Lumina Satelor, 1934 (Anul 13, nr. 1-52)

1934-01-01 / nr. 1

Pag. 2 LUMINA SATELOR Răvaşul vieţii politice. Ce au hotărât unsele? Rezultatul alegerilor pentru Cameră şi Senat. Ce spune opoziţia? Noul guvern se pune pe economii. B­ătălia electorală a trecut. A fost şi de data aceasta o bătălie destul de straşnică între numeroa­sele partide politice cari s’au avântat în lupta electorală. Lupta pentru câştigarea unui locşor la Cameră s-a dat între 4595 de candidaţi în­şiraţi pe 827 liste electorale. C­u tot gerul şi viscolul ce a bântuit în timpul alegerilor, poporul şi-a făcut datoria, prezentându-se la vot într-un număr aproape atât de mare ca şi anul trecut, când alegerile au avut loc într-o zi de sărbătoare şi în timpul verii. Au votat în aceste alegeri un număr de 2 milioane 977 mii 364 alegători. C­omparând această cifră cu numărul votanţilor din anul trecut, rezultă că numărul votanţilor în anul acesta a fost abia cu 10 mii mai mic decât în anul trecut. N­atural că între voturile date atât acum cât şi în alegerile tre­cute, joacă mare rol şi voturile celor morţi şi a celor ce au votat de mai multe ori, cum s-a întâmplat un caz în actualele alegeri, când un alegător a fost prins că a votat de 17 ori, împărţirea voturilor pe partide. L­iberalii 1 milion 520 mii 222 voturi, adecă aproape 55°/0. Na­­ţional-ţărăniştii 414 mii 775 voturi, adecă aproape 15°/0. Lupiştii 152 mii 590 voturi, adecă 5.51 °/0. Geor­­giştii 146 mii 950 voturi, adecă 5.31°/0. Cuziştii 132 mii 772 voturi, adecă 4.79°/0. Maghiarii 123 mii 934 voturi sau 4.47°/0. Gogiştii 118 mii 775 voturi sau 4.29°/0. Iu­­nianiştii 85 mii 317 voturi sau 3.08°/0. Argentoianiştii 72 mii 259 voturi sau 2.61 °/0. R­estul voturilor s’a împărţit pe celelalte partide şi grupări po­litice, cari însă neîntrunind 2 la sută din totalul voturilor date n’au primit nici un mandat. Repartizarea mandatelor la Cameră. In baza voturilor primite, s’au repartizat şi mandatele pe partide cari au obţinut peste 2°­0 din vo­turi, în felul următor: F­aţă de situaţia din anul tre­cut naţional-ţărăniştii au cam atâţia reprezentanţi câţi aveau liberalii atunci. Georgiştii au mai puţin cu trei mandate, Lupiştii cu un man­dat, Cuziştii cu două mandate. Au câştigat cu un mandat mai mult Ungurii iar partidul dlui Goga îşi păstrează situaţia din trecut. D­intre grupările politice cari au fost reprezentate anul trecut în parlament, anul acesta n’au intrat. Garda de fier, care după cum se ştie, a fost desfiinţată de guvern în ajunul alegerilor. Apoi socialiştii care aveau şapte mandate, Partidul vreesc care avea 5 deputaţi şi Partidul averescan care avea 4 mandate. Alegerile pentru Senat. L­upta în alegerile pentru Se­nat a fost mai puţin îndârjită. Se ştie doar că rezultatul alegerilor la Senat atârnă de rezultatul alege­rilor pentru Cameră. Mai ales că la Senat lista care are majoritatea vo­turilor ia toate mandatele. La Senat au biruit listele guvernului afară de judeţele Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, unde s’au ales trei senatori ma­ghiari. M­ai îndârjită va fi lupta ce se dă azi, Joi 28 Dec., pentru ale­gerea câte unui senator pe judeţ de către consiliile comunale şi ju­deţene, ştiut fiindcă cea mai mare parte dintre consilii sunt naţional­­ţărăniste. Ce spun partidele din opoziţie. C­a în­totdeauna, aşa şi cu ocazia alegerilor ce trecură, parti­dele din opoziţie critică cu as­prime guvernul de modul cum a făcut alegerile. L­a rândul său guvernul se desvinovăţeşte spunând că alege­rile au fost libere. Dealtfel acea­sta este regulă în toate alegerile. E adevărat că nici un guvern nu umblă cu crucea în sân când face alegerile, dar nici toate câte spune opoziţia nu-s cu lapte. B­ine că a dat Dumnezeu de a trecut peste capul nostru şi acest rând de alegeri. Ar fi de dorit ca ele să fie cât mai rari, sau daca se poate de loc, căci prea înve­ninează sufletele. Guvernul se pune pe economii. U­nul dintre principalele puncte de guvernământ al noului guvern este desfiinţarea tuturor acelor ad­ministraţii înfiinţate anume pentru a se plasa în ele partizanii poli­tici. Printre acestea sunt socotite în primul rând Regiile sau Casele Autonome înfiinţate de naţiornal­­ţărănişti. E adevărat, că acestea erau o mare plagă pentru ţară, având fiecare buget deosebit de bugetul statului, şi unde se lăfăiau toate căpuşile politice, încasând salarii şi jetoane grase şi participând şi la veniturile acestor Case auto­nome, cari nu administrau altceva decât bogăţiile ţării. In consiliul de miniştri ce s’a ţinut Sâmbătă, 23 Decemvrie, s’a hotărât desfiinţarea tuturor Caselor Autonome, afară de Casa Autonomă a monopolului şi a Căilor ferate, cari nu pot fi desfiinţate, fiindcă împrumuturile în străinătate sunt garantate de ele. S­alutăm şi noi această mă­sură luată de guvern, şi credem că nu se va opri aci. Mai sunt câteva creaţii politice, cari ar pu­tea fi desfiinţate, cum sunt: prea numeroasele Camere agricole şi peste tot Camerele de muncă, înfiinţate fără nici un rost abia anul trecut. G­uvernul . . . 300 deputaţi N­aţional-ţărănişti • 29 11 L­upiştii . . . ■ 11 G­eorgiştii . . . 1o C­uziştii . . . • 9 „ M­aghiarii . . . 9 „ G­ogiştii . . . 8 „ Iunianiştii . . • 6 „ A­rgetoianu. . • 5 „ Americanii cer stabilizarea dolarului. Din Washington ce anunţă, că Asoc­­iaţi­a Industria*­şilor americani, care reprezintă 560 mii de fabricanţi americani, au ho* d­rftt să ceară preşedintelui Roo­sevelt stabilizarea dolarului pe bază de aur. Se vede că s’au săturat şi americanii de „Inflaţie*. Nr . înspăimântătoare catastrofă de tren în Franţa. Două trenuri rapide se ciocnesc în apropiere de Paris. Cum s’a produs teribila catastrofă? Peste 200 morţi şi 300 răniţi. S­ărbătoarea Crăciunului, în Franţa, a fost întunecată de o în­spăimântătoare catastrofă de cale­­ ferată, care e una dintre cele mai mari din câte s’a întâmplat până azi. Această groaznică nenorocire nu e întrecută decât de marea ne­norocire întâmplată la Ciurea, lângă Iaşi, în anul 1916 când şi-au perdut viaţa 1400 inşi. Iată cum s’a produs această catastrofă: In seara de 23 Dec. pe la orele 9 şi ceva, expresul Paris— Nancy oprise la 2 Km. departe de localitatea Lagny din vecinătatea Parisului, din cauză că linia nu era liberă şi erau lăsate semnalele de oprire. Tot din aceiaşi direcţie şi pe aceiaşi linie, venea din urmă cu o 100 Km. la oră, rapidul Paris- Strasbourg, care neobservând trenul din faţă şi semnalele de oprire, l’a ciocnit cu atâta putere încât 6 va­goane de persoane şi unul de ba­gaje ale trenului Paris—Nancy au fost complect sfărâmate. C­omunicându-se la Paris ve­stea acestei groaznice nenorociri, s’au trimis ajutoarele necesare. De sub sfărâmăturile vagoanelor au fost scoase peste 190 de cadavre şi peste 300 răniţi. Multe din ca­davre erau atât de groaznic zdro­bite, încât nu mai aveau înfăţişare­­ omenească, şi nici până azi n’au putut fi recunoscute. Braţe, picioare, trunchiuri şi capete de oameni ză­cau laolaltă zdrobite. Un cadavru aruncat dintr’un vagon din cauza izbiturii puternice, sta înfipt într’un stâlp dela un gard din apropierea locului unde s’a produs nenorocirea. L­a locul nenorocirii s’au pro­dus scene de groază. Vaetele ră­niţilor umpleau văzduhul şi se îm­preunau cu a celor ce veniseră să se intereseze de soartea părinţilor, fraţilor şi rudelor cari călătoreau cu cele două trenuri. T­oată noaptea şi ziua urmă­toare s-a lucrat la scoaterea mor­ţilor şi răniţilor de sub sfărâmături. L­a faţa locului au sosit pri­mul ministru, şi numeroşi membrii ai guvernului. Deasemenea a venit episcopul Parisului în fruntea a nu­meroşi preoţi, dând binecuvânta­rea lor celor morţi, şi mângâind familiile ce asistau plângând la lo­cul nenorocirei. C­adavrele celor morţi au fost trimise la Paris şi aşezate în sala gării de Est, care a fost transfor­mată în sală mortuară, iar cei ră­niţi au fost duşi în spitale. N­umărul morţilor sporeşte zil­nic. După ultimele date oficiale numărul lor se urcă la 219. D­in toate părţile lumii au so­sit la Paris telegrame de condo­leanţe pentru groaznica nenorocire care a adus jalea în atâtea familii tocmai în ajunul Praznicului de bu­curie al Naşterii Domnului. c E lucru lăsat de Dumnezeu, să ne mai şi înseninăm la suflet. Râsul de la toată inima de multe ori are preţul unui leac ales. De aceea oamenii glumeţi sunt preţuiţi şi căutaţi de semenii lor. Şi chiar când greşesc cu glumele lor, li se iartă uşor greşala. D­ar gluma îşi are vremea şi locul ei. Şi trebue s’o chibzueşti bine, ca să nu te căieşti la urmă. Să alegi şi cu cine glumeşti. Căci, uite ce s’a întâmplat în comuna Şalanchi, din Cehoslovacia. D­oi inşi, şi-au pus mască pe obraz (şi-au acoperit obrazul), s’au îmbrăcat schimonosit şi după ce s’a înoptat s’au dus la casa nota­rului satului, acre era prietinul lor cel mai bun. Servitoarea i-a văzut intrând aşa în curte şi a strigat ajutor. Notarul a ieşit repede din casă şi crezând, că sunt nişte hoţi, şi au venit să-i fure banii comu­nali, a scos revolverul din buzu­nar şi a tras în ei. Unul a murit pe loc şi celălalt a mai trăit câ­teva ceasuri de a putut istorisi ce-au plănuit. Cine erau? învăţă­torul satului şi un prietin bun de al lui. Voiau să-l sperie pe notar şi apoi să petreacă în glume până târziu, râzând de spaima lui. Dar moartea venind pe neaşteptate, nu le-a mai dat răgaz. S­ă fie de învăţătură tuturor. Dintr’o glumă. — doi morţi. In tara cu cele mai multe telefoane Prima căsătorie încheiată prin telefon. S­uedia se poate lăuda că e ţara cu cele mai multe telefoane. Acolo toată lumea se foloseşte de telefon. In toamna trecută mai multe intreprinderi mari şi-au ţinut adunările generale prin telefon. Membrii adunărilor au făcut între­­olaltă legături telefonice şi stând fiecare în biroul său, discutau to­tuşi împreună, ca şi când s’ar fi aflat toţi într’o sală. Astfel s’a ajuns în Suedia să se întrunească oameni cari nu se văd, dar cari stau totuşi de vorbă ca şi când ar fi într’o sală. M­ai interesant e faptul, că în zilele trecute s’a săvârşit chiar şi o căsătorie prin telefon. Un ingi­ner de origine svedeză, stabilit în Detroit (Statele Unite), s’a căsăto­rit cu o tinără svedeză, care în timpul când s’a încheiat căsătoria se afla în casa tatălui său, la Stokholm. P­entru a se putea săvârși că­sătoria, aparatul telefonic din casa socrului a fost pus în legătură cu al mirelui. Ora ceremoniei era fi­xată pentru ora 3 după masă când telefonul a sunat. Actul căsătoriei a fost rostit de judecătorul I. D. Watts, din Detroit, și toată cere­monia căsătoriei n’a durat decât trei minute. N­ouii căsătoriţi nu se vor în­tâlni decât după anul nou, când soţul va dobândi cetăţenia ameri­cană, şi apoi îşi va putea duce soţia peste ocean cu mai puţine formalităţi. D­ar numai căsătoria civilă, care e ca un contract, s’a putut face prin telefon, căci pentru căsă­toria bisericească unirii trebue să fie de faţă înaintea preotului.

Next