Lumina Satelor, 1949 (Anul 28, nr. 1-52)
1949-01-15 / nr. 1-2
Sibiu, 15 Ianuarie 1949 Piața tax. PIT s'a aprobat ca Nr. 04.50011944 Anul 28 Nr. 1—2 2r©aäe*reagrioa,s& sc3pturaa.a,:rLStrob pentru popor Biblioteca Județeană ASTRA *21130P* Popas la începutul anului 1949 Anul Domnului 1948 a trecut şi am intrat astfel într'un nou an de rugăciune şi de muncă spornică. Am intrat in anul Domnului 1949. Iată un prilej când fiecare din noi este îndatorat să facă un popas şi să privească asupra celor ce au trecut, ca şi asupra viitorului. Anul Domnului 1948 închide în zilele sale fapte mari şi însemnate in viaţa bisericească precum şi în viaţa întregului popor al ţării noastre. Astfel, după adormirea Patriarhului Nicodem, a fost chemat în fruntea Bisericii noastre un nou patriarh, I. P. S. Justinian. Pe temeiul Constituţiei R. P. R., s-a alcătuit apoi o nouă lege a Cultelor, care arată în chip limpede în ce stau drepturile şi îndatoririle fiecărui cult religios.Fapta cea mai însemnată din ogorul duhovnicesc este însă reîntregirea Bisericii strămoşeşti din Ardeal. Mulţămită acestui lucru, fraţii pe cari vitregia vremilor de acum 250 de ani îi rupsese de la sânul Bisericii noastre, s-au întors acum pentru totdeauna acasă. Ei sunt acum iarăşi un suflet cu noi toţi, sunt fraţi iubiţi de-ai noştri. Vreme de două veacuri şi jumătate i-am chemat înapoi şi i-am aşteptat cu iubire frăţească şi creştinească. Tocmai de aceea, întoarcerea lor însemnează o faptă a dragostei creştineşti, a iubirii frăţeşti, închegarea lor de bună voie în sânul poporului şi Bisericii noastre dreptmăritoare. Anul abia început trebue să fie vremea adâncirii acestei iubiri frăţeşti, in curgerea anului 1948 şi a temeinicii Republica Populară Română. Întemeiată la 50 Dec. 1947, tânăra Republică a folosit zilele anului 1948 pentru a-şi da legiuiri însemnate, între care numărăm Constituţia democrată şi apoi legile care ajută la ridicarea bunei stări a ostenitorilor cu braţele şi cu mintea de la sate şi oraşe. Izvoarele de mare producţie au fost astfel trecute în mâna celor mulţi, în proprietatea Statului, pentru ca rodul ostenelilor şi al muncii să poată ajunge şi el în folosul ostenitorilor. Tot în acest înţeles, anul 1949 este întâmpinat cu un plan economic, care arată în ce măca plinirea vremii »lăstarul la răsărit. El este Hristos, Domnul păcii. El este Domnul păcii, pentru ca prin jertfa Sa pe cruce a surpat zidul de vrăşmăşie dintre Dumnezeu şi om, aşezând pacea în inima tulburată a omului şi limpezind cugetul lui întunecat de prihana păcatului strămoşesc. Dar Domnul nu vrea pace numai între Dumnezeu şi om, ci şi între oameni, intre neamuri şi între ţari. Tălmăcind această voie sfântă a Domnului, îngerii din cer cântau în noaptea de taină a naşterii Lui: »Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoie". Iar sfânta noastră Biserică luând această solie îngerească, a vestit-o dealungul veacurilor neîncetat tuturor oamenilor şi neamurilor şi o vesteşte şi azi cu tărie nemicşorată. Ea cheamă lumea la pace prin dreptate şi iubire, la pacea lui Hristos. Prin dreptate, că nu este iubire fără dreptate şi prin iubire, că nu este dreptate fără iubire. Iubirea fără dreptate este făţarnică şi dreptatea fără iubire e slăbănoagă şi trecătoare. Ortodoxia e legea păcii, a dreptăţii şi a iubirii dintre neamuri. Ea nu s’a trufit căutând locurile cele mai înalte în lume, pretinzând întâietate în vârtutea vreunei puteri lumeşti. A fost bucuroasă să fie lăsată In pace, învăluită în suferinţă şi în iubire ca într’o mantie ocrotitoare, Biserica ortodoxă şi-a păstrat neprihănirea de la obârşia ei, ca o adevărată Mireasă a lui Hristos. Având cugetul nepătat, Ea se roagă şi astăzi fără'ncetare »pentru pacea a toată lumea... şi pentru unirea tuturor.* Ea ştie că pacea zideşti, iar vrăşmăşia şi războiul surpă , că bunaînţelegerea întăreşte frăţia între neamuri, iar vrajba o risipeşte. De aceea, ca îngerii în noaptea sfântă, Ea cheamă lumea neîncetat la bună înţelegere şi pace. A făcut o în chip sărbătoresc şi cu prilejul marelui sobor al Bisericilor naţionale ortodoxe ce s-a ţinut astăvară la Moscova. Intâisfătuitorii acestor Biserici, pătrunşi de duhul Evangheliei Domnului şi Mântuitorului nostru soră va trebui să sporească producţia în toate ramurile de muncă, deci şi în cea plugărească. Să ne punem toată încrederea în Dumnezeu, făcându-ne luptători hotărîţi »pentru pacea a toată lumea*. Căci numai în duhul păcii putem lucra cu spor »pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici* şi pentru ridicarea la o viaţă tot mai bună şi tot mai îndestulată a întregului nostru popor muncitor. I lisus Hristos şi ascultând«îndemnurile ei, eu trimis o călduroasă^ chemare către toate popoarele lumii, arătândule creştineasca datorie de e şi descleşta pumnii, de a şi îmblânzi privirile şi de a-şi domoli întărâtarea, lucrând pentru buna înţelegere şi risipind robi cei negri cari primejduesc din nou pacea lumii. Biserica ortodoxă a fost, şi de astădată, vestitoarea credincioasă a păcii şi a unirii popoarelor prin dragoste. Dar ea a atras, în acelaş timp, luarea aminte a celor ce în chip necugetat ar voi să aprindă un nou războiu în lume, că vor răspunde pentru fapta lor atât în fața istoriei cât şi in faţa lui Dumnezeu. Cât ne priveşte pe noi, Românii, am dat de curând o pilduitoare dovadă a creştineştii noastre iubiri. Căci fraţii noştri pe care uneltirile vrăşmaşe ale împăratului din Viena şi ale Vaticanului din Roma au smuls cu de- a sila, acum 250 de ani, dela sânul cald al Bisericii ortodoxe, s'au întors acasă de bună voie. Preoţii noştri slujesc iarăşi la aceleaşi altare strămoşeşti, iar fiii neamului românesc se închină iarăşi în încăperile sfinţite ale aceleiaşi Biserici care ne-a fost şi ne va fi scul şi scăpare în toate zilele vieţii noastre. Suntem iarăşi una, cum am fost înainte de 1700 şî cum a dorit- o Mântuitorul nostru lisus Hristos când s’a rugat fierbinte." »Părinte Sfinte, păzeşte-i pe dânşii, întru numele Tău, pe cari mi i-ai dat mie, ca să fie una, precum suntem noi". Ne-am adunat din bou în acelaş Staul sfânt, plinind cuvântul Psalmistului : »lată acum ce este bun sau ce este frumos, fără numai a locui (rafii împreună*. ♦Cvvthnimr« pe pat » ORTODOXIA ,,ie legea păcii, a dreptăţii şi a iubirii . im. Cuvântarea de Anul Nou ţinută de dl Prof. Dr. C. I. Partion, Preşedintele Prezidiului Marei Adunări Naţionale In noaptea de Anul Nou, academicianul Prof. Dr. C. I. Parhon, Preşedintele Prezidiului Marei Adunări Naţionale, s’a adresat prin radio poporului român. D sa a rostit o cuvântare spunând între altele : iubiii cetateni ai Republicii Populare Române. In pragul Anului Nou vă adresez în numele Prezidiului Marei Adunări Nationale un cald salit şi felicitările cele mai sincere. Anul 1948 a arătat cu prisosinţă tuturora cât de mari pot fi realizările în domeniul economic, politic, social şi cultural atunci când clasa muncitoare, având ca aliată fâră minimea muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, dam- ne în mâinile sale viguroase politica ţării şi duce poporul spre lumina, spre bună stare. Realizările obţinute de noi nu au cunoscut drumuri bătătorite, dar toate greutăţile întâmpinate au fost înlăturate prin hotărâree şi dârzenie celor ce muncesc de la oraşe şi sate. Toate eforturile se concentrează spre un singur fel : realizarea socialismului. Anul 1948 a dat posibilitatea introducerii pentru anul viitor a Pianului Economic General, care pa crea nouă resurse naţionale. Dacă izbânzile anului trecut au fost mari, anul care vvne pa trebui sa consolideze toate cuceririle şii cere din partea noastră nouă eforturi, pentru ca nu fabrici, ogoare şi uzine, care sunt ale noastre, să obţinem nouă roade ale muncii. Planul Economic General pentru anul 1949 prevede mărirea producţiei industriale au 40* ft, şi o substanţială mărire a producţiei agricole. Noi vom produce şi mai mult şi mai bine, conştienţi că vom munci pentru noi, intra fără undle nu mai axistă exploatatori. Pilda Uniunii Smietk,i ne este un îndemn la luptă șii la muncă. Sâ primim noul an cu încredere in inepuizabilele noastre eforturi creatoare. Sâ mergem înainte cu fruntea sus, mândri că suntem un popor liber, care craazâ pentru el o feri a progresului, a independenţei, a socialismului şi a bunei stări. La mulţi ani ! Sprijiniţi şi răspândiţi nuna Satelor”.