Lupta Moldovei, iulie-decembrie 1945 (Anul 1, nr. 54-108)

1945-07-01 / nr. 54

\ , • OBMra'CciiTEnmn resignal moldova al partidului comunist din românia sarcin­a imediată a cooperației române Starae Inca­n f­a­r­a în­­reaga rSsu­­teiul istori­­cului Con­­gres liber si țăranilor slugări ș­i iată că Du­minică I.Iulie In Capitală, de­legații Cooperativelor din toată țara vor sărbători ziua interna­țională a Cooperației iar în zi­lele următoare, între 2-6 Iulie, se va desfășura marea Consfă­­tuire a Cooperatorilor. Dacă ordinea de zi, prin va­rietatea și importanța proble­melor, definește ea însuși rolul imens al Cooperației In econo­mia țării, unele fapte din ulti­­mile zile pun în fața cooperato­rilor o sarcină imediată, precisă , de capitală importantă pen­tru economia noastră agricolă și pentru efectiva ridicare a nive­lului de trai al țărănimii. Este vorba de decizia minis­terială a Subsecretariatului de Stat al Aprovizionărilor prin care întreaga recoltă de cereale a anului 1945 este blocată, la dispoziția Statului. Măsura urmărește atât bilitatea unei juste repartiții post­și raționalizări a consumului cât, m­ai ales, valorificarea recoltei în cele mai favorabile condiți­­uni pentru­­ tiranii producători. In acest scop, guvernul va sta­bili prețul grânelor și va îngriji­­ le achitarea lor în numerar la fiecare primire. Iar pentru ca a­­cești bani să nu îngroașe apoi cu ușurință punga speculanților, guvernul va aproviziona Institu­tul Național al Cooperației cu toate produsele necesare țărani­lor — articole de consum și u­­nelte — dând astfel banilor pri­miți de țărani o putere de cum­părare, corespunzătoare prețului obținut pe vânzarea produselor lor. Dar pentru ca aceste măsuri să dea roade, pentru ca sprijinul guvernului să poată fi folosit, e nevoe de un instrument către care să se îndrepte nea­ma și aceasta este solicita di­sarcina cea mare a Consfătuirii Coope­ratorilor adunați în capitala țării. Nici un sat fără cooperativă de va­lorificare a produselor și de aprovizio­nare, nici o cooperativă fără viola re­ală in slujba intereselor țărănimii. Iată lozinca sub care, reîn­­torși de la Consfătuire, coopera­torii vor trebui să pășească cu cel mai scurt timp la realiza­rea acestor cooperative. Consfătuirea d­i­n Capitală poate și trebue să se identifice cu soluționarea acestei proble­me, oferind astfel guvernului ins­trumentul practic de realizare a deciziilor arătate. Prin această realizare, sfătuirea Cooperatorilor na Con­în­scrie cea mai măreață pagină a cooperației române și va pune pentru totdeauna temelia unei vieți noi, de libertate și bună­stare, pentru țărănimea română. Va fi cea mai frumoasă săr­bătoare a zilei cooperației. IOAN BĂICEANU „l*teacíiia G fj. G fjeory fjiu-Deț „A început întrecerea pa­triotică C F. R.“ a anunțat tovarășul Chivu Stoica la con­­ferința ceferiștilor din intreag­a țară. Prinții din această intre­cere vor fi „eroi ai muncii ceferiste și eroi ai muncii sindicale C. F. R\ întrece­rea patriotică» o știm cu toții, este forma muncii de om liber, de cetățean con­știent care știe pentru cine muncește. Unul din cei care se vor distinge, cel mai bun și mai harnic ceferist va fi decorat de comitetul exe­cutiv al uniunii C. F. R. cu „medalia Gh. Gheorghiu- 1 Dej. Tovarăși, o medalie cu­­ numele celui mai bun ce­­­rt­ist, cu numele unuia din­­ cei mai buni fii ai po­porului nostru. O medalie in numele lui Gheorghiu-Dej Înseamnă un simbol de luptă d­ârză de muncă neistovită, de sacri­ficii neprecupețite pentru binele și fericirea poporului. Gheorghiu-Dej e comu­nist și deci cel mai bun patriot. Gheorghiu-Dej în­seamnă o flacără pentru în­treaga muncitorime. Frântura de fier care va fi turnată în medalie în­seamnă pentru noi munci­torii cea mai scumpă răs­plată, o fierbinte mulțumire a țării. Tovarăși, noi ceferiștii ie­șeni să ne luăm angaja­mentul să muncim și mai hotărît și mai spornic și mai bine, „întrecerea patriotică C. F. R.“ să ne găsească în primele rânduri. Chipul lui Ghe­rghiu-Dej, credința și lupta lui să " ne fie un imbold de­ o tărie nemaiîntâlnită. / Tovarăși, pistoanele­­ să lunece mai repede, roțile să se învârte mai iute, strun­gurile să făurească mai mult, ciocanele să lovească mai năpraznic și chipul scump al lui Gheorghiu-Dej să-l simțim, să-l iubim mai tare, să ne conducă Îna­inte I, AL REZNICENCO muncitor C. F. R. Tov. GHEORGHIU-DE­ l 1­aron­ Priiimos Reportaj de Petre Brancomir E Luni dimineața și trenul se urnește greoi pe șine unde ne duce­ și ce-au să ne facă? Ce mai vor? N’au murit des­tui ? Și vagoanele se clatină și hârtie, înainte, înainte, în­cet, cu șovăeli de reptilă tre­nul se îndreaptă spre țintă. In vagoane căldura zilei începe a se face simțită. E cald. E foarte cald. Oamenii încep să-și desbrace hainele. Caută să se așeze dar e im­posibil. Trebue să stea în pi­cioare, lipiți unul de altul. Co­piii sunt ridicați pe deasupra Capului, să nu se sufoce, iar femeile sunt cu greu lăsate lângă ferestruica pe unde in­tră puțin aer, foarte puțin. A­­ceasta, la început. Trenul merge însă de două ore. De patru. De șase. Și se oprește și iar pornește mai departe. Vagoanele se Înfierbântă și acoperișul plum­buit începe să picure bro­boane de sudoare. Aburul respirațiilor frige și oamenii sunt cuprinși de nădușală. Scot și cămășile. Unei femei i s’a făcut rău. Leșină. Alături un copil a fost innăbușit fără să se știe. Cade un om­ în vagonul al treilea. Cad doi, trei oameni, in vagonul cinci, încep să moară oamenii. Căldură în­­năbușitoare. Se usucă gâtle­jul, se usucă limba. Buzele crapă de uscăciune. Raze de foc abat pârjolul asupra va­goanelor. E amiază și căldu­ra cea mare. Oamenii încep să strige. Să implore puțin aer. Aer! Aer! Aer! Pe scări soldații își fac vânt cu capetele. E grozav de calc și afară, dar gamela e plină cu apă. „Mi-e sete. Mi-e cald. Da­­ți-ne puțin aer. Apă ! Aer ! Apă! Murim aici." Dar nemții continuă tacti­cos să-și facă vânt cu pălă­riile și descheiați la gât sorb zâmbind gamela cu apă. In vagoane a început să se facă puțin loc, puțin de tot. Cei patru, cinci, morți din va­gon sunt așezați unul peste altul și astfel se economiseș­te spațiul. Acum mai răcorit. Pentru parcă s’a câteva win­ui­­..ni.­——in I ***■ minute doar. Dar sufocarea devine din ce în ce mai grea. Aerul se îmbâcsește și devi­ne dens, abur ca de baie. Oamenii se desbracă goi. Li­nii rămân totuși în haină. Au bani. Ce să facă ? Să a­­runce banii? Nu se poate. Au să aibă nevoe de ei a­­colo unde vor ajunge. Căci vor ajunge undeva, nu-i așa? E ora șapte după amiază și trenul se oprește. Oame­nii sunt amețiți, parte din ei pe jumătate adormiți. Vagoa­nele se deschid și aerul ră­bufnește șuerând înăuntru. Nu le vine a crede. Aer? Se re­ped cu toți. Urlă, calcă unii — Continuare în ~păg.3^a — IAȘI 1941 Șlapoanele morții Linia politică de până acum a Frontului Plugarilor Interviewul acordat de primul ministru ziarului Graiul Nou Graiul Nou ziarul direc­țiunii politice de front al Armatei Roșii, publică un interesant interview acor­dat de d-l dr. P. Groza pri­mul ministru al României corespondentului serviciu­lui. Ultimile știri de la Ra­dio Moscova în legătură cu Congresul General al Fron­tului Plugarilor și cu acti­vitatea politică desfășu­rată de Frontul Plugarilor. Linia politică de până a­­cum a Frontului Plugarilor, a declarat primul ministru, a mers paralel cu linia po­litică a partidului comunist din România. Partidul co­munist apără interese e pro­letariatului, noiiți fărăm in­teresele taracitor și mun­­citorii pîn­tra lupta noastră mai ales în ceea ce privește reforma agrară am avut un rezultat practic prețios. Ță­rănimea a înțeles că tre­bue să lupte pentru îmbu­nătățirea situației sale, în unire cu proletariatul. Fără sprijinul muncitorilor țăranii nu vor putea niciodată să iasă din mizerie și igno­ranță. înfăptuind reforma agrară, am dat țărănimii pă­mânt. Dar aceasta e pu­țin. Trebue să-i învățăm pe țărani sa lucreze bine acest pământ. Nu vrem ca țăranii care până acum au fost robii boerjimii să de­vină robii propriului lor pă­mânt. Vrem sai ridicăm ță­rănimea la ce­a mai înaltă treaptă­ de d­esvoltare. — Vrem să fac­em din țăran un om de cultură și din gospodăria rurală o gos­podărie a­gricollă industrială cu o înaltă produc­ivitate. Aceste sarcini mari nu le putem îndeplijii fără spri­jinul proletariatului și al Partidului C Comunist. Toate nofcolca vor oglindi în programu­l nostru politic. 4 PAGINI; 40 LEI I­AȘ REDACȚIA 5» ADMINISTRAȚIA *TB. VASILE ALECS­ANDRI­NI S TELEFON N» ABONAMENTE PROVINCIA S 500 lei loi>00 lei 10000 lei 2500 lei 3 Luni 6000 lei 6 luni »000 lei 12 luni Autorități și instituții 20 000 lei pe Pentru muncitori ți țărani 6000 lei pe an Minciuna și calomnia Opera de refacere a țării sără­­cile de pe urma războiului, ope­ra de tămăduire a rănilor pro­­vocate de teroarea și distru­gerile hitleriste se lărgește și se întărește pe zi ce trece. In jurul cuvântului de ordine , cere - se : Totul pentru reia*­i­n­e d­e­a­g­ă un uriaș front de luptă al una«­nimității populare, care strân­­ge într'un efort măreț tot ce are țara noastră cinstit și com­n­structiv. Congresul recent al meseriașilor din România, istoricul congres al Frontului Plugarilor, conferința comi­siilor locale sindicale, seria conferințelor uniunilor sindi­­cate, încheiată cu conferința „detașamentului de frunte al muncitorimii", ceferiștii, sunt exemplele cele mai impor­tante ale manifestatiunilor populare care converg toate spre același scop : redresarea vieții economice, așezarea economiei noast­e pe baze sănătoase, ridicarea simțitoare a nivelului de trai al celor ce muncesc. In fruntea acestor acțiuni stă guvernul Țării. Zi cu zi reprezentanții poporului do­­vedesc grija lor permanentă în căutarea și găsirea solu­țiilor celor mai bune pe a­­ceasta linie. Legile econo­mice, acordurile economice cu U. R. S. S., iar mai re­cent blocarea cerealelor din recolta 1945, determinată de perspectivele unui an cu re­­colta mai puțin bogată, do­­vedesc cu prisosință linia consecventă a acestei politici Masele populare sprijină cu toată puterea acțiunea gu­vernului. Zilnic se pot înre­gistra noi afirmații în această direcție : muncitorii ceferiști se angajează de a munci fără preget pentru refacerea căilor ferate, funcționarii particulari iau o serie de hotârîri pen­tru aplicarea legilor econo­mice. Țărănimea declară că nu va precupeți niciun efort pentru strângerea recoltei în cele mai bune condițiuni, re­prezentanții autentici ai ne­­gustorimii, grupați în U. S. I. C. depun sforțări pentru aplicarea măsurilor econo­mice dictate de necesitați. In centrul acestei preocu­­pari stau regiunile devastate. Pentru refacerea Moldovei guvernul a pornit o acțiune largă și susținută. Acțiunea guvernului a găsit imediat un puternic răsunet în sânul tuturor categoriilor sociale. Peste tot se organizează co­mitetele de refacere, peste tot se afirmă întărirea iniția­­tivei patriotice de a complec­ta sforțările guvernului. In avântul acesta mereu crescând al mărețului efort popular, se aude o singură voce discordantă, e vocea reacțiunii profasciste, vocea speculanților antonescieni, vocea profitorilor de pe tim­purile dictaturii hitleriste, stri­gătul turbat de disperare acelora care s’au obișnuit în a trecut sa acumuleze bogății uriașe prin sângele și sudoa­rea poporului, iar astăzi se văd loviți în manevrele lor de măsurile hotărîte ale gu­vernului, de acțiunea dârză a maselor populare. Tâlharii ce și-au făurit averi imense speculând mizeria și suferințele poporului, strigoii de la bursa neagră, agenții re­­acțiunii de toate „nuanțele" de la floria Sima până la Maniu, nu vor să renunțe la la planurile lor antipopulare. Iar dacă democrația popu­lară de astăzi le-a oprit orice posibilitate de manifestare publică, ei au trecut la acți­unea subversivă. Una din ar­mele lor preferate este som­­nul. Pentru a produce con­fuzie si neîncredere, încer­când sa samene deschinuri, să spargă unitatea de luptă a forțelor democratice, cele mai fanteziste născociri sunt lan­sate pe piața cafenelelor. Agenții crimelor de altă dată, urmăriți implacabil de dreptatea justiției populare recurg la cele mai groso­lane invenții, agățându-se de toate posibilitățile pentru a nu pierde orice speranță în revenirea vremurilor de sânge și de aur de altă dată .Singurele arme care le-au mai rămas sunt minciuna și calomnia — a spus despre el tov. Gheorghiu Dej în dis­cursul rostit la deschiderea congresului Frontului Plugari­lor. Minciuna și calomnia sunt armele pe care le folosesc agenții fascismului și ai bursei negre de aici din Moldova pen­tru a împiedica refacerea provinciei noastre. Insă ca toate armele ei ca până acum și acesta arme ale reacțiunii se vor sfărâma de lupta hotârîtă a poporului. Singurul rezultat al acestor veninoase și disperate încer­cări de diversiune va fi acți­unea dreaptă dar necruță­toare a justiției populare. Căci poporul care a pornit hotărît pe drumul clădirii unui viitor liber și fericit nu se va împiedeca de­svărcoli­­rile disperate ale agenților lui Maniu și Horia Sima. Criminalii de azi, ca și cei de e­l își vor primi pe­deapsa meritată. M. ALBU.ORĂȘANU Despre colonii, țări dependente și sistemul tutelei internationale VI In presa noastră s'a mai comunicat că nu de mult un grup de democrați progre­siști au adresat o scrisoare lui Grew, locțiitorul Secreta­­ r d. A. LEONTIEV­ ­ului de Stat, privind relațiile sovieto-americane. Unul din membrii acestui grup, Del­see deputat în Camera Repre­zentanților, a întrebat pe Grew la o conferință de presă, care a avut loc după aceea, de ce s’au pus Statele Unite intr’o astfel de situație și au permis ca­ Uniunea Sovietică și nu Statele Unite să stărue la San Francisco pentru a se acorda independență colo­niilor. Ziarul „New­ York Post", criticând activitatea Departa­mentului de Stat, a scris în­­tr-un articol de fond că o politică externă înțeleaptă și curajoasă ar fi încercat să înfăptuiască „concepția nobilă' a lui Roosevelt cu privire la tutela asupra coloniilor și teritoriilor de sub mandat din lumea întreagă. Cu toate că Secretarul de Stat Stettinius, șeful delega­ției americane, a subliniat în mod special în declarația re­feritoare la poziția Statelor Unite în problema tutelei, că în documentul inițial este expus „punctul de vedere unanim al delegației­­"ameri­cane", presa vorbește despre existența mai multor puncte de vedere cu privire la pro­blema dată. Astfel, de exem­plu, după­ afirmațiile lui Res­­tone, corespondentul ziarului ,New­ York Times" la San Francisco,­­unii delegați a­­mericani continuă să creadă că Statele Unite trebue­esă sprijine Uniunea Sovietică în problema independenței. E posibil că, având în vedere desamăgirea cercurilor largii americane, Secretarul de Stat Continuare In pag. 3*a u. un:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: Trăiască guvernul Groza care luptă pentru refacerea economică a țări­­i»im.8»%:! CETĂȚENI, PARTIDUL COMUNIST Organizația județeană Iași vă cheamă la Marile întruniri cetățenești ce vor avea loc Duminică 1 Iulie 1945 ora 4 p.m. In Cartierul Abator - La Nicolau, Gră­dina Veneția, str. Aurel Vlaicu Nr. u Casele Mateescu - Moara de Vânt Nr. În Fabrica Bucholtzer — Str. Păcurari, pentru a se face un Bilanț a celor 3 luni de guvernare al guvernului de concentrare democratică Dr. Petre Groza și pentru a examina și lămuri toate proble­mele care frământă astăzi masele populare. Muncitori, intelectuali și com­­ercianți. Veniți cu toții la aceste întruniri de­ partid­ con­vocate de Partidul Comunist, pentru a fii informați în mod obiectiv și cinstit asupra tuturor chestiunilor pe care un cetățean conștient trebue să și să fie complect lămurit, într’un regim spliT^­ a­­rată democrație. Jg[­ s­­ [UNK]| COMITETUL JUDEȚEAN iar­ I al Partidului Comunist al Rom­ân ®

Next