făcut ani dea­­rândul la această bancă, care în cele din urmă lovindu-se de împo­trivirea dârză a dlui Manoliescu, s’a dat peste cap , ne mai pu­tând stoarce ajutoare dela Banca Naţională. La aceasta bancă ani dea­­rândul s’au încheiat bilanţuri false, cari arătau venituri mari, pentru ca cei de la conducerea ei să poată încassa tantieme grase şi pentru a înşela pe toată lumea, care cre­zând că banca merge bine, alerga cu depunerile la ea. Astfel în anul 1926 banca a avut perdere 153 milioane, dar a arătat un câştig de 60 milioane, în 1927 a perdut 80 milioane 700 mii şi a arătat câştig 54 milioane. Conducătorii băncii au făcut împrumuturi de milioane la bancă, pe cari nu le-au mai plătit, ci au fost trecute simplaminte în contu­rile de perdere ale băncii. Şi alte multe nedreptăţi au săvârşit conducătorii acestei bănci, pe cari d-nul deputat Zaharia le-a scos la iveală în parlament şi de­spre cari a spus că sunt depuse acte doveditoare la tribunal. în timp ce conducătorii lui Marmorosch Blank săvârşiau astfel de nelegiuiri, banca era mereu aju­tată de stat — ca vezi Doamne, nu cumva să se dea peste cap şi să ni­ se ducă veste rea în străinătate. Astfel anul trecut statul a cumpărat de la Marmorosch Blank o tipografie şi librărie „Cultura Na­ţională“ pentru suma de 250 mili­oane, pe când abia valora 50—60 milioane Lei. In anul acesta, înainte de a ajunge la situaţia de azi, statul a ajutat-o cu vre-o 2 miliarde Lei afară de un miliard Lei ce i-a dat pentru răscumpărarea acţiilor de la societatea „Steaua Română“. „ Iată cât amar de bani a prăpădit statul pentru salvarea putregaiului care în urmă tot s’a prăbuşit, fiindcă Banca Naţională nu i-a mai pus la dispoziţie încă 2 miliarde ce cerea pentru a putea fi salvată. Se zice că şi socotelile pre­zentate cu ocazia concordatului ar fi false aşa că deponenţii, abia şi-ar căpăta 30—40 la sută din de­puneri iar nu suma întreagă cum a declarat banca că le va achita după 3 ani. Dl deputat Zaharia a mai spus că dl comisar al guvernului pe lângă Banca Blank, care apără interesele statului faţă de bancă, e dator la bancă 86 milioane şi că din această cauză nu poate a­­păra interesele statului. A mai spus numitul dep. că dl Argetoianu care azi apără cu atâta tărie banca, era în fruntea ei împreună cu socrul dsale I. Boambă şi alţii, ştie de nele­giuirile ce s’au făcut la acea bancă. Pe noi nu ne interesează per­soanele cari au dus această bancă în prăpastie, dar ne doare că s’a prăpădit atâta amar de ban cu acest putregaiu jidovesc, în timp ce sărăcia rânjeşte la toate bor­deiele atât la ţară cât şi la oraşe. Cerem ca toţi acei ce s’au făcut vinovaţi de nelegiuirile să­vârşite la acea bancă să fie luaţi de gât şi băgaţi în puşcărie, iar din averile lor să fie despăgi,iUH‘ cei păgubiţi de bancă. q j Căci unul din cei mici treg de gât numai dacă mcre ce * mică înșelăciune, și-apoi fie cruţați cei mari. • , , , Dacă e lege, si* 16 ?e",ru 1 Pregătiri pentru......dezarmare“. Europa cheltueşte 1779 milioane dolari pe an­ pentru înarmări. Franţa construeşte noui vapoare de războiu. De un timp încoaci mereu auzim vorbindu-se despre dezar­marea popoarelor. Cu toate ace­stea popoarele se înarmează mai puternic ca nici­odată unele con­tra altora, cheltuind sume uriașe pentru aceste înarmări. Astfel cu ocazia desbaterilor din Congresul american asupra datoriilor de răz­boiu, un ziar american a publicat datele adunate de ministerul de războiu american asupra cheltue­­lilor anuale făcute de statele euro­pene pentru înarmări. După ace­ste date în anul 1930 Anglia a cheltuit 608 milioane dolari, Franţa 547, Italia 322, Polonia 123, Ro­mânia 67, Iugoslavia 47, Ceho­slovacia 41, Belgia 33 etc., în to­tal 1779 milioane dolari (ceea ce în bani de-ai noştri face uriaşa sumă de 298 miliarde 872 milioane Lei). Astfel, spune ziarul ameri­can, Europa cheltuește anual pen­tru înarmări suma colosală de 1779 milioane dolari, dar nu poate plăti Statelor Unite măcar dobânzile cu­venite datoriilor sale de războiu, dobânzi cari reprezintă o sumă de 243 milioane dolari. In legătură cu acestea mai amintim că în timp ce se fac ma­rile pregătiri pentru conferinţa de­zarmării, Camera franceză a vo­tat suma de 1 miliard 216 mili­oane 600 mii franci (peste 8 mi­liarde Lei) pentru construirea în anul acesta a unui număr de 7 vapoare de războiu. Bunul Dumnezeu să lumineze minţile celor 5000 delegaţi ce se adună la conferinţa dezarmării de la Geneva ca să se termine cu această nebunie a înarmărilor. Darul nostru de Anul Nou. In acest număr trimitem iubiţilor noştri abonaţi şi un preţios dar de Anul Nou: UN PREAFRUMOS CALENDAR DE PĂRETE, o adevă­rată podoabă pentru orice casă de creştin. Pe lângă aceasta, numărul de faţă are şi un supliment de sărbă­tori şi foaia „Oastea Domnului“ mărită, aşa cum va eşi de aici încolo. Tot atâtea dovezi sunt acestea că facem toate jertfele să le dăm abo­naţilor şi cetitorilor noştri o foaie de preţ.

Next