Lupta Moldovei, aprilie-iunie 1945 (Anul 1, nr. 1-53)

1945-04-22 / nr. 1

ANtir. I — Nr. î Duminici 22 Aprilie 1943 vom Prelevări din toate țârile. uniți-va ! 4 PAGINI ! 40 LEI Cuvântul nostru ® Moldova­ apare în momentul când toate forțele poporului român sunt în­­cordate într o sforțare uriașă pentru a așeza definitiv România pe drumul democratici și al progresului In centrul bârlogului hitlerist, armatele ce­lor trei mari națiuni aliate dau ultimele lovi­turi fiarei fasciste. In țara noastră, guvernul poporului a pășit cu hotărâre la îndeplinirea grelelor sarcini care-i stau în față. Pământul este asigcrr al acelora ce l mun­cesc și pe ogoarele desrobite se împlântă adânc sămânța care ne va da recolta victo­riei. In fabrici și uzine, prin eforturi fără pre­get, muncitorii sporesc producția care va în­destula poporul, va înfrânge specula și va garanta reconstrucția țării. Astăzi, masele largi se găsesc încordate în luptă și în muncă, pentru a întâmpina cum se cuvine primul ! Mas a! libertăț­i. Lupta Ma!«S«vei își ia angajamentul să sprijine prin toate mijloacele, strădaniile muncitorimii, ale țărănimii și ale întregii populații din Moldova. Lupta de la primul ei număr, este mobilizată în marea bătălie pentru: *— Victoria totală împotriva hitlerismului.­­— înfăptuirea unei reale democrații în Ro­mânia. — Strângerea legăturilor cu aliații și în primul rând cu vecina noastră Uniunea So­vietică. ■— Respectării întocmai a condițiilor ar­mistițiului." — Popularizarea marilor realizări din U. R­­S­S. « Sprijinirea .Putre pro». — Menținerea trează a vigilenței maselor în lupta împotriva dușmanilor poporului. — Refacerea Moldovei care a fost așa de greu încercată pe urmele războiului hitlerist. Pentru ca Lupii Moldovei să-și poată îndeplini aceste angajamente, facem apel la toți acei care muncesc cu brațele și cu min­tea să ne dea sprijinul lor, LUPTA MOLDOVEI Ceasul dreptulci Filmul ,,Procesul ceh Harcos” a Mail sa delilei­ în sala noastră șan­țuri pline de cadavre, păduri înțesate de leșuri omenești, copii, bărbați, lemn Intra succesiune neîntreruptă. Ochii spectatorului se măreau, mâne si zgii­­cea pe marginea scaunului. Au fost apoi înfățișați o parte vinovați. Arătări cu figură de em­iri la vocea liniștită au descris masacrele , care le-au comis, execuțiile in viaă, torturile, batjocoririle cu aceiași vrce calmă și au recunoscut vina și cu cetii sa li se lase viața. Ei, dre n'au șovăit să curme via­a­ a mii de oameni nevinovați — eu so­cotit ca viața lor blestemată e mai p»e­­țioasâ — și au cerut cruțare. Sentința dreaptă a fost dați iar căști trupurile lor netrebnice se bălăbănim sub spânzurătoare, o furtună de opin­ie « subliniat, spontan, asentimentul fie­­celor populare. Dreptatea se apropie ! Cu mni mari,neșovăitori Dinspre răsărit ca și dinspre apus, Și pe măsură ce cana­lele Inaintează ies la iveală orori fimi La răsărit ca și la apus. După Krasnodar, Rostov, Batcov, Maidanek — răsar zilnic nume noui. En Auschwitz și Belsen astăzi, Weimar, Buchenwald. Un gazetar englez cert a colindat Germania cucerită, și a vizitat lagărele de concentrare și pe cele de prizon­iri de războiu, a declarat dăunăzi" „Dată m’am îndoit vreodată de grozăviile co­mise de hitleriști, ceea ce am vă­zut acum, cu ochii mei, mă convinge pe diplin" Acest gazetar a văzut și a crezut. S’a încredințat cu toate simțurile de cum era considerată — acolo — ființa ome­nească A văzut mii și zeci de mii de leșuri asfixiate, înjunghiate, spânzurate intro vălmășeală de infern. A călcat peste mâni, picioare, semănate din bel­șug peste tot locul, peste crinii dis carnete și oase calcinate, Și a s­at seama ca deslănțuirea tiarei a adus viața o­­mnului la un grad de degradați pe t­ote nici tiranii Babilonului și nici Tamer­lan nu le atinsese vreodată. Nu crima in sine înspăimântă și sn greșește. Ceea ce isi oprește min,® în loi­ aș TLDOR AkW (GeSflaSMS -.9 99ț î**f Urâțcni, Țăranii din Moldova, N’au pluguri, N’au m­ulte, N’au vite, N’au semin’e, Pământurile sunt mi­nate, Plecați la sate în sprijinul țăranilor • Până la 1 Mai, in județul însămân­țarile vor fi terminate Hu­ȘI. 22 (prin telefon). Pani In ziua de 18 Aprilie crt. au fost Însămânțate in jud. Fălciu s­OCO ha. In ultima săptămână acest ju­deț se si uiază in fruntea județelor din Moldova. In vederea accelerării în­­sămăntârilor a avut loc o consfătuire a primarilor din județ, a delegaților F. N. D-ului a secretar For Frontu­lui Plugarilor și a agențilr agricoli, luându-se angaja­mentul ca până la 1 Mai insămânțările să fie termi­nate in județul Fâlciu. La adunările sindicatelor, muncitorii au decis să plece in fiecare Juminică in sate își să dea ajutor plugarilor­­ la munca câmpului. 11. T. C-iștii vor pleca pe echipe in sate pentru a sprijini și ei pe frații lor tirani. Fabrica Letca a fost pusâ în funcțiune de câtre muncitori Bacău 22.—* (Prin tel.) Datorită inițiativei or­ganizației Partidului Co­munist de la fabrica Letca în frunte cu tot Baciu C., și în ciuda piedicilor puse de directorul teh­nic al fa­bricii, Vasile Padivoianu, muncitorii au reușit să repare o bună parte din mașini, putând astfel pune fabrica în funcție înce­pând de Luni 23 Aprilie cât­­« acalaș tS8» vasisa­­torii, prin mijloace proprii și-au procurat materii prime pe timp de o lună. Timp îndelungat, dato­rită miniștrilor sabotori din guvernele trecute, fabrica Letea a stat inac­tivă. Prin Invocarea a fel de fel de motive, a­­ceastă mare Întreprindere de care țara are atâta nevoie, a trebuit și stea cu porțile închise. Orice acțiune a muncitorilor de a repune fabrica în func­țiune era sabotată de re­acționarii din guvern. Mii de muncitori rămăseseră șomeri de pe unii a­­cestei sabotări. Astăzi însă, când gu­vernul poporului sprijină și încurajează inițiativele muncitorilor, aceștia trec hotârîh­in acțiune, nepre­cupețind nimic pentru a reface țara, pentru a grăbi victoria. > Un general democrat despre armata democratică Problema democratizării armatei« »tot de la Început pe primul plan al luptei forțelor democratice. Popo­rul iubește armata Ia care vede ceva din sufletul 9I d­e trupul său, în care vede chezășia apărării liniștii și independenții sale. De acela [oporul a luptatat totdeauna inpotriva unei mentalități­­i atitudini care nu puteau decât să provoace animozi­t­­ăți intre el și armată și căutat ca armata să fuste d­e idealurile și aspira­­țiile sale. De la 1 Martie democrati­zarea armatei a trecut din domeniul dezideratelor in at cel al înfăptuirilor. Și primii care sunt chemați sa pun bazele sostei armate democratice» sunt chiar mi­litarii. De aceia studiul D-lui Ge­neral N. Cambrea, coman­dantul diviziei "Tudor Vla­­dimirescu", apărut in revista „Viata românească", conține prin mărturiile și sugestiile competente pe care le dă un indreptar prețios in a­­ceastă materie. Dl. Genent Cambrea a­­rată că demoralizarea cere o reformă de structură a armatei noattre. Spiritul ve­chiului regim­ a pătruns prea adânc la organizarea și men­talitatea militară și el nu poate fi desftdăcinat decât printr'o revizuire profundă la ajutor principilor care stau la baza alcătuirii ei actuale. Primul viciu constă in structura legislativă a ar­matei determinată de prin­cipii de castă și de privi­legii .Trebue stabilită o bază­­reală In legislația militară cu posibilități de adaptare In evoluția nevoilor in toate cazurile chiar speciale, care să se rezolve in spiritul larg de dreptate și egalitate pen­tru toți și in mod perma­nent" spune Dl. General Cambrea. A doua deficientă constă in sistemul recrutărilor care închidea subofițerilor meri­tuoși calea spre gradele ofi­țerești, după cum închidea această cale și celor lipsiți de mijloace in general. Sin­gura soluție este gratuitatea învățământului militar și accesul liber spre gradele de ofițer a­le subofițerilor. Un alt aspect întunecat al armatei noastre il con­­stitue selecționarea cadre­lor care s'a făcut in majo­ritatea cazurilor pe bază de protecții si intervenții. Din punct de vedere mo* MATEI COZMA (Continuare în pag. 3-a) devil in cadrul ca­m­paniei da m­aámfin­ori BOTOȘANI 32— (prin te­lefon). Un grup de 40 de e­­levi ai liceului local, în frunte cu U.T.C.-iștii din liceu, au plecat In județ pentru a lucra la statisticele privitoare la campania de însăm­ânțări. Somați,. ________■ Lupta pentru democrație este lupta pentru victorie \ REuACUA ADMIN18 -’Ai' STB, VASILE ALECSAKORI K* a TELEFON No. 344 a bonamente 8 A Ș t PROVINCIA 2000 lei 3 luni 2500 lei 4000 lei 6 luni 4600 lei m r\m'ttfiUțl, 200°oVt pe an Pentru muncitori și țărani 6000 iei pe an Sub steagul lui LENIN Se Împlinesc astăzi 75 ani de la nașterea lui Vladimir Ilici Lenin și, poate niciodată comemorarea lui n’a fost mai pilduitoare și mai semnifica­tivă ca in aceste zile In can ne pregătim pentru primul 1 Mai al libertății. Fiindcă, dacă astăzi ne pu­tem bucura de libertățile de­­mocra­ice, dacii astăzi n- pu­tem încorda toate energiile in muncă creatoare, aceasta o datorăm In primul rând Ar­matei Roșii. Armata Roșie e­ste expresia cea mai vie a Uniunii Sovietică este gândul lui Lenin făcut faptă. Cu măestrie de geniu, a trasat Lenin drumul spre pro­­gres și fericire al popoarelor sovietice, cu mână de fer a înlăturat el piedicele și gre­utățile ivite la calea edificării societății socialiste. Lenin a făurit cel mai puternic ins­­rument de luptă al clasei muncitoare, partidul comu­nist (bolșevic), avantgarda con­ducătoare a poporului în lupta pent­ru libertate și garanția cea mai temeinică a îndepli­nirii nesovâitoare a sarcini­lor istorice ce stau în fața clasei muncitoare. Toată viața lui fost închinata acestei Lenn a uriașe opere. De aceia când a murit el, deși greutățile care apă­sau Ua­ărul si­nat so­vietic erau norme. Unealta cea mai potrivită pentru a râsbete spre lumină era fă­urită. Stalin, partidul comunist și toate popoarele sovietice au mers de atunci nedesmințit pe drumul lui Lenin. Și an după an și zi după zi, noi bi­ruinți au venit să se înscrie in istoria Uniunii Sovietice. Industrializarea țării, intro­­ducerea regimului colhoznic desființarea analfabetismului și progresele culturale, bună­starea sporită a locuitorilor, prestigiul pe care I căpăta U­R S. S. D­­in lume au fost posibile numai datorită ur­mări nesovâitoare a liniei trasate de Lenin. Și toate au fost făurite de omul nou, de omul socialist educat in spi­ritul teoriei și practicei leni­niste. Iar atunci când au venit anii grei ai războiului de apă­rare a patriei, sub steagul lui Lenin s’a strâns intreg poporul și sub utilaș steag a oprit năvala cotropitor­ului, l-a învins și l-a alungat din­colo de hotarele patriei, go­­nindu 1 spre vizuina sa. De mult ceia ce se gândește și se făurește in Uniunea So­vietică a incetat de a mai in­teresa numai pe oamenii so­vietici, de mult figura lui Lenin a depășit granițele pa­triei sale pentru a se profila, măreață, pe orizontul întregii omeniri, dar n­ici odată ca azi, când armata roșie elibe­rează popoarele asuprite ale Europei, când cuvântul U. R. S - ului cade greu pen­tru apărarea liber­tații po­poarelor, când întreaga ome­nire este cuprinsă în iureșul reinoirii și al descătușării, gândul și fap­ta lui Lenin n’au apărut mai luminoase și mai de înțeles. j A 75 a aniversare a nașterii lui Lenin ne găsește in lup­ă. In lupta aceasta steagul !>>î Lenin) steagul libertății și al dreptății ne este călăuză și simbol Nu vom putea nicio­dată comemora mai bine pe Lenin decât înisușindu-ne în­vățătura lui și urmându-i exemplul. Sub steagul lui” Lenin, înainte!. LUCIAN DONA Mărirea producției înseamnă câștigarea bătăliei pen­tru pace, libertate și democrație Cuvântarea tov. Petre Ga­nea, ținută în atelie­rele Nicolina, cu ocazia punerii în funcțiune a sabinei de mont») TOVARĂȘI. Muncitorii ceferiști au stat totdeauna în fruntea luptelor pentru apărarea intereselor clasei muncitoare. El­e au pre­cuperit nici­ o jertfă, n’au dat niciodată înapoi. In 1933, in fata mitralie­relor dușmane, ei și-au men­­t­nut mai departe dreptu­rile lor. Eroismul lor a fost un e­­xemp­lu pentru întreaga ca­ s­i muncitoare care s’a încoronat alături de el. Clasa munci­toare a fost tot timpul în luptă împotriva fascismului și împotriva războiului antiso­­vietic. Incicerea F. U.M. Ic i Mai 1944 a avut ca urmare deter­minarea partidelor istorice de a intra în Blocul democrat ceea ce a dus la răsturnarea elicei antonesciene și la ieși­rea României din tabăra fas­cistă. După 23 August, muncito­rimea a înțeles sa strângă și, mai mult rândurile și organi­­zându-se în sindicate, a creat o forță care a dărâmat gu­vernele reacționare. Cei peste 11­00.000 mun­citori sindicalizați au știut să-și apropie in această luptă întreaga țărănime, intelectualii precum și toți ostași cinstiți și patrioți Din sânul muncitorimii s’au ridicat cei mai curajoși și mai vrednici luptători petru binele poporului. Din sânul muncitorilor de la Nicolina au eșit luptători ne­înfricați ca Ilie Pietrlie care a făcut parte din comitetul cen­tral al Partidului Comunist . Partidul Comunist este­­ născut din lupta clasei mun­citoare și a păturilor ne­voiașe. El este format din cei mai vajnici lup­ători ai muncito­­rimii pentru drepturile popor iubi, așa cum sunt Ion Gheorghiu Dej, leohari Geor­­gescu, Chivu Stoica și Don* cea.­­In­ Fiecare muncit­or cinstit are datoria (Continual® !a pag. 3»a>

Next