Lupta Moldovei, iulie-septembrie 1946 (Anul 2, nr. 135-147)
1946-07-02 / nr. 135
V V A AVTT IT—V. 135 6 PAGINI: 300 LE.'I REDACjlA a ADMIMSTi AJ1> STB. V. ALECSANERI Nr. 12 5ArI_____ TFL Vr. ?44 ____ J*jr©—p oce Daca am face ui* plaprintre eeăjenii da ieati categoriile cu privire la problema politică cea mai importantă, răspunsul ar fi aproape unanim: problema pS» cil.ifi totuși dacă am căuta să aflăm cati dintre cetățenii de mai sus cunosc exact ceea ce sa petrece la Paris, proporția ar fi minimă. Și totuși o privire mai atentă asupra desbaterilor, în aparentă meticuloasă i da aspect mai mult tehnic, care se desfășoară la Conferința de la Paris ne-ar putea desluși imediat coordonatele care definesc actuala problemă a păcii. Tare de neînțeles pentru omul simplu de pe stradă cum de luni de zile reprezentanții unor state care au colaborat în condiții perfecte în Împrejurările dramatice ale războiului, nu pot ajunge la o înțelegere din pricina câtorva kilometri pătrați sau a unor sume din contul reparațiilor. Și totul, miniștrii de extrne ai Marilor Puteri nu sunt nice oameni care consideră pacea planetei drept un prilej de focuri de amblie. Dar precum atitudinea pe care o are un cetățean oarecare față de negustorul care îi cere un plan un preț exegerat pentru kilogramul de cireși reflecți într o anumită măsură gradul în care este pătruns de spiritul și uzanțele democrației adevărate, tot așa și atitudinea diplomaților «un lor față de problemele sare ni se par «tot de mărunte, reflectă consecvente cu care statul sau guvernul respectiv s’a așezat pe pozițiile democrației, care Înseamnă drepturi egale și libertate pentru toate popoarele. A se institui sau nu o comisiune a tratatului In Italie nu este o simplă chestiune de procedură ci Înseamnă că Italia va fi S3U nu după pace un sta cu adevărat independent. Problema de a se Împărți coloniile Italiene între Învingători sau de a li se asigura o tutelă internațională care să le pregătească viitoarea autonomie, este in fond problema dreptului la viață a popoarelor până acum subjugate. Și transcrierea pe cere o f ceri am putea-o extinde la totalitatea problemelor care se discută la Paris. Este pentru toți oameni de bună credință din lumea întreagă o mare încurajare faptul că Uniunea Sovietică și reprezentantul ei se mențin neovăetic pe linia care nu poate conduce la pace trainică și la respectul drepturilor Ituor popoarelor mari și mici. Atunci când anumite cercuri reacionare internaționale încearcă prin toate mijloacele (dela diversiunea măruntă până la popularizarea desen’ut a experienelor dela Bikini) să anuleze ceea ce s’a cucerit cu sângele celor 60.000.000 de victima ale acestui război. Uniunea Sovietică nu vrea să facă apel decit la credința ei îndreptate , la forța agumentelor pentru a garanta orenicii securitatea și libera desvoltare. In marea dispută pentru pace, Uniunea Sovietică trasează un drum, singurul drum care trebue urmet de toți oamenii care țin la viața lor și a copiilor lor, care țin la liniștea căminelor lor. Lupta pe care cu alta nobleță o duc reprezentanții Uniunii Sovietice împotriva marilor dușmani ai păcii, care caută să influențeze politica statelor aliate, trebue să a ducem 11 rol, fiecare în cercul nostru strâmt împotriva vrăjmașilor al tot titlul al păcii și democrațte. Căci aici stă marea semnifica'ie a actualului efort pentru pace, sau pacea viitoare va fi rezultatul voinții tuturor oamenilor simpli și ea nu va fi decât o prefață pentru viitoare conflicte. HENRI DC NA O campanie oportuna îi necesară S’a declarat zilele acestea un război pacinic, un război specific timpurilor care urmează războiului armat. Mai bine zis a început ofensiva masselor largi, în războiul care durează de multă vreme între consumator și speculant. Am ajuns astăzi la o consolidare de poziții: deoparte speculanții care se strâduesc să mențină zadarnic prețurile exagerat de ridicate, de cealaltă parte, consumatorii cu puteri reduse de cumpărare. In aceste momente ne putem spune că bătălia a fost câștigată dar e cert că speculanții nu vor putea să o câștige. Se impune însă ca războiul să fie curmat cu o clipă mai devreme, pentru că massele cumpărătoare nu mai pot rezista cu o putere de cumpărare atât de redusă. Iată de ce bătălia declanșată de organele publice, în conlucrare cu reprezentanți ai păturilor largi populare, sindicaliști, gospodine, cooperatori, comercianții cinstiți din U.S.I.C. este o bătălie care a fost precedat de o așteptare chinuitoare pentru consumatorul modest. Dar Întocmai ca o bătălie pe câmpul de luptă, cinsta aceasta contra speculei trebuia pornstă la momentul cel mai potrivit. Intr’adevăr socotim că specula care continuă să se facă cu furie In cele mai multe compartimente ale vieții economice’, nu mai poate fi justificată de subproducție, cel puțin In unele compartimente: alimentar în special legume și fructe, textile etc. Cu toate că perspectivele recoltei se prezintă sub auspicii favorabile, lrrructețe și legumele din județul nostru ar putea satisface nevoile ieftinilor, prin mijloace, care construesc un atac împotriva consumatorilor,speculanți recrutați dintre engroziștii din această branșă, expediază cantități mari numai pentru a menține prețul ridicat, așa cum au făcut un specal cu cireșile și vișinele. Aceleași pocedee se întânesc și în branșa textilelor; pânzeturi, provenind din fubricele din Iași, pot fi cumpărate mai eftin la București decât la Iași. In atari condPiuni, pentru a curma aceste procedee ale speculanțior care constitue un veritabil atentat s i puterei de cumpărare a consumatorului, se timin măsuri grabnice și hotătîte. Autorită la judetuui și municipiului nosu, alămii de reprezentanți ai cooperației, ai U. S. C.-ului, vor căuta să aprovizione orașul nostru Î11 primul rând cu ..cintinuare în pagina 5—v Marți 2 iulie 19 t1, KjT _ FrcTchari din toate țările uniți-vă! Organul Comitetului Regional Moldova al Partidului Comunist Român 5 ani dela „Duminica aceea1 Crimea ”.&1gi 29 Iunie o prefață La o istorie secretă Ziua însângerată a lui 2ii iunie 19.1 are o istorie ofidielă, binecunoscută dre to ti : isteria patimii țintirii celor douăsprezece mii de martiri evrei. Vor ficitul să treacă mulți ani p entru cu trolirile lașului să iu mai miroase a sânge ți plânsul văduvei r,undusul Imneit ii al copiilor orfani să re fi i urgii ți să nu mai amintească neîntrerupt ieșenilor iau tre zidurile acestui oraș s’a petrecut o atât de cumplită tragedie. Dar mai există o istorie a lui 29 iunie, o istorie secretă a evenimentelor care au condus la masacru. Istoria lui igilul ți sforăriile acel ra care au regăat sinistrul spectacol. Asupra acestei istorii vrem să atragem astăzi atenția și să-i scriem măcar prefața. Cine avea reveede masacrul de la lații Bineînțeles, nemții. Armați teutonă care batea cu disperare în linia de apărare a Prutului, fără să ruească s’o spargă, avea nevoe a» o diversiune. Instinctul lor de putere iritat la Prut trebuia să- i găsească salistat fie manifestându-se asupra masei fără apărare a Evreilor. Ar fi însă o greșală să omitem nu numai pe Antonescu dar și Întreaga castă fin in .iaro-moșierească care 1 SuStinua. Masacrul de la la i era necesar acelora care ațâțaseră timp de douăzeci de ani ura Împotriva Uniunii Sovietice și carîncercau să întoarcă prin sobietca lor veninoasă nemulțumirile populației de a vinovații reali asupra Evreilor. Acei care deșifintuiseră războiul aveau nevoe să canalizeze spaima și supărarea zecilor de mii d cetățeni ai Iașului asupra unui obiectiv fictiv care să-i bse pe ei nevătămați: acest obiectiv au fost ci douăsprezece mii de evrei jerfiți cu sârge rece pentru ca să fie salvate interesele acelor care aveau să se imbogățească mai târziu prin C. N. R. sau prin explo»tarea «t. Jaful mîrșev «1 transuiatrici. Asasinatul Ea rece La 29 Iunie mul lau s&vi] * crime pafintt au fost uit ti^1 de nebuna colect va, pmtrucă m sunea nervoasă vecină cu dement* ta Care se *ți«u, se despăr.fuise în virtutea unei legi apoape fiice, pentru că în deshiribiul.gratal toate uii , l.beicsele meschine și invdite găseau po* biliți de umflare și compensare, mers în oase Dar in spatele un,ii m’i turbate de soldați, polții sau 3 mpli civili care au omorât la 29 iunie se găssc a> isisul, secta râie n’au strigat: la moarte cu iudeo - comuniști și care n'au pus un sngur moment ruina pe pistol Suit acei care au duiat din umbri masacrul , cei cae au adus .vagonile morții** in giraiași cu mult înainte de ziua sorocii, care au tas locuri in jer d 11 clopotn (cir bsericilor Intonând opereta sma’ii a cmplotului iudeo-comunist cei cae au inventat povestea cu „biletele albe“ pentru a momi pe evrei la b hi jtura. Sunt mai ales ciracii lui Antonrrcu dn polia secreți care și avea „vâ ful operat V* lingilași și care deși știau in toate amănuntele ceeace avea să se întimple («01 b m aici de acei care nu participau in mod direct la aventuri) n’au niciun moment pentru a intervenit împiedeca sau modera imensa crim/, pertru ci știau ci regimul lor avea nevoie de aceasta. Dar nu mai puții participi la crimă acea care au su>nul o prin acceptarea ei tac r înainte sau dupi consuma« ca și acria care asemenea d-lui Manu s'nu grăbi, după ce sângele încetase să curgi, sâ-l felicite pe Antonescu pentru eroicul gest și să-l invite să-l repete la priuia ocazie care a‘ar prezenta Ch.Q ispășește? Nu poate săvârși oficiul de acuzator in procesul care se va deschide in curând, acela Ű3 G. MIHNEA care nu încadrează elitași crimă de la 29 Iunie 1941 în îningur lanț de evenimente care au pierdt-o și determinat-o, cât și acelea care i-au climat. Când pardele istorice, din murdare interese electorale de curte epuraților promițându-le reintegrarea, și nu știi oare ca printre aceștia se găsesc și acei funționari ai sorții pibice care au participat activ la masacrul dela 29 Iunie . Nu. Crima de la 29 iunie atârnă încă în aer pentru că acei care au tăcut oricând curgea sângele, pledează astăzi si noi pintii criminali și pentru complicii lor. Și tocmai pentr că crima mai găsește astăzi avocațica trebuie pedepsită cu mai multă severitate. Î incursul lunii Anglisti>oaui nos va fi redat circulației Cum decurg lucrările de reconstrucție In cadrul operei de refacere a Iașului, Ministerul Lucrărilor Publice a luat o binevenită măsură edilitară grăbind reconstruirea podului peste Echului care a fost aruncat în cer de câtre naziști, în cursul retragerii. Acest pod lege cartierele Socoa și Nicolina cu centtul, fiind un nod vitej de circulație. In urma distrugerii lui o aproepe o treime din populația orașului nostru a rămas lipsită de acest mijloc de locomoție ieftin și popular, care este tramvaiul. Lipsa aceasta a fost resimțita mai des de populate muncitoare care lucrează la numeroase la la trei din aceste cartiere. Muncitorii și funcționarii ceferiști dela atelierele Nicolina care locuiesc în cartierul dela cealaltă extremitate a orașului trebue sa se scoale încă din cursul nopții pentru ca sa nu întârzie la servicii. Nu mei vorbesc de călătorii care deberea în gările Nicolina și Socola și cere după o oboseală a crmului sunt nevoiți sa mai facă un marș kilomeric pentru a ajunge în oraș. La ca acum, vara, el este greutăi pot fi suportate mai ușor in timpul toamnei ș a iernei, lipsa bcitiruiui cr fi de nesuporter. De aceia măsura lucru de Ministerul Lucrărilor Fublce, ere o mere importența economică căci va remedia aceste lipsuri, mulțumind pe cetățeni și educând în acel timp beneficii și uzinelor comunele. Cum decurg lucrările de reconstrucție Pe șantier domnrște o "ntinsâ și ibrild activity.c. in ‘uldura toridd a zilii de varǎ, și In miasmele pe care le Ixistâ apele murdare ale Dahluiului I fundați țânâ la genunchi în mâlul vâscos munt Hurii n boțesc de zor. Munca în aceste molți este destul de grea însâ oamenii sunt obiștiuiți deoarece au executat și lucrări ma grele. Motorile betonierelor lucreazâ ni întreruți de dimineață până seara și schelele se ridică râzând cu ochii Dacă activitatea va continua în acelaș ritm accelerat suntem siguri că lucrarea va f sfârșită înainte de termenul programat. IntieLat asupra felului în care decurg aceste Intrari dig. 1. ikhaffer, conducătorul acestui șantier ne-a dat urmatoarde lămuriri: .Reconstrucție Podului Roș incepută în marți a nnului trocul a se ferit o mari întârziere din cauza imposibilității de a aduce mattrialele necesare. Ciculția feroviară nu fusese încă normalizată și (Continuare în pagina 5-a) PODUL DE PESTE BAHLUI Trista Duminică A fost dat bătrânului Iași să trăiască și această mare rușine. Ceea ce nu reușise ani de trudă și de spor peogorul culturii și al omeniei a izbutit o Duminică de demență, de izbucnire oarbă a instinctelor bestiale: peste noapte Iașul a devenit celebru în lumea Întreagă. Oamenii care n’au cunoscut niciodată dulceața dealurilor noastre, parfumul adânc al străzilor cu tei, linștei solemnă a bătrânelor biblioteci și simtă florentina a turlelor, au la auzul numelui de lași același ridus pe care îl evocă silabele unui Auschwitz, Buchenvad sau Belsen. Și toate acestea pentru că în Iași s’a petrecut masacrul dela 29 iunie 1941... înainte de a trece spre câmpiile Ruse’, oștile lui Hitler au făcut la Iași ultima și marea repetiție. Și sistemele de asasinat în masă s’au mai perfecționat după aceea, amploarea masacruli de la Iași a fost depășită, dar toate jaloanele au fost pe aici, în cetatea aceasta nenorocită în ziua aceia înfierbântată de Iunie. 29 iunie a fost o prință sângeroasă la cea mai sângeroasă istorie a tuturor veaciior, istorie care pentru noi înseamnă în primii rând crucificarea neamului nostru. De aceea, dacă la început pogromul dela Iași a putut părea o josnică crimă împotriva umanități, astăzi în perspectiva anilor de sacrifciu și de jale cine apare și ca o ticăloasă crimă împotriva poporlui român. 29 Iunie nu mai este, mai poate fi doar o zi nu de jale pentru Evrei, el trebie sa fie o zi de cruntă adere aminte pentru întreg neamul românesc. In ziua aceea s’auîree’rt toate firele n în ororin’lovitoare ale Român ji. In ziua aceea s’a văzut cri clica artonesciană a fant din poporul și armata română o simplă dependență a bandelor din S.S. In zua aceea clica antonesciara a proclamat oficial divorul cu trecutul pașnic și omenos al poporului român. In ziua aceea clica ar.toressisiană a impins definitiv România în rândul statelor impotriva cărora se ridica oprobiul tuturor rațiunilor civilizate, iubitoare de pace și de libertate. Peste rușinea acelei zile în fine, s’a cimentat ticălosul acord între clica antonesciană și omul nefast Nr. 1 al României, luiu Maniu. Ne aducem doar aminte cum Maniu îl flieta pe Antonescu pentru „represiunea“ dela Iași și îl îndemna să continue cu lichidarea tuturor acelora care nu convin „noii ordini“. Sancționarea apropiată a crimelor dela 29 June 1941 nu este un act de răzbunare ; ea se integrează în seria măsurilor reparatorii care vin să spele rușinea crimelor care au pătat obrazul României. Dar sângele care a pătat zidurile Iașului nu va fi definitiv șters decât în ziua în care în mintea fiecărui din noi va fi suverană certitudinea că un alt 29 Iunie nu se va putea repeta niciodată și că discipolii asasinior au fost dfinitiv stârpiți dintre noi. 11ORIA SERGESCU Aduceri aminte... A fost o vreme când pentru un intelectual, profesor sau student, dorința de a cobori In must cui popor.hununeitul era însoțită sidultie utiita tie perspectiva surghiuni vii Intr'un lagăr, nu vreo uitin, sau temniță. A împărtăși din hunitite științei, literaturii sau artei pe acei care rvbeleun din greu era un păcat pe care guvernanții trecuți au suneteles prea bine cum Ii chitește sanction d și mulți tui Joși acei care au ispășit dragostea lor de adevăr și de popor Infenti, ițele ,democraților istorici“ fie astăzi. Dascălii de alunei, cărtrari ui muncitorii r,tiu hitele. Insă un lucru pe care purturii comodilatilor nu-l vor pricepe niciodată. Li ni'au avut numai perspectiva de a da înapoi poporului o parte din tluriilere care acesta le-a făcut, dăndu-le posibilitatea să se adulte la izvoarele învăță luri: inlelulutilii care vinpend In mijlocul muncitorimii au știut să sarbă din viltihiul cu sufleturii acestora însăși propriile lor resurse de forță, grevând astfel d e orizontul tor iulch cluui ci doarm caractristică a celor prinși In realitul eu vieții. Inaugurarea noilor cursuri Insfistiva S*nnfu!u! FoUtecîvilcvi .Ch. Asai hi*, «le a runda tirul rus al legăturii dii.t.e muncitori și intelectuali constitue lâcă o îndoială un exemplu al perspectivelor pe care le deschide Inira democrație românească, Irmând calea înfrățirii intre intelectuali și muncitori, avănd in mijlocul lor cărturari care eu unul și pe vremuri cur seri muncitori și dornice di carte, profesorii Politehnicei „Gh. Asachi“, au inaugurat si seara de Vineri 28 Iunie nou serie de cursor, gratuite pentru muncitori din industriile electro-mecanice, text.ll, tilăcărie și alimentară. Cuvântul de deschidere a fost reslit de către d. prof. CIZAR PARTEN, Rectorul Politehnicii, care a concretizat Ic ț?k«l..e codj cise important din pinet da veche profesional și serial a acestor cursuri, suliniind legătura strârsă *ntre inginer și muncitor, condnia sa a scos în evidență rolul rector cursurile speciflicate atât pentru lărgirea cunoștințelor profesionale câ și pentru folosul teul al intrigei producții. Luând cuvântul Iov. Ion Niculi, președintele Comisiei Locale a (Confinuare in pag. 5-a) Se rpînoghi firul rmot. I Politehnica ,,Gh. Asachi * din Iași a inaugurat o serie de cursuri gratuite pentru muncitori Pe aceeași pagina Lectura susținută a ziarlor din capitala aparUe în ultimele zile, a avut darul să aducă suficiente i formații cu privire la grupurilor teroriști care a conus activitatea fracțiunlor subiersive intitulate așa de pompos „Naidu ii lui Avram Lincu*, .Samancle Negre* de. Opinia publică a putut, cu acest prilej să aprecize care erau perspectivele «rin Laiei vec.ne acești d șmani ai«hrii le ri gateau Ko nâi,fei bilășutfndu-și î 1tr țiiasa haină a patriotismulu», pe care simpli lor atingere !eușea să o testetasă, și au căutat să india A In eroare pe cei neinițiați, intuându-i pe panta bumului lor prăpăstios Nu e poate de mirare căci au gesturi nrnimtm t’e adever ți printre vechii stipendiați artonismen», pe care poporul ia expulzit din m’jocul său, dar cotstitue pentru noi o veșnică întrebare cum de s’au putut găsi printre studenții universității noastre.ilmente care să caute să popularizeze aceste criminale îndemnuri, care prin însăși felul cum erau compuse trebuiau să trezească groază oricărui gramat. Era popularizarea scriptelor ai eor criminali și agramați din Sumanele Negre, era menirea acestor tineri cărturari ? Nu au găsit ei un drum în fața lor care să i ducă spre un plan de activitot în raport cu adevărata misiune a unui cărturar ? Și, pe aceeași pagin a ziarului ,Scânteia“ de unde căutam inumile informții polițienești cu privire la .Haiducii, am văzut un titlu care anunța că 50 000 de analfdb' ți au pârăsit șolic, după absolvire. Mușinând la fel un mit. ul nu știuordor de carte din cuprinsul țării noastre, iată o opera pozitivă I iată • r mul adevărațior cărturari. Nu bm.be Nu .haiduci* cu .Sumane mgn“, <i dascăl5, dascali ai muțimiior piporului nostru c are în rr. jentatea lui se sbate incâinii.lunecimnta neștinții. 47 la sută de analfabeți ne-au l. sat miștenire mari istorici“ care azi se sut In piept de dragul poporului. In lumea aceasta lipsită de lumina slovei, să pătrundă cohortele cărturarilor noștri cu flada științei și a cârțiil. Nu cred .haiducii* că ar face astfel o treabă ir.f numai prețioasă decât popularizarea acelor infecția!e .Sumanelor negre* pine de inepții și greșeli gramaticale? Nimit?nu la o simplă, judecată de valoare. O AL Clk