Lumina Satelor, 1934 (Anul 13, nr. 1-52)
1934-01-01 / nr. 1
Pag. 2 LUMINA SATELOR Răvaşul vieţii politice. Ce au hotărât unsele? Rezultatul alegerilor pentru Cameră şi Senat. Ce spune opoziţia? Noul guvern se pune pe economii. Bătălia electorală a trecut. A fost şi de data aceasta o bătălie destul de straşnică între numeroasele partide politice cari s’au avântat în lupta electorală. Lupta pentru câştigarea unui locşor la Cameră s-a dat între 4595 de candidaţi înşiraţi pe 827 liste electorale. Cu tot gerul şi viscolul ce a bântuit în timpul alegerilor, poporul şi-a făcut datoria, prezentându-se la vot într-un număr aproape atât de mare ca şi anul trecut, când alegerile au avut loc într-o zi de sărbătoare şi în timpul verii. Au votat în aceste alegeri un număr de 2 milioane 977 mii 364 alegători. Comparând această cifră cu numărul votanţilor din anul trecut, rezultă că numărul votanţilor în anul acesta a fost abia cu 10 mii mai mic decât în anul trecut. Natural că între voturile date atât acum cât şi în alegerile trecute, joacă mare rol şi voturile celor morţi şi a celor ce au votat de mai multe ori, cum s-a întâmplat un caz în actualele alegeri, când un alegător a fost prins că a votat de 17 ori, împărţirea voturilor pe partide. Liberalii 1 milion 520 mii 222 voturi, adecă aproape 55°/0. Naţional-ţărăniştii 414 mii 775 voturi, adecă aproape 15°/0. Lupiştii 152 mii 590 voturi, adecă 5.51 °/0. Georgiştii 146 mii 950 voturi, adecă 5.31°/0. Cuziştii 132 mii 772 voturi, adecă 4.79°/0. Maghiarii 123 mii 934 voturi sau 4.47°/0. Gogiştii 118 mii 775 voturi sau 4.29°/0. Iunianiştii 85 mii 317 voturi sau 3.08°/0. Argentoianiştii 72 mii 259 voturi sau 2.61 °/0. Restul voturilor s’a împărţit pe celelalte partide şi grupări politice, cari însă neîntrunind 2 la sută din totalul voturilor date n’au primit nici un mandat. Repartizarea mandatelor la Cameră. In baza voturilor primite, s’au repartizat şi mandatele pe partide cari au obţinut peste 2°0 din voturi, în felul următor: Faţă de situaţia din anul trecut naţional-ţărăniştii au cam atâţia reprezentanţi câţi aveau liberalii atunci. Georgiştii au mai puţin cu trei mandate, Lupiştii cu un mandat, Cuziştii cu două mandate. Au câştigat cu un mandat mai mult Ungurii iar partidul dlui Goga îşi păstrează situaţia din trecut. Dintre grupările politice cari au fost reprezentate anul trecut în parlament, anul acesta n’au intrat. Garda de fier, care după cum se ştie, a fost desfiinţată de guvern în ajunul alegerilor. Apoi socialiştii care aveau şapte mandate, Partidul vreesc care avea 5 deputaţi şi Partidul averescan care avea 4 mandate. Alegerile pentru Senat. Lupta în alegerile pentru Senat a fost mai puţin îndârjită. Se ştie doar că rezultatul alegerilor la Senat atârnă de rezultatul alegerilor pentru Cameră. Mai ales că la Senat lista care are majoritatea voturilor ia toate mandatele. La Senat au biruit listele guvernului afară de judeţele Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, unde s’au ales trei senatori maghiari. Mai îndârjită va fi lupta ce se dă azi, Joi 28 Dec., pentru alegerea câte unui senator pe judeţ de către consiliile comunale şi judeţene, ştiut fiindcă cea mai mare parte dintre consilii sunt naţionalţărăniste. Ce spun partidele din opoziţie. Ca întotdeauna, aşa şi cu ocazia alegerilor ce trecură, partidele din opoziţie critică cu asprime guvernul de modul cum a făcut alegerile. La rândul său guvernul se desvinovăţeşte spunând că alegerile au fost libere. Dealtfel aceasta este regulă în toate alegerile. E adevărat că nici un guvern nu umblă cu crucea în sân când face alegerile, dar nici toate câte spune opoziţia nu-s cu lapte. Bine că a dat Dumnezeu de a trecut peste capul nostru şi acest rând de alegeri. Ar fi de dorit ca ele să fie cât mai rari, sau daca se poate de loc, căci prea înveninează sufletele. Guvernul se pune pe economii. Unul dintre principalele puncte de guvernământ al noului guvern este desfiinţarea tuturor acelor administraţii înfiinţate anume pentru a se plasa în ele partizanii politici. Printre acestea sunt socotite în primul rând Regiile sau Casele Autonome înfiinţate de naţiornalţărănişti. E adevărat, că acestea erau o mare plagă pentru ţară, având fiecare buget deosebit de bugetul statului, şi unde se lăfăiau toate căpuşile politice, încasând salarii şi jetoane grase şi participând şi la veniturile acestor Case autonome, cari nu administrau altceva decât bogăţiile ţării. In consiliul de miniştri ce s’a ţinut Sâmbătă, 23 Decemvrie, s’a hotărât desfiinţarea tuturor Caselor Autonome, afară de Casa Autonomă a monopolului şi a Căilor ferate, cari nu pot fi desfiinţate, fiindcă împrumuturile în străinătate sunt garantate de ele. Salutăm şi noi această măsură luată de guvern, şi credem că nu se va opri aci. Mai sunt câteva creaţii politice, cari ar putea fi desfiinţate, cum sunt: prea numeroasele Camere agricole şi peste tot Camerele de muncă, înfiinţate fără nici un rost abia anul trecut. Guvernul . . . 300 deputaţi Naţional-ţărănişti • 29 11 Lupiştii . . . ■ 11 Georgiştii . . . 1o Cuziştii . . . • 9 „ Maghiarii . . . 9 „ Gogiştii . . . 8 „ Iunianiştii . . • 6 „ Argetoianu. . • 5 „ Americanii cer stabilizarea dolarului. Din Washington ce anunţă, că Asociaţia Industria*şilor americani, care reprezintă 560 mii de fabricanţi americani, au ho* drftt să ceară preşedintelui Roosevelt stabilizarea dolarului pe bază de aur. Se vede că s’au săturat şi americanii de „Inflaţie*. Nr . înspăimântătoare catastrofă de tren în Franţa. Două trenuri rapide se ciocnesc în apropiere de Paris. Cum s’a produs teribila catastrofă? Peste 200 morţi şi 300 răniţi. Sărbătoarea Crăciunului, în Franţa, a fost întunecată de o înspăimântătoare catastrofă de cale ferată, care e una dintre cele mai mari din câte s’a întâmplat până azi. Această groaznică nenorocire nu e întrecută decât de marea nenorocire întâmplată la Ciurea, lângă Iaşi, în anul 1916 când şi-au perdut viaţa 1400 inşi. Iată cum s’a produs această catastrofă: In seara de 23 Dec. pe la orele 9 şi ceva, expresul Paris— Nancy oprise la 2 Km. departe de localitatea Lagny din vecinătatea Parisului, din cauză că linia nu era liberă şi erau lăsate semnalele de oprire. Tot din aceiaşi direcţie şi pe aceiaşi linie, venea din urmă cu o 100 Km. la oră, rapidul Paris- Strasbourg, care neobservând trenul din faţă şi semnalele de oprire, l’a ciocnit cu atâta putere încât 6 vagoane de persoane şi unul de bagaje ale trenului Paris—Nancy au fost complect sfărâmate. Comunicându-se la Paris vestea acestei groaznice nenorociri, s’au trimis ajutoarele necesare. De sub sfărâmăturile vagoanelor au fost scoase peste 190 de cadavre şi peste 300 răniţi. Multe din cadavre erau atât de groaznic zdrobite, încât nu mai aveau înfăţişare omenească, şi nici până azi n’au putut fi recunoscute. Braţe, picioare, trunchiuri şi capete de oameni zăcau laolaltă zdrobite. Un cadavru aruncat dintr’un vagon din cauza izbiturii puternice, sta înfipt într’un stâlp dela un gard din apropierea locului unde s’a produs nenorocirea. La locul nenorocirii s’au produs scene de groază. Vaetele răniţilor umpleau văzduhul şi se împreunau cu a celor ce veniseră să se intereseze de soartea părinţilor, fraţilor şi rudelor cari călătoreau cu cele două trenuri. Toată noaptea şi ziua următoare s-a lucrat la scoaterea morţilor şi răniţilor de sub sfărâmături. La faţa locului au sosit primul ministru, şi numeroşi membrii ai guvernului. Deasemenea a venit episcopul Parisului în fruntea a numeroşi preoţi, dând binecuvântarea lor celor morţi, şi mângâind familiile ce asistau plângând la locul nenorocirei. Cadavrele celor morţi au fost trimise la Paris şi aşezate în sala gării de Est, care a fost transformată în sală mortuară, iar cei răniţi au fost duşi în spitale. Numărul morţilor sporeşte zilnic. După ultimele date oficiale numărul lor se urcă la 219. Din toate părţile lumii au sosit la Paris telegrame de condoleanţe pentru groaznica nenorocire care a adus jalea în atâtea familii tocmai în ajunul Praznicului de bucurie al Naşterii Domnului. c E lucru lăsat de Dumnezeu, să ne mai şi înseninăm la suflet. Râsul de la toată inima de multe ori are preţul unui leac ales. De aceea oamenii glumeţi sunt preţuiţi şi căutaţi de semenii lor. Şi chiar când greşesc cu glumele lor, li se iartă uşor greşala. Dar gluma îşi are vremea şi locul ei. Şi trebue s’o chibzueşti bine, ca să nu te căieşti la urmă. Să alegi şi cu cine glumeşti. Căci, uite ce s’a întâmplat în comuna Şalanchi, din Cehoslovacia. Doi inşi, şi-au pus mască pe obraz (şi-au acoperit obrazul), s’au îmbrăcat schimonosit şi după ce s’a înoptat s’au dus la casa notarului satului, acre era prietinul lor cel mai bun. Servitoarea i-a văzut intrând aşa în curte şi a strigat ajutor. Notarul a ieşit repede din casă şi crezând, că sunt nişte hoţi, şi au venit să-i fure banii comunali, a scos revolverul din buzunar şi a tras în ei. Unul a murit pe loc şi celălalt a mai trăit câteva ceasuri de a putut istorisi ce-au plănuit. Cine erau? învăţătorul satului şi un prietin bun de al lui. Voiau să-l sperie pe notar şi apoi să petreacă în glume până târziu, râzând de spaima lui. Dar moartea venind pe neaşteptate, nu le-a mai dat răgaz. Să fie de învăţătură tuturor. Dintr’o glumă. — doi morţi. In tara cu cele mai multe telefoane Prima căsătorie încheiată prin telefon. Suedia se poate lăuda că e ţara cu cele mai multe telefoane. Acolo toată lumea se foloseşte de telefon. In toamna trecută mai multe intreprinderi mari şi-au ţinut adunările generale prin telefon. Membrii adunărilor au făcut întreolaltă legături telefonice şi stând fiecare în biroul său, discutau totuşi împreună, ca şi când s’ar fi aflat toţi într’o sală. Astfel s’a ajuns în Suedia să se întrunească oameni cari nu se văd, dar cari stau totuşi de vorbă ca şi când ar fi într’o sală. Mai interesant e faptul, că în zilele trecute s’a săvârşit chiar şi o căsătorie prin telefon. Un inginer de origine svedeză, stabilit în Detroit (Statele Unite), s’a căsătorit cu o tinără svedeză, care în timpul când s’a încheiat căsătoria se afla în casa tatălui său, la Stokholm. Pentru a se putea săvârși căsătoria, aparatul telefonic din casa socrului a fost pus în legătură cu al mirelui. Ora ceremoniei era fixată pentru ora 3 după masă când telefonul a sunat. Actul căsătoriei a fost rostit de judecătorul I. D. Watts, din Detroit, și toată ceremonia căsătoriei n’a durat decât trei minute. Nouii căsătoriţi nu se vor întâlni decât după anul nou, când soţul va dobândi cetăţenia americană, şi apoi îşi va putea duce soţia peste ocean cu mai puţine formalităţi. Dar numai căsătoria civilă, care e ca un contract, s’a putut face prin telefon, căci pentru căsătoria bisericească unirii trebue să fie de faţă înaintea preotului.