Lupta Moldovei, iulie-septembrie 1949 (Anul 5, nr. 908-985)
1949-07-01 / nr. 908
' T' v; S O REZOLUȚIE CARE A DESCHIS drum pentru însemnate victorii , împlinește un an de când a fost dată publicității Rezoluția Biroului Informativ asupra situației din Partidul Comunist din Iugoslavia. In lumina evenimentelor care s’au scurs în acest an, se poate aprecia cât de adâncă și fus* ti a fost analiza rezoluției Biroului Informativ ț ce armă puternică a constituit ea în mâna clasei muncitoare pentru zdrobirea pericolului națonalismului. Acum un an, când a apărut această Rezoluție presa occidentală a incercat să vorbească de o slăbire a lagărului antiimperialist. Astăzi oricine își poate da seama perfect de bine că Rezoluția Biroului informativ a dus la întărirea și consolidarea lagărului păcii și a permis câștigarea unor însemnate victorii in lupta împotriva ațâțătorilor la război. Chiar prima Rezoluție a Biroului [Informativ, analizând situația internațională și arătând existența celor două lagăre, lagărul democratic și antitimperialist, având în frunte Uniunea Sovietică și lagărul antidemocratic și imperialist, condus de Statele Unite, cerea comuniștilor să lupte pentru mobilizarea masselor din țările lor, sub steagul independenței și patriotismului pentru întărirea lagărului democratic și zădărnicirea manevrelor ațâțătorilor la război. Ajutorul prețios al Rezoluției Biroului Informativ a permis partidelor comuniste să ridice tot maai sus steagul internaționalismului proletar, să aducă lagărului antiimperialist noi șî noi violării. Orbiți de îngâmfare și de ură împotriva Uniunii Sovietice acest pumn de trădători iugoslavi s’a pus prin atitudinea lor in afara familiei frățești a partidelor comuniste ți muncitorești. Tito și clica lui, au arătat în permanentă o politică ostilă față de linia neaSovietică și față de marele Partid bolșevic al lui Lenin și Stalin. Pentru orice comunist, pentru orice muncitor conștient, atașamentul față de Uniunea Sovietică este piatra de încercare a credinței adevărate în cauza clasei muncitoare, a internaționalismului proletar. Acest singur fapt ar fi suficient pentru a arăta mârșava trădare a titoiștilor. Dar mârșăviile clicii troțkisto-titoiste sunt cu mult mai mari. Falsificând învățătura marxist-leninistă, clica lui Tito a alunecat în mocirla devierilor buharisiste și troțkiste. Susținând teoria integrării pașnice a capitalismului în socialism, ei incearcă să adoarmă vigilenta de clasă, să slăbească lupta clasei muncitoare, în momente când tocmai dimpotrivă această luptă trebue să devină mai ascuțită. Politica lui Tito la țară nu înseamnă numai o abandonare a principiilor marxist-leniniste ci și o încercare criminală de a compromite ideea socialismului în ochii masselor. La țară, chiaburimea ocupă toate posturile de conducere, iar exploatarea țărănimii sarace și mijlocașe devine tot mai nemiloasă. O rezoluție recentă publicată la Belgrad, condamnă „spiritul anti-chiaburesc“. Cu drept cuvânt a fost numit Tito „părinte al chiaburim»“ Așa zisele cooperative, chiaburești din satele iugoslave nu fac decât să compromită ideea cooperației. Regimul terorist instaurat de Rankovici, arestarea, schingiurea și asasinarea luptătorilor comuniști care s-au declarat de acord cu Rezoluția Biroului Informativ sunt dovezi elocvente a decăderii morale în care se svârcolește clica lui Tito. In timp ce foștii satrapi ai poliției fasciste sunt reangajați în posturi, cei mai buni comuniști sunt aruncați în închisori și torturați. Cât de justă a fost Rezoluția Biroului Informativ se poate vedea și din (continuare în pag. 4- a) Proletari din tonte }irllo unifl-wS Anul V Jir. 908é naglnl 4 lei REDACȚIA: ADMINISTRAȚIA: Iași Sfr. Cuza-Voda 52—Tal. 1806___________Iași. Sfr. Cuza-VodS Nr. 52—TeL 2011 Taxa poțtalo plătită in numerar, cont, aprob. Direcției G-le P. T. T. Nr. 204.910 | 948. Vinari 1 Iulie 194» MOLDOVEI ar pentru Moldova al Partidului Muncitoresc Romát NUMEROASE ȚESĂTOARE DE LA FABRICA VICTORIA au început lucrul la mai multe războaie Inițiativa tovarășelor Benghea Eugenia, Maria Maria și Cireș Florica, dela țesătoria „Victoria“ care au trecut de la 2 la 4 războaie duble odată, la un avânt din ce in ce mai mare In rândurile muncitorilor țesători din această fabrică, îndrumați de către rsponsabilii de grupe sindicale care și-au însușit criticile juste aduse de presa de Partid și au pornit la munca de lămurire, o nouă serie de țesătoare au luat hotărirea de a lucra la 3 și 4 războaie. Astfel toy, Hritug Ana, Asteluș Dorina și Bouarul Tudor au trecut de la lucrul la 2 la 4 războaie. Deasemeni au început să lucreze la 3 războaie: Tăbârnă Veronica, Motrea Virginia, Harasanciuc Neculai, Marcov Maria, Stuparu Ana și Vornicu Olga. In felul acesta, productivitatea muncii prin folosirea acestor nouă metode de lucru crește, se înlătură timpul neproductiv prin folosirea justă a utilajului și se raționalizează brațele de muncă, aplicându-se astfel trei din cele mai importante puncte prevăzute în planul de Stat. B. ABRAMOVICI Corespondent In baza Planului de Stat pe anul 1949] CONSILIUL DE MINIȘTRI * aprobat Planul de producție și investiții pe trimestrul 111 — Hotărirea apărută în Buletinul Oficial — In Buletinul Oficial a apărut următoarea hotărîre a Consiliului de Miniștri: Consiliul de Miniștri în ședința sa din 25 iunie 1949, Ținând seama de referatul tovarășului Președinte al Comisisiunii de Stat a Planificării. In baza legii no. 1 din 1949 pentru Planul de Stat al Republicei Populare Române și a decizilor Consiliului de Miniștri no. 39 și 40 din 1949. Hotărăște « ART. 1 Se aprobă proectul Planului de producție și Investiții pe trimestrul III al anului 1949 prezentat de Comisiunea de Stat a Planificării desfășurat pe ministere și instituții. ART. 2. — Comisiunea de Stat a Planificării va transmite deîndată ministerelor planurile pe trimestru III 1949. Ministerele vor eșalona planurile pe luni, îl vor desfășura pe unități și întreprinderi în subordine și-l vor trimite acelora spre executare cel mai târziu In termen de 5 zile după primirea lor de la Comisiunea de Stat a Planificării. ART. 3. — Ministerele vor trimite comisiunii de Stat a Planificării cel mai târziu până la 15 iulie 1949 planurile întreprinderilor cheie desfășurate lunar, (continuare în pag. III) 13 Citiți In pag. 4-a Ședința Comitetului Executiv al FSM In legătură cu Congresul __ al doilea al FSM Precizările Ministerului Finanțelor. In legătură cu planificarea încasării impozitelor fată, când a bătut cea Să Invităm si ne organizim bine manea, să irosim cât mai puține minute In timpul muncii O oră de lucru a unei țesătoare la patru războaie sus de unsprezece, munca Numai în timp de 6 sei. Cu teamă la început, a trecut Grâdinaru Sevasta Să lucreze la patru războaie deodată. Ba chiar odată îi păruse rău că a făcut pasul, i-a fost greu la zi, două, trei chiar, dar pe urmă a prins firul muncii la patru ma$ini. A prins și cura.. — .Când am vazut ci merge, nu m'am mai oprit. I-am dat drumul înainte“. — Sunt vorbele orednicei tovarășe. Nu e lucru de șagă să mâni patru râsboaie de țesut odată. De acest lucru ,l-a dat Seama $1 tovarășa Gradinaru Sevastița. A început să chibzuiască fiecare o făcea mișcare pe care si si-a potrivit lucrurile ca să meargă treaba bine. — „ Tâlcul lucrului ta mai multe masini deodată șocat că stă în a-ti potrivi mai bine munca, cu minuta, să treșești cât mai puțin timp* — explica Grâdinaru Sevastita tovarășelor ei de lucru. Dar să o vedem mai bine la lucru, o oră numai la fabrica „Țesătura“ . In toiul ei. Răsboaiele pe care le stăpânește cu pricepare tovarășa Grâdinaru merg în plin. Și ea e cu ochii țintă la mașini. Iosub Maier își face ucenicia de țesător. Doar de ori a intrat în fabrică. Și tovarășa Grâdinaru II învață meșteșugul, explicându-i cum trebue să schimbe suveica la un răsboi, sau să lege firul rupt. Deodată privirea țesătoarei se îndreaptă către răsboiul 465 care țese pânza cu rărituri. — „Trebue să vedem să dăm pânză bună și tare. Nu, că s’a rupt un fir, de asta răsar rărituri în pânză“. Cât ai clipi din ochi Gradinaru Sevastița a și legat firul cu pricina, pe care-l dibuise cu ușurință. Toată operația n’a durat mai mult de 30 secunde și acum răsboiul țăcănea ca mai Înainte. — „In meseria noastră, trebue să miști ca o sfârlează iși sfătuește ucenicul. • Nu mult mai târziu, mașina cu Nr. 468 s’a înțepenit In foc. Se terminase țeava sa suveică. Numai în timp cânde tovarășa Grâdinaru a scos suveica din arostă, a introdus o țeavă plină cu fire pe spindiu, a strecurat suveica printre firele de urzeală ln „rost“ și a pornit mașina. La orele 11 și jumătate s'au oprit două mașini odată. — „Iară firele-s cu pricina“. Cu o rapiditate neobișnuită tovarășa Grădinaru porni mai întâi mașina la care avea mai puține fire de legat și numai după aceia o porni și pe a doua. Șase minute s’au pierdut cu totul de data asta. — „Dacă se opresc două mașini odată, ai grijă mai Intăi de aceia pe care o poți porni mai repede căci altfel pierzi timp de pomană, dacă te ocupi Intăi de mașina care iți cere mai multă bătaie de cap. Peste zece minute tovarășa Gradinaru Sevastița verifică fiecare mașină In parte strângând firele care stăteau răsfirate pe urzeala unui rasboi. Depănă apoi firele I. CRANGU (Continuare In pag. 3-a) Activitatea filialei AHLUS contribue la cunoașterea marilor realizării din Uniunea Sovietică Pe marginea manifestațiilor organizate în ultima lună Continuând să adâncească și să militeze tot mai intens pentru prietenia cu Uniunea Sovietică, filiala A.R.L.U S. din Iași desfășoară o rodnică activitate. In cursul acestei luni bunăoară secția culturală a filialei a dobândit o seamă de frumoase realizări în muncă. Astfel,din primele zile ale lunii iunie crt., preocupându-se de sărbătorirea unui centenar și jumătate de la nașterea marelui poet rus A. S. Pușchin, secția culturală a filialei A.R.L.U.S. a organizat în orașul nostru patru festivaluri „Pușchin“ în cadrul cărora s'au ținut conferințe despre viața și opera poetului, s’au făcut lecturi din versurile tălmăcite în limba română și s’au prezentat, — cu concursul Filarmonicii „Mocova“ — o serie de piese muzicale inspirate din opera genialului poet rus. Deosebit de aceste manifestări culturale în cursul lunii au mai avut loc la Ateneele Populare din oraș festivaluri consacrate aniversării lui A. S. Pușchin și s'au ținut conferințe la toate subfilialele și cercurile A. R. L. U. S. Deasemeni s’a deschis la sediul filialei o expoziție „Pușchin" in cadrul căreia s’au expus cărți și traduceri din opera poetului și o alta in care s’a expus „Viața și opera lui Pușchin", „Pușchin și cultura rusă" și „Pușchin în U.R. S. S. Tot în cursul acestei luni caravana cinematografică a filialei a prezentat la anele cercuri A. R. S. U. S. și atenee din oraș filmele sovietice „Caută nevastă", „Pașa Anghelina“, „Pictura I. R. S. S. Ucraina“ și „O vizită la bătrâni“. La toate aceste manifestări artistice și culturale participarea a fost sporită mai mult cu 25 la sută față de luna trecută. Exp0xiia învățământului mediu Lărgind bazele înfăptuirilor de până acum. Duminica trecută la sediul filialei A.R.L.U.S. a fost organizată, cu concursul cercurilor A.R.L.U.S. din școli, o reușită expoziție a învățământului Mediu. Expoziția prezintă trei compartimente distincte și anume cel al științei, al literaturii și al artei. Felul în care elevii școlilor medii au lucrat pentru această expoziție și încercările lor pe care le-au expus sunt mărturii ale modului cum școala nouă a înțeles să-și orienteze educația în spiritul unei sincere prietenii față de Uniunea Sovietică. Expoziția învățământului Mediu este astfel o dovadă edificatoare că școala nouă din țara noastră, înarmată cu știința marxistă-leninistă a pornit o luptă necruțătoare împotriva șovinismului, misticismului I. ISTRATI (continuare la pag. 3-a) ȘTIINȚA ȘI CULTURA arme de luptă împotriva obscurantismului Este fapt dovedit că In încercările lor disperate de a săpa la temelia realizărilor clasei muncitoare din R. P. R., dușmanii poporului nu se dau în lături de la nimic. Ne-a dovedit-o aceasta mârșavele fapte ale criminalilor de la Timișoara. Dușmanii se folosesc de cele mai felurite arme: de aceia a diversiunii, de răspândirea de zvonuri, de cultivarea superstițiilor și a misticismului. Demascarea celor care răspândeau zvonuri In ultima vreme, demascarea substratului profund reacționar sectelor mistice a desvăluit în ochii întregului popor pe acei care aveau tot interesul să-l fie în întuneric, să-l conducă pe drumuri de beznă pentru a-l exploata. Așa cum au fost sfărâmate în țăndări geamurile cu „minuni“ așa au fost sfărâmate și încercările reacțiunii de a vântura „fantome“ și „apariții“ minunate în fața mulțimii, chiaburii și moșierii expropiați, foștii bogătași au fost demascați în postura de fantome... Dar pentru a îndepărta toate uneltirile dușmanului, pentru a-i frânge încercările, (continuate în pag. 3*a) „Eu ca țărăn mijlocaș, alături de cel sărac, ne legăm tot mai mult cu clasa muncitoare să luptăm împotriva dușmanilor poporului." Scrisoarea țăranului mijlocaș Const. Beldeanu din com. Șipote Eu Beldeanu Const. taran mijlocaș din comuna Șipote jud. last, mulțumesc Partidului Muncitoresc Român ai guvernulutorii pentru scutirile și reducerile de impozite făcute în ultimul timp, în ajutorul aranilor Sarad și mijlocari. Când eu aduc aceste tmuttumuri mi gândesc si la cât de dreaptă a fost așezarea impozitelor. Impozitele au fost așezate drept și cu mare stijă pentru țăranul Sărac și mijlocaș. Dar Partidul a chibzuit timp dările către patrie noastră, a poporului adevărat. Pentru a te putea plăti în întregime și la timp, mi voi strădui Să învăț împreună cu toți sărăcii si miji tocașii "din comună, cum Să muncim mai organizatot după înoațătura cârtii ca si tragem foloase mai bune Si Si ne plătim la timp impozitele către țară. Căci azi fiecare ban nu mai Intră în gușa unei clici de exploatatori, ci tot în folosi ajutoreze încă odată zisul oamenilor muncii: rănimea muncitoare. Asta Se potrivește întocmai cu cete scrise în Rezoluția Plenarei CC. al P.M.R. din 3-5 Martie, unde se arată că politica fiscală trebuie să ușureze pe Săracul și mijlocașul Satului, dar de apăsat săru apese numai pe chiabur căci trebuie să plătească cât Se cuvine după câtă mare avere are depe Sudoarea hanului muncitor. Eu ca faran mijlocaș, cot la cot cu (aranut sa fac ca mine toti săracii si mijlost cașii din comuni, ne legăm tot mai mult cu clasa muncitoare si luptăm împotriva chiaburilor si împotriva obricarul dușman al poporului muncitor. Mi vot stli ca pe pictor împreună cu ceilalți (arant muncitori Să ne achităm la Dar tot odată vom trezi mereu cu veghea Sta pe pasul sl poburului olotean vorba chiași călnoi la Inima lui. II vom Sitt Si-Si plătească pani într’un ban toate dările către tară și nu-i vom ierta nici un minut să Și împrăștie zvonurile tot de o Sută de ori mincinoase. La fel nu te vom îngădui niciodată Să mai exploateze munca țaranului muncitor. Firi crutare vom fi ca ei, dacă vor încerca să Saboteze Sau Să uneltească împotriva poporului muncitor, Sau împotriva patriei adevărate ce o avem azi ti vrem să o înflorim prin Socialism pentru binele copiilor noștri și al nostru. CONSTREIDENlí taran mijlocaș DIN VIAȚA ÎNTREPRINDERILOR noastre 20 ucenici premiați și nici un repetent, față de 42 repetenți în anul trecut La examenele de sfârșit de an, de la școala profesională de ucenici din Iași, din cei 160 ucenici ai Întreprinderilor „Etacs“, au fost premiați 200 nefiind nici un repetent, ci doar 8 corigenți. Dacă ne gândim că anul trecut au fost 42 repetenți și nici un premiant, ne putem da lesne seama de munca rodnică desfășurată în timpul anului de resortul cultural al sindicatului de la „Etacs“. Muncitorii fabricei de spirt „Th. Neculuță** lucrează în contul lunii iulie îndrumați de Organizația de Bază și stimulați prin întrecerile socialiste, muncitorii fabricii de spirt „Poetul Neculuță“ din Iași au îndeplinit planul de lucru pe luna iunie cu 5 zile înainte de termen. Prin depășirile planului de lucru realizate lunar, programul trimestrului II al Planului de Stat a fost îndeplinit încă de la data de 17 iunie. Conștienți de importanța îndepliniri și depășirii planului de Stat și încurajați de rezultatele obținută muncitorii fabricii au pornit cu un avânt și mai mare la lucru. L. LEIBOVICI coresp. Să muncim pentru mecanizarea proceselor de producție La secția 3-a strungărie a atelierelor CFR Nicolina muncitorii de la freze, sunt nevoiți să ridice cu mâna pistoanele și legăturile de arcuri. Pentru ca operația ridicării, să dureze puțin și muncitorii să nu trebuiască să-și epuizeze forțele este necesară instalarea unui scripete, lucru ce va cere o prea mare cheltuială BRISTANG, coresp.