Lupta Moldovei, iulie-decembrie 1945 (Anul 1, nr. 54-108)
1945-07-01 / nr. 54
\ , • OBMra'CciiTEnmn resignal moldova al partidului comunist din românia sarcina imediată a cooperației române Starae Incan fara înreaga rSsuteiul istoricului Congres liber si țăranilor slugări și iată că Duminică I.Iulie In Capitală, delegații Cooperativelor din toată țara vor sărbători ziua internațională a Cooperației iar în zilele următoare, între 2-6 Iulie, se va desfășura marea Consfătuire a Cooperatorilor. Dacă ordinea de zi, prin varietatea și importanța problemelor, definește ea însuși rolul imens al Cooperației In economia țării, unele fapte din ultimile zile pun în fața cooperatorilor o sarcină imediată, precisă , de capitală importantă pentru economia noastră agricolă și pentru efectiva ridicare a nivelului de trai al țărănimii. Este vorba de decizia ministerială a Subsecretariatului de Stat al Aprovizionărilor prin care întreaga recoltă de cereale a anului 1945 este blocată, la dispoziția Statului. Măsura urmărește atât bilitatea unei juste repartiții postși raționalizări a consumului cât, mai ales, valorificarea recoltei în cele mai favorabile condițiuni pentru tiranii producători. In acest scop, guvernul va stabili prețul grânelor și va îngriji le achitarea lor în numerar la fiecare primire. Iar pentru ca acești bani să nu îngroașe apoi cu ușurință punga speculanților, guvernul va aproviziona Institutul Național al Cooperației cu toate produsele necesare țăranilor — articole de consum și unelte — dând astfel banilor primiți de țărani o putere de cumpărare, corespunzătoare prețului obținut pe vânzarea produselor lor. Dar pentru ca aceste măsuri să dea roade, pentru ca sprijinul guvernului să poată fi folosit, e nevoe de un instrument către care să se îndrepte neama și aceasta este solicita disarcina cea mare a Consfătuirii Cooperatorilor adunați în capitala țării. Nici un sat fără cooperativă de valorificare a produselor și de aprovizionare, nici o cooperativă fără viola reală in slujba intereselor țărănimii. Iată lozinca sub care, reîntorși de la Consfătuire, cooperatorii vor trebui să pășească cu cel mai scurt timp la realizarea acestor cooperative. Consfătuirea din Capitală poate și trebue să se identifice cu soluționarea acestei probleme, oferind astfel guvernului instrumentul practic de realizare a deciziilor arătate. Prin această realizare, sfătuirea Cooperatorilor na Conînscrie cea mai măreață pagină a cooperației române și va pune pentru totdeauna temelia unei vieți noi, de libertate și bunăstare, pentru țărănimea română. Va fi cea mai frumoasă sărbătoare a zilei cooperației. IOAN BĂICEANU „l*teacíiia G fj. G fjeory fjiu-Deț „A început întrecerea patriotică C F. R.“ a anunțat tovarășul Chivu Stoica la conferința ceferiștilor din intreaga țară. Prinții din această intrecere vor fi „eroi ai muncii ceferiste și eroi ai muncii sindicale C. F. R\ întrecerea patriotică» o știm cu toții, este forma muncii de om liber, de cetățean conștient care știe pentru cine muncește. Unul din cei care se vor distinge, cel mai bun și mai harnic ceferist va fi decorat de comitetul executiv al uniunii C. F. R. cu „medalia Gh. Gheorghiu- 1 Dej. Tovarăși, o medalie cu numele celui mai bun certist, cu numele unuia din cei mai buni fii ai poporului nostru. O medalie in numele lui Gheorghiu-Dej Înseamnă un simbol de luptă dârză de muncă neistovită, de sacrificii neprecupețite pentru binele și fericirea poporului. Gheorghiu-Dej e comunist și deci cel mai bun patriot. Gheorghiu-Dej înseamnă o flacără pentru întreaga muncitorime. Frântura de fier care va fi turnată în medalie înseamnă pentru noi muncitorii cea mai scumpă răsplată, o fierbinte mulțumire a țării. Tovarăși, noi ceferiștii ieșeni să ne luăm angajamentul să muncim și mai hotărît și mai spornic și mai bine, „întrecerea patriotică C. F. R.“ să ne găsească în primele rânduri. Chipul lui Gherghiu-Dej, credința și lupta lui să " ne fie un imbold de o tărie nemaiîntâlnită. / Tovarăși, pistoanele să lunece mai repede, roțile să se învârte mai iute, strungurile să făurească mai mult, ciocanele să lovească mai năpraznic și chipul scump al lui Gheorghiu-Dej să-l simțim, să-l iubim mai tare, să ne conducă Înainte I, AL REZNICENCO muncitor C. F. R. Tov. GHEORGHIU-DE l 1aron Priiimos Reportaj de Petre Brancomir E Luni dimineața și trenul se urnește greoi pe șine unde ne duce și ce-au să ne facă? Ce mai vor? N’au murit destui ? Și vagoanele se clatină și hârtie, înainte, înainte, încet, cu șovăeli de reptilă trenul se îndreaptă spre țintă. In vagoane căldura zilei începe a se face simțită. E cald. E foarte cald. Oamenii încep să-și desbrace hainele. Caută să se așeze dar e imposibil. Trebue să stea în picioare, lipiți unul de altul. Copiii sunt ridicați pe deasupra Capului, să nu se sufoce, iar femeile sunt cu greu lăsate lângă ferestruica pe unde intră puțin aer, foarte puțin. Aceasta, la început. Trenul merge însă de două ore. De patru. De șase. Și se oprește și iar pornește mai departe. Vagoanele se Înfierbântă și acoperișul plumbuit începe să picure broboane de sudoare. Aburul respirațiilor frige și oamenii sunt cuprinși de nădușală. Scot și cămășile. Unei femei i s’a făcut rău. Leșină. Alături un copil a fost innăbușit fără să se știe. Cade un om în vagonul al treilea. Cad doi, trei oameni, in vagonul cinci, încep să moară oamenii. Căldură înnăbușitoare. Se usucă gâtlejul, se usucă limba. Buzele crapă de uscăciune. Raze de foc abat pârjolul asupra vagoanelor. E amiază și căldura cea mare. Oamenii încep să strige. Să implore puțin aer. Aer! Aer! Aer! Pe scări soldații își fac vânt cu capetele. E grozav de calc și afară, dar gamela e plină cu apă. „Mi-e sete. Mi-e cald. Dați-ne puțin aer. Apă ! Aer ! Apă! Murim aici." Dar nemții continuă tacticos să-și facă vânt cu pălăriile și descheiați la gât sorb zâmbind gamela cu apă. In vagoane a început să se facă puțin loc, puțin de tot. Cei patru, cinci, morți din vagon sunt așezați unul peste altul și astfel se economisește spațiul. Acum mai răcorit. Pentru parcă s’a câteva winui..ni.——in I ***■ minute doar. Dar sufocarea devine din ce în ce mai grea. Aerul se îmbâcsește și devine dens, abur ca de baie. Oamenii se desbracă goi. Linii rămân totuși în haină. Au bani. Ce să facă ? Să arunce banii? Nu se poate. Au să aibă nevoe de ei acolo unde vor ajunge. Căci vor ajunge undeva, nu-i așa? E ora șapte după amiază și trenul se oprește. Oamenii sunt amețiți, parte din ei pe jumătate adormiți. Vagoanele se deschid și aerul răbufnește șuerând înăuntru. Nu le vine a crede. Aer? Se reped cu toți. Urlă, calcă unii — Continuare în ~păg.3^a — IAȘI 1941 Șlapoanele morții Linia politică de până acum a Frontului Plugarilor Interviewul acordat de primul ministru ziarului Graiul Nou Graiul Nou ziarul direcțiunii politice de front al Armatei Roșii, publică un interesant interview acordat de d-l dr. P. Groza primul ministru al României corespondentului serviciului. Ultimile știri de la Radio Moscova în legătură cu Congresul General al Frontului Plugarilor și cu activitatea politică desfășurată de Frontul Plugarilor. Linia politică de până acum a Frontului Plugarilor, a declarat primul ministru, a mers paralel cu linia politică a partidului comunist din România. Partidul comunist apără interese e proletariatului, noiiți fărăm interesele taracitor și muncitorii pîntra lupta noastră mai ales în ceea ce privește reforma agrară am avut un rezultat practic prețios. Țărănimea a înțeles că trebue să lupte pentru îmbunătățirea situației sale, în unire cu proletariatul. Fără sprijinul muncitorilor țăranii nu vor putea niciodată să iasă din mizerie și ignoranță. înfăptuind reforma agrară, am dat țărănimii pământ. Dar aceasta e puțin. Trebue să-i învățăm pe țărani sa lucreze bine acest pământ. Nu vrem ca țăranii care până acum au fost robii boerjimii să devină robii propriului lor pământ. Vrem sai ridicăm țărănimea la cea mai înaltă treaptă de desvoltare. — Vrem să facem din țăran un om de cultură și din gospodăria rurală o gospodărie agricollă industrială cu o înaltă producivitate. Aceste sarcini mari nu le putem îndeplijii fără sprijinul proletariatului și al Partidului C Comunist. Toate nofcolca vor oglindi în programul nostru politic. 4 PAGINI; 40 LEI IAȘ REDACȚIA 5» ADMINISTRAȚIA *TB. VASILE ALECSANDRINI S TELEFON N» ABONAMENTE PROVINCIA S 500 lei loi>00 lei 10000 lei 2500 lei 3 Luni 6000 lei 6 luni »000 lei 12 luni Autorități și instituții 20 000 lei pe Pentru muncitori ți țărani 6000 lei pe an Minciuna și calomnia Opera de refacere a țării sărăcile de pe urma războiului, opera de tămăduire a rănilor provocate de teroarea și distrugerile hitleriste se lărgește și se întărește pe zi ce trece. In jurul cuvântului de ordine , cere - se : Totul pentru reia*ine deagă un uriaș front de luptă al una«nimității populare, care strânge într'un efort măreț tot ce are țara noastră cinstit și comnstructiv. Congresul recent al meseriașilor din România, istoricul congres al Frontului Plugarilor, conferința comisiilor locale sindicale, seria conferințelor uniunilor sindicate, încheiată cu conferința „detașamentului de frunte al muncitorimii", ceferiștii, sunt exemplele cele mai importante ale manifestatiunilor populare care converg toate spre același scop : redresarea vieții economice, așezarea economiei noaste pe baze sănătoase, ridicarea simțitoare a nivelului de trai al celor ce muncesc. In fruntea acestor acțiuni stă guvernul Țării. Zi cu zi reprezentanții poporului dovedesc grija lor permanentă în căutarea și găsirea soluțiilor celor mai bune pe aceasta linie. Legile economice, acordurile economice cu U. R. S. S., iar mai recent blocarea cerealelor din recolta 1945, determinată de perspectivele unui an cu recolta mai puțin bogată, dovedesc cu prisosință linia consecventă a acestei politici Masele populare sprijină cu toată puterea acțiunea guvernului. Zilnic se pot înregistra noi afirmații în această direcție : muncitorii ceferiști se angajează de a munci fără preget pentru refacerea căilor ferate, funcționarii particulari iau o serie de hotârîri pentru aplicarea legilor economice. Țărănimea declară că nu va precupeți niciun efort pentru strângerea recoltei în cele mai bune condițiuni, reprezentanții autentici ai negustorimii, grupați în U. S. I. C. depun sforțări pentru aplicarea măsurilor economice dictate de necesitați. In centrul acestei preocupari stau regiunile devastate. Pentru refacerea Moldovei guvernul a pornit o acțiune largă și susținută. Acțiunea guvernului a găsit imediat un puternic răsunet în sânul tuturor categoriilor sociale. Peste tot se organizează comitetele de refacere, peste tot se afirmă întărirea inițiativei patriotice de a complecta sforțările guvernului. In avântul acesta mereu crescând al mărețului efort popular, se aude o singură voce discordantă, e vocea reacțiunii profasciste, vocea speculanților antonescieni, vocea profitorilor de pe timpurile dictaturii hitleriste, strigătul turbat de disperare acelora care s’au obișnuit în a trecut sa acumuleze bogății uriașe prin sângele și sudoarea poporului, iar astăzi se văd loviți în manevrele lor de măsurile hotărîte ale guvernului, de acțiunea dârză a maselor populare. Tâlharii ce și-au făurit averi imense speculând mizeria și suferințele poporului, strigoii de la bursa neagră, agenții reacțiunii de toate „nuanțele" de la floria Sima până la Maniu, nu vor să renunțe la la planurile lor antipopulare. Iar dacă democrația populară de astăzi le-a oprit orice posibilitate de manifestare publică, ei au trecut la acțiunea subversivă. Una din armele lor preferate este somnul. Pentru a produce confuzie si neîncredere, încercând sa samene deschinuri, să spargă unitatea de luptă a forțelor democratice, cele mai fanteziste născociri sunt lansate pe piața cafenelelor. Agenții crimelor de altă dată, urmăriți implacabil de dreptatea justiției populare recurg la cele mai grosolane invenții, agățându-se de toate posibilitățile pentru a nu pierde orice speranță în revenirea vremurilor de sânge și de aur de altă dată .Singurele arme care le-au mai rămas sunt minciuna și calomnia — a spus despre el tov. Gheorghiu Dej în discursul rostit la deschiderea congresului Frontului Plugarilor. Minciuna și calomnia sunt armele pe care le folosesc agenții fascismului și ai bursei negre de aici din Moldova pentru a împiedica refacerea provinciei noastre. Insă ca toate armele ei ca până acum și acesta arme ale reacțiunii se vor sfărâma de lupta hotârîtă a poporului. Singurul rezultat al acestor veninoase și disperate încercări de diversiune va fi acțiunea dreaptă dar necruțătoare a justiției populare. Căci poporul care a pornit hotărît pe drumul clădirii unui viitor liber și fericit nu se va împiedeca desvărcolirile disperate ale agenților lui Maniu și Horia Sima. Criminalii de azi, ca și cei de el își vor primi pedeapsa meritată. M. ALBU.ORĂȘANU Despre colonii, țări dependente și sistemul tutelei internationale VI In presa noastră s'a mai comunicat că nu de mult un grup de democrați progresiști au adresat o scrisoare lui Grew, locțiitorul Secreta r d. A. LEONTIEV ului de Stat, privind relațiile sovieto-americane. Unul din membrii acestui grup, Delsee deputat în Camera Reprezentanților, a întrebat pe Grew la o conferință de presă, care a avut loc după aceea, de ce s’au pus Statele Unite intr’o astfel de situație și au permis ca Uniunea Sovietică și nu Statele Unite să stărue la San Francisco pentru a se acorda independență coloniilor. Ziarul „New York Post", criticând activitatea Departamentului de Stat, a scris într-un articol de fond că o politică externă înțeleaptă și curajoasă ar fi încercat să înfăptuiască „concepția nobilă' a lui Roosevelt cu privire la tutela asupra coloniilor și teritoriilor de sub mandat din lumea întreagă. Cu toate că Secretarul de Stat Stettinius, șeful delegației americane, a subliniat în mod special în declarația referitoare la poziția Statelor Unite în problema tutelei, că în documentul inițial este expus „punctul de vedere unanim al delegației"americane", presa vorbește despre existența mai multor puncte de vedere cu privire la problema dată. Astfel, de exemplu, după afirmațiile lui Restone, corespondentul ziarului ,New York Times" la San Francisco,unii delegați americani continuă să creadă că Statele Unite trebueesă sprijine Uniunea Sovietică în problema independenței. E posibil că, având în vedere desamăgirea cercurilor largii americane, Secretarul de Stat Continuare In pag. 3*a u. un:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: Trăiască guvernul Groza care luptă pentru refacerea economică a țării»im.8»%:! CETĂȚENI, PARTIDUL COMUNIST Organizația județeană Iași vă cheamă la Marile întruniri cetățenești ce vor avea loc Duminică 1 Iulie 1945 ora 4 p.m. In Cartierul Abator - La Nicolau, Grădina Veneția, str. Aurel Vlaicu Nr. u Casele Mateescu - Moara de Vânt Nr. În Fabrica Bucholtzer — Str. Păcurari, pentru a se face un Bilanț a celor 3 luni de guvernare al guvernului de concentrare democratică Dr. Petre Groza și pentru a examina și lămuri toate problemele care frământă astăzi masele populare. Muncitori, intelectuali și comercianți. Veniți cu toții la aceste întruniri de partid convocate de Partidul Comunist, pentru a fii informați în mod obiectiv și cinstit asupra tuturor chestiunilor pe care un cetățean conștient trebue să și să fie complect lămurit, într’un regim spliT^ arată democrație. Jg[ s [UNK]| COMITETUL JUDEȚEAN iar I al Partidului Comunist al Român ®