Lumina Satelor, 1949 (Anul 28, nr. 1-52)

1949-01-15 / nr. 1-2

Sibiu, 15 Ianuarie 1949 Piața tax. PIT s'a aprobat ca Nr. 04.50011944 Anul 28 Nr. 1—2 2r©aäe*reagrioa,s& sc3pturaa.a,:rLStrob pentru popor Biblioteca Județeană ASTRA *21130P* Popas la începutul anului 1949 Anul Domnului 1948 a tre­cut şi am intrat astfel într'un nou an de rugăciune şi de muncă spornică. Am intrat in anul Dom­nului 1949. Iată un prilej când fiecare din noi este îndatorat să facă un popas şi să privească a­­supra celor ce au trecut, ca şi asupra viitorului. Anul Domnului 1948 închide în zilele sale fapte mari şi însem­nate in viaţa bisericească precum şi în viaţa întregului popor al ţă­rii noastre. Astfel, după adormi­rea Patriarhului Nicodem, a fost chemat în fruntea Bisericii noa­stre un nou patriarh, I. P. S. Ju­stinian. Pe temeiul Constituţiei R. P. R., s-a alcătuit apoi o nouă lege a Cultelor, care arată în chip limpede în ce stau dreptu­rile şi îndatoririle fiecărui cult religios.Fapta cea mai însemnată din ogorul duhovnicesc este însă re­întregirea Bisericii strămoşeşti din Ardeal. Mulţămită acestui lucru, fraţii pe cari vitregia vremilor de acum 250 de­ ani îi rupsese de la sânul Bisericii noastre, s-au întors acum pentru totdeauna acasă. Ei sunt acum iarăşi un suflet cu noi toţi, sunt fraţi iubiţi de-ai noştri. Vreme de două veacuri şi jumă­tate i-am chemat înapoi şi i-am aşteptat cu iubire frăţească şi creştinească. Tocmai de aceea,­­ întoarcerea lor însemnează o faptă a dragostei creştineşti, a iubirii frăţeşti, închegarea lor de bună voie în sânul poporului şi Bise­ricii noastre dreptmăritoare. Anul abia început trebue să fie vremea adâncirii acestei iubiri frăţeşti, in curgerea anului 1948 şi a temeinicii Republica Populară Ro­mână. Întemeiată la 50 Dec. 1947, tânăra Republică a folosit zilele anului 1948 pentru a-şi da le­giuiri însemnate, între care nu­mărăm Constituţia democrată şi apoi legile care ajută la ridicarea bunei stări a ostenitorilor cu bra­ţele şi cu mintea de la sate şi o­­raşe. Izvoarele de mare produc­ţie au fost astfel trecute în mâna celor mulţi, în proprietatea Sta­tului, pentru ca rodul ostenelilor şi al muncii să poată ajunge şi el în folosul ostenitorilor. Tot în acest înţeles, anul 1949 este întâmpinat cu un plan economic, care arată în ce mă­ca plinirea vremii »lăstarul l­a răsărit. El este Hristos, Domnul păcii. El este Domnul păcii, pentru ca prin jertfa Sa pe cruce a surpat zidul de vrăşmăşie dintre Dumnezeu şi om, a­­şezând pacea în inima tulburată a o­­mului şi limpezind cugetul lui întune­cat de prihana păcatului strămoşesc. Dar Domnul nu vrea pace numai între Dumnezeu şi om, ci şi între oa­meni, intre neamuri şi între ţari. Tăl­măcind această voie sfântă a Domnu­lui, îngerii din cer cântau în noaptea de taină a naşterii Lui: »Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoie". Iar sfânta noastră Biserică luând această solie îngerească, a vestit-­o dealungul veacurilor neîncetat tuturor oamenilor şi neamurilor şi o vesteşte şi azi cu tărie nemicşorată. Ea cheamă lumea la pace prin dreptate şi iubire, la pa­cea lui Hristos. Prin dreptate, că nu este iubire fără dreptate­­ şi prin iubire, că nu este dreptate fără iubire. Iubirea fără dreptate este făţarnică şi dreptatea fă­ră iubire e slăbănoagă şi trecătoare. Ortodoxia e legea păcii, a dre­ptăţii şi a iubirii dintre neamuri. Ea nu s’a trufit căutând locurile cele mai înalte în lume, pretinzând întâietate în vârtutea vreunei puteri lumeşti. A fost bucuroasă să fie lăsată In pace, învăluită în suferinţă şi în iubire ca într’o mantie ocrotitoare, Biserica ortodoxă şi-a păstrat neprihănire­a de la obârşia ei, ca o adevărată Mireasă a lui Hristos. Având cugetul nepătat, Ea se roagă şi astăzi fără'ncetare »pentru pacea a toată lumea... şi pentru unirea tuturor.* Ea ştie că pacea zideşti, iar vrăşmăşia şi războiul surpă , că buna­­înţelegerea întăreşte frăţia între nea­muri, iar vrajba o risipeşte. De aceea, ca îngerii în noaptea sfântă, Ea chea­mă lumea neîncetat la bună înţelegere şi pace. A făcut o în chip sărbătoresc şi cu prilejul marelui sobor al Bisericilor naţionale ortodoxe ce s-a ţinut astă­­vară la Moscova. Intâisfătuitorii acestor Biserici, pătrunşi de duhul Evanghe­liei Domnului şi Mântuitorului nostru soră va trebui să sporească pro­ducţia în toate ramurile de muncă, deci şi în cea plugărească. Să ne punem toată încrede­rea în Dumnezeu, făcându-ne lup­tători hotărîţi »pentru pacea a toată lumea*. Căci numai în du­hul păcii putem lucra cu spor »pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici* şi pentru ri­dicarea la o viaţă tot mai bună şi tot mai îndestulată a întregului nostru popor muncitor. I lisus Hristos şi ascultând«îndemnurile ei, eu trimis o călduroasă^ chemare către toate popoarele lumii, arătân­du­le creştineasca datorie de e şi des­­cleşta pumnii, de a şi îmblânzi privi­rile şi de a-şi domoli întărâtarea, lu­crând pentru buna înţelegere şi risi­pind rob­i cei negri cari primejduesc din nou pacea lumii. Biserica ortodoxă a fost, şi de astădată, vestitoarea cre­dincioasă a păcii şi a unirii popoare­lor prin dragoste. Dar ea a atras, în acelaş timp, luarea aminte a celor ce în chip necugetat ar voi să aprindă un nou războiu în lume, că vor răspunde pentru fapta lor atât în fața istoriei cât şi in faţa lui Dumnezeu. Cât ne priveşte pe noi, Românii, am dat de curând o pilduitoare dovadă a creştineştii noastre iubiri. Căci fraţii noştri pe care uneltirile vrăşmaşe ale împăratului din Viena şi ale Vatica­nului din Roma­­ au smuls cu de- a sila, acum 250 de ani, dela sânul cald al Bisericii ortodoxe, s'au întors acasă de bună voie. Preoţii noştri slujesc iarăşi la aceleaşi altare strămoşeşti, iar fiii neamului românesc se închină iarăşi în încăperile sfinţite ale acele­iaşi Biserici care ne-a fost şi ne va fi scul şi scăpare în toate zilele vieţii noastre. Suntem iarăşi una, cum am fost înainte de 1700 şî cum a dorit- o Mântu­itorul nostru lisus Hristos când s’a rugat fierbinte." »Părinte Sfinte, pă­­zeşte-i pe dânşii, întru numele Tău, pe cari mi i-ai dat mie, ca să fie una, precum suntem noi". Ne-am­ adunat din bou în acelaş Staul sfânt, plinind cuvântul Psalmistului : »lată acum ce este bun sau ce este frumos, fără nu­mai a locui (rafii împreună*. ♦Cvvthnimr« pe pat » ORTODOXIA ,,ie legea păcii, a dreptăţii şi a iubirii . im. Cuvântarea de Anul Nou ţinută de dl Prof. Dr. C. I. Partion, Pre­şedintele Prezidiului Marei Adunări Naţionale In noaptea de Anul Nou, aca­demicianul Prof. Dr. C. I. Parhon, Preşedintele Prezidiului Marei Adu­nări Naţionale, s’a adresat prin ra­dio poporului român. D sa a rostit o cuvântare spu­nând între altele : iubiii cetateni ai Republicii Po­pulare Române. In pragul Anului Nou vă adre­sez în numele Prezidiului Marei A­­du­nări Nationale un cald salit şi fe­licitările cele mai sincere. Anul 1948 a arătat cu priso­sinţă tuturora cât de mari pot fi rea­lizările în domeniul economic, politic, social şi cultural atunci când clasa muncitoare, având ca aliată fâră mi­­nimea muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, dam- ne în mâinile sale viguroase politica ţării şi duce poporul spre lumina, spre bună stare. Realizările obţinute de noi nu au cunoscut drumuri bătătorite, dar toate greutăţile întâmpinate au fost înlăturate prin hotărâree şi dârzenie celor ce muncesc de la oraşe şi sate. Toate eforturile se concentrează spre un singur fel : realizarea socialismu­lui. Anul 1948 a dat posibilitatea in­troducerii pentru anul viitor a Pia­nului Economic General, care pa crea nouă resurse naţionale. Dacă izbânzile anului trecut au fost mari, anul care vvne pa trebui sa consolideze toate cuceririle şii ce­re din partea noastră nouă eforturi, pentru ca nu fabrici, ogoare şi uzine, care sunt ale noastre, să obţinem nouă roade ale muncii. Planul Economic General pen­tru anul 1949 prevede mărirea­ pro­ducţiei industriale au 40* ft, şi o substanţială mărire a producţiei agri­cole. Noi vom produce şi mai mult şi mai bine, conştienţi că vom munci pentru noi, intra fără undle nu mai axistă exploatatori. Pilda Uniunii Smietk,i ne este un îndemn la luptă șii la muncă. Sâ primim noul an cu încredere in ine­puizabilele noastre eforturi creatoare. Sâ mergem înainte cu fruntea sus, mândri că suntem un popor li­ber, care craazâ pentru el o feri a progresului, a independenţei, a so­cialismului şi a bunei stări. La mulţi ani ! Sprijiniţi şi răspândiţi nuna Satelor”.

Next