Lupta Moldovei, iulie-septembrie 1949 (Anul 5, nr. 908-985)

1949-07-01 / nr. 908

' T' v; S O REZOLUȚIE CARE A DESCHIS drum pentru însemnate victorii , împlinește un an de când a fost dată publicității Rezolu­ția Biroului Infor­mativ asupra situ­ației din Partidul Comu­­nist din­­ Iugoslavia. In lumina evenimen­telor care s’au scurs în acest an, se poate apre­cia cât de adâncă și fus* ti a fost analiza rezoluț­­iei Biroului Informativ ț­ ce armă puternică a constituit ea în mâna clasei muncitoare pentru zdrobirea pericolului na­­țonalismului.­­ Acum un an, când a apărut această Rezoluție presa occidentală a­ in­­cercat să vorbească de o slăbire a lagărului an­­tiim­perialist. Astăzi ori­cine își poate da­­ seama perfect de bine că Rezo­­luția Biroului informativ a dus la întărirea și con­solidarea lagărului păcii și a permis câștigarea u­­nor însemnate victorii in lupta împotriva ațâțăto­­rilor la război. Chiar prima Rezoluție a Biroului [Informativ, a­­nalizând situația inter­­națională și arătând exis­tența celor două lagăre, lagărul democratic și ant­itimperialist, având în frunte Uniunea Sovietică și lagărul antidemocra­tic și imperialist, condus de Statele Unite, cerea comuniștilor să lupte pentru mobilizarea ma­­sselor din țările lor, sub steagul independenței și patriotismului pentru în­tărirea lagărului demo­cratic și zădărnicirea ma­­nevrelor ațâțătorilor la război. Ajutorul prețios al Re­zoluției Biroului Informa­tiv a permis partidelor comuniste să ridice tot maai sus steagul interna­ționalismului proletar, să aducă lagărului antiim­­perialist noi șî noi vio­lării. Orbiți de îngâmfare și de ură împotriva Uniunii Sovietice acest pumn de trădători iugoslavi s’a pus prin atitudinea lor in afara familiei frățești a partidelor comuniste ți muncitorești. Tito și clica lui, au a­­rătat în permanentă o politică ostilă față de li­nia ne­a­Sovietică și față de marele Partid bolșe­­vic al lui Lenin și Sta­lin. Pentru orice comu­nist, pentru orice mun­citor conștient, atașamen­tul față de Uniunea So­vietică este piatra de în­cercare a credinței ade­vărate în cauza clasei muncitoare, a interna­ționalismului proletar. Acest singur fapt ar fi suficient pentru a arăta mârșava trădare a tito­­iștilor. Dar mârșăviile clicii troțkisto-titoiste sunt cu mult mai mari. Falsificând învățătura marxist-leninistă, clica lui Tito a alunecat în mo­cirla devierilor buhari­­siste și troțkiste. Susținând teoria inte­grării pașnice a capita­lismului în socialism, ei incearcă să adoarmă vi­gilenta de clasă, să slă­­bească lupta clasei mun­citoare, în momente când tocmai dimpotrivă a­­ceastă luptă trebue să devină mai ascuțită. Politica lui Tito la țară nu înseamnă numai o abandonare a principii­lor marxist-leniniste ci și o încercare criminală de a compromite ideea socialismului în ochii masselor. La țară, chiaburimea ocupă toate posturile de conducere, iar exploata­rea țărănimii sarace și mijlocașe devine tot mai nemiloasă. O rezoluție recentă publicată la Bel­grad, condamnă „spiritul anti-chiaburesc“. Cu drept cuvânt a fost numit Tito „părinte al chiaburim»“ Așa zisele cooperative, chiaburești din satele iu­­goslave nu fac de­cât să compromită ideea coo­perației. Regimul terorist instau­rat de Rankovici, ares­tarea, schingiurea și a­­sasinarea luptătorilor co­muniști care s-au decla­rat de acord cu Rezolu­ția Biroului Informativ sunt dovezi elocvente a decăderii morale în care se svârcolește clica lui Tito. In timp ce foștii sa­trapi ai poliției fasciste sunt reangajați în posturi, cei mai buni comuniști sunt aruncați în închi­sori și torturați. Cât de justă a fost Re­zoluția Biroului Informa­tiv se poate vedea și din (continuare în pag. 4- a) Proletari din tonte }irllo unifl-wS Anul V Jir. 908é naglnl 4 lei REDACȚIA: ADMINISTRAȚIA: Iași Sfr. Cuza-Voda 52—Tal. 1806___________Iași. Sfr. Cuza-VodS Nr. 52—TeL 2011 Taxa poțtalo plătită in numerar, cont, aprob. Direcției G-le P. T. T. Nr. 204.910 | 948. Vinari 1 Iulie 194» MOLDOVEI ar pentru Moldova al Partidului Muncitoresc Romát NUMEROASE ȚESĂTOARE DE LA FABRICA VICTORIA au început lucrul la mai multe războaie Inițiativa tovarășelor Benghea Euge­nia, Maria Maria și Cireș Florica, dela țesătoria „Victoria“ care au trecut de la 2 la 4 războaie duble odată, la un avânt din ce in ce mai mare In rândurile mun­citorilor țesători din această fabrică, îndrumați de către r­sponsabilii de grupe sindicale care și-au însușit criticile juste aduse de presa de Partid și au pornit la munca de lămurire, o nouă serie de țesătoare au luat hotărirea de a lucra la 3 și 4 războaie. Astfel toy, Hritug Ana, Asteluș Dorina și Bouarul Tudor au trecut de la lucrul la 2 la 4 războaie.­­ Deasemeni au început să lucreze la 3 războaie: Tăbârnă Veronica, Motrea Vir­ginia, Harasanciuc Neculai, Marcov Ma­ria, Stuparu Ana și Vornicu Olga. In felul acesta, productivitatea muncii prin folosirea acestor nouă metode de lucru crește, se înlătură timpul neproduc­tiv prin folosirea justă a utilajului și se raționalizează brațele de muncă, aplicân­­du-se astfel trei din cele mai importante puncte prevăzute în planul de Stat. B. ABRAMOVICI Corespondent In baza Planului de Stat pe anul 1949] CONSILIUL DE MINIȘTRI * aprobat Planul d­e producție și investiții pe trimestrul 111 — Hotărirea apărută în Buletinul Oficial — In Buletinul Oficial a apărut următoarea hotărîre a Consiliului de Miniștri: Consiliul de Miniștri în ședința sa din 25 iunie 1949, Ținând seama de referatul tovarășului Președinte al Comisisiunii de Stat a Pla­nificării. In baza legii no. 1 din 1949 pentru Planul de Stat al Republicei Populare Române și a decizilor Consiliului de Miniștri no. 39 și 40 din 1949. Hotărăște « ART. 1 Se aprobă proectul Planului de producție și Investiții pe trimestrul III al anului 1949 prezentat de Comisiunea de Stat a Planificării desfășurat pe mi­nistere și instituții. ART. 2. — Comisiunea de Stat a Pla­nificării va transmite deîndată ministe­relor planurile pe trimestru III 1949. Mi­nisterele vor eșalona planurile pe luni, îl vor desfășura pe unități și întreprin­deri în subordine și-l vor trimite acelo­ra spre executare cel mai târziu In ter­­men de 5 zile după primirea lor de la Comisiunea de Stat a Planificării. ART. 3. — Ministerele vor trimite co­­misiunii de Stat a Planificării cel mai târziu până la 15 iulie 1949 planurile întreprinderilor cheie desfășurate lunar, (continuare în pag. III) 13 Citiți In pag. 4-a Ședința Comitetului E­xecutiv al FSM In legă­­tură cu Congresul __ al doilea al FSM Precizările Ministerului Finanțelor. In legătură cu planificarea încasării impozitelor fată, când a bătut cea­ Să Invităm si ne organizim bine manea, să irosim cât mai puține minute In timpul muncii O oră de lucru a unei țesătoare la patru războaie sus de unsprezece, munca Numai în timp de 6 se­i. Cu teamă la început, a trecut Grâdinaru Sevas­­­t­a Să lucreze la patru războaie deodată. Ba chiar odată îi păruse rău că a făcut pasul, i-a fost greu la zi, două, trei chiar, dar pe urmă a prins firul muncii la patru ma$ini. A prins și cura.. — .Când am vazut ci merge, nu m'am mai o­­prit. I-am dat drumul înainte“. — Sunt vorbele orednicei tovarășe. Nu e lucru de șagă să mâni patru râsboaie de țesut odată. De acest lucru ,l-a dat Seama $1 tovarășa Gradinaru Sevastița. A început să chibzuiască fiecare o făcea mișcare pe care si si-a potrivit lucrurile ca să meargă treaba bine. — „ Tâlcul lucrului ta mai multe masini deo­­dată șocat că stă în a-ti potrivi mai bine munca, cu minuta, să treșești cât mai puțin timp* — ex­plica Grâdinaru Sevastita tovarășelor ei de lucru. Dar să o vedem mai bine la lucru, o oră nu­mai­ la fabrica „Țesătura“ . In toiul ei. Răsboaiele pe care le stăpânește cu pri­­cepare tovarășa Grâdinaru merg în plin. Și ea e cu ochii țintă la mașini. Iosub Maier își face ucenicia de țesător. Doar de ori a intrat în fabrică. Și tovarășa Grâdinaru II învață meșteșugul, expli­­cându-i cum trebue să schimbe suveica la un răsboi, sau să lege firul rupt. Deodată privirea țe­sătoarei se îndreaptă că­tre răsboiul 465 care țese pânza cu rărituri. — „Trebue să vedem să dăm pânză bună și tare. Nu, că s’a rupt un fir, de asta răsar rărituri în pânză“. Cât ai clipi din ochi Gradinaru Sevastița a și legat firul cu pricina, pe care-l dibuise cu ușu­rință. Toată operația n’a durat mai mult de 30 se­cunde și acum răsboiul țăcănea ca mai Înainte. — „In meseria noastră, trebue să miști ca o sfâr­lează iși sfătuește ucenicul. • Nu mult mai târziu, mașina cu Nr. 468 s’a înțepenit In foc. Se ter­minase țeava sa suveică. Numai în timp cânde tovarășa Grâdinaru a scos suveica din arostă, a introdus o țeavă plină cu fire pe spindiu, a stre­­curat suveica printre fi­­rele de urzeală ln „rost“ și a pornit mașina. La orele 11 și jumă­tate s'au oprit două ma­șini odată. — „Iară firele-s cu pri­cina“. Cu o rapiditate neobișnuită tovarășa Gră­­dinaru porni mai întâi mașina la care avea mai puține fire de legat și numai după aceia o porni și pe a doua. Șase mi­nute s’au pierdut cu to­tul de data asta. — „Dacă se opresc două mașini odată, ai grijă mai Intăi de aceia pe care o poți porni mai re­pede căci altfel pierzi timp de pomană, dacă te ocupi Intăi de mașina care iți cere mai multă bătaie de cap. Peste zece minute to­varășa Gradinaru Sevas­tița verifică fiecare ma­șină In parte strângând firele care stăteau răsfi­rate pe urzeala unui ras­­boi. Depănă apoi firele I. CRANGU (Continuare In pag. 3-a) Activitatea filialei AHLUS contribue la cunoașterea marilor realizării din Uniunea Sovietică Pe marginea manifestațiilor organizate în ultima lună Continuând să adân­cească și să militeze tot mai intens pentru priete­nia cu Uniunea Sovietică, filiala A.R.L.U S. din Iași desfășoară o rodnică ac­tivitate. In cursul acestei luni bunăoară secția culturală a filialei a dobândit o seamă de frumoase reali­zări în muncă. Astfel,­din primele zile ale lunii iu­nie crt., preocupându-se de sărbătorirea unui cen­tenar și jumătate de la nașterea marelui poet rus A. S. Pușchin, secția cul­turală a filialei A.R.L.U.S. a organizat în orașul nos­tru patru festivaluri „Pușchin“ în cadrul cărora s'au ținut conferințe des­pre viața și opera poetu­lui, s’au făcut lecturi din versurile tălmăcite în lim­ba română și s’au prezen­tat, — cu concursul Fi­larmonicii „Mo­cova“­ — o serie de piese muzicale inspirate din opera geni­alului poet rus. Deosebit de aceste ma­nifestări culturale în cursul lunii au mai avut loc la Ateneele Populare din o­­raș festivaluri consacrate aniversării lui A. S. Puș­chin și s'au ținut confe­rințe la toate subfilialele și cercurile A. R. L. U. S. Deasemeni s’a deschis la sediul filialei o expoziție „Pușchin" in cadrul căreia s’au expus cărți și tradu­ceri din opera poetului și o alta in care s’a expus „Viața și opera lui Puș­chin",­ „Pușchin și cultura rusă" și „Pușchin în U.R. S. S.­ Tot în cursul acestei luni caravana cinemato­grafică a filialei a prezen­tat la anele cercuri A. R. S. U. S. și atenee din o­­raș filmele sovietice „Caut­ă nevastă", „Pașa An­­ghelina“, „Pictura I. R. S. S. Ucraina“ și „O vi­zită la bătrâni“. La toate aceste manifestări artis­tice și culturale partici­parea a fost sporită mai mult cu 25 la sută față de luna trecută. Exp0xi­ia învăță­­mântului mediu Lărgind bazele înfăptu­irilor de până acum. Du­minica trecută la sediu­l filialei A.R.L.U.S. a fost organizată, cu concursul cercurilor A.R.L.U.S. din școli, o reușită expoziție a învățământului Mediu. Expoziția prezintă trei compartimente distincte și anume cel al științei, al literaturii și al artei. Felul în care elevii șco­lilor medii au lucrat pen­tru această expoziție și încercările lor pe care le-au expus sunt mărturii ale modului cum școala nouă a înțeles să-și orien­teze educația în spiritul unei sincere prietenii față de Uniunea­ Sovietică. Ex­poziția învățământului Mediu este astfel o dovadă edificatoare că școala nouă din țara noastră, înarmată cu știința marxistă-leni­­nistă a pornit o luptă ne­cruțătoare împotriva șo­vinismului, misticismului I. ISTRATI (continuare la pag. 3-a) ȘTIINȚA ȘI CULTURA arme de luptă împotriva obscurantismului Este fapt dovedit că In încercările lor disperate de a săpa la temelia realizări­lor clasei muncitoare din R. P. R., dușmanii poporu­lui nu se dau în lături de la nimic. Ne-a dovedit-o a­­ceasta mârșavele fapte ale criminalilor de la Timișoara. Dușmanii se folosesc de cele mai felurite arme: de aceia a diversiunii, de răs­pândirea de zvonuri, de cul­tivarea superstițiilor și a misticismului. Demascarea celor care răspândeau zvonuri In ulti­ma vreme, demascarea sub­stratului profund reacționar sectelor mistice a desvă­luit în ochii întregului po­­por pe acei care aveau tot interesul să-l fie în întu­neric, să-l conducă pe dru­­muri de beznă pentru a-l exploata. Așa cum au fost sfărâmate în țăndări gea­murile cu „minuni“ așa au fost sfărâmate și încercările reacțiunii de a vântura „fantome“ și „apariții“ mi­nunate în fața mulțimii, chiaburii și moșierii ex­­propiați, foștii bogătași au fost demascați în postura de fantome... Dar pentru a îndepărta toate uneltirile dușmanului, pentru a-i frânge încercările, (continuate în pag. 3*a) „Eu ca țărăn mijlocaș, alături de cel sărac, ne legăm tot mai mult cu clasa muncitoare să luptăm împotriva dușmanilor poporului." Scrisoarea țăranului mijlocaș Const. Beldeanu din com. Șipote Eu Beldeanu Const. taran mijlocaș din comuna Șipote jud. last, mulțumesc Parti­dului Muncitoresc Român ai guvernulut­­orii pentru scutirile și reducerile de impozite făcute în ultimul timp, în ajutorul­­ aranilor Sarad și mijlocari. Când eu aduc aceste tmuttumuri mi gândesc si la cât de dreaptă a fost așezarea impozitelor. Impozitele au fost așezate drept și cu mare stijă pen­­tru țăranul Sărac și mijl­o­­caș. Dar Partidul a­ chibzuit timp dările către patrie noastră, a poporului adevă­rat. Pentru a te putea plăti în întregime și la timp, mi voi strădui Să învăț împre­ună cu toți sărăcii si miji tocașii "din comună, cum Să muncim mai organizat­ot după înoațătura cârtii ca si tragem foloase mai bune Si Si ne plătim la timp impozitele către țară. Căci azi fiecare ban nu mai In­tră în gușa unei clici de exploatatori, ci tot în folo­si ajutoreze încă odată zi­­sul oamenilor muncii: rănimea muncitoare. Asta Se potrivește întoc­­mai cu cete scrise în Rezo­luția Plenarei CC. al P.M.R. din 3-5 Martie, unde se a­­rată că politica fiscală tre­­buie să ușureze pe Săracul și mijlocașul Satului, dar de apăsat săru apese numai pe chiabur căci trebuie să plătească cât Se cuvine du­pă câtă mare avere are de­­pe Sudoarea­­ h­anului mun­citor. Eu ca faran mijlocaș, cot la cot cu (aranut sa fac ca mine toti săracii si mijlo­st cașii din comuni, ne legăm tot mai mult cu clasa mun­citoare si luptăm împotriva chiaburilor si împotriva ob­ricarul dușman al poporului muncitor. Mi vot stli ca pe pictor împreună cu ceilalți (arant muncitori Să ne achităm la Dar tot odată vom trezi mereu cu veghea Sta pe pasul sl po­burului olotean vorba chia­și călnoi la Inima lui. II vom Sitt Si-Si plătească pani într’un ban toate dă­rile către tară și nu-i vom ierta ni­ci­ un minut să­ Și îm­prăștie zvonurile tot de o Sută de ori mincinoase. La fel nu te vom îngădui nici­odată Să mai exploa­teze munca țaranului mun­citor. Firi crutare vom fi ca ei, dacă vor încerca să Sa­boteze Sau Să uneltească împotriva poporului mun­citor, Sau împotriva patriei adevărate ce o avem azi ti vrem să o înflorim prin Socialism pentru binele co­piilor noștri și al nostru. CONST­­REIDE­­Nlí taran mijlocaș DIN VIAȚA ÎNTREPRINDERILOR noastre 20 ucenici premiați și nici un repetent, față de 42 repetenți în anul trecut La examenele de sfârșit de an, de la școala profesio­nală de ucenici din Iași, din cei 160 ucenici ai Între­prinderilor „Etacs“, au fost premiați 200 nefiind nici un repetent, ci doar 8 corigenți. Dacă ne gândim că anul trecut au fost 42 repetenți și nici un premiant, ne putem da lesne seama de mun­ca rodnică desfășurată în timpul anului de resortul cultural al sindicatului de la „Etacs“. Muncitorii fabricei de spirt „Th. Neculuță** lucrează în contul lunii iulie îndrumați de Organizația de Bază și stimulați prin întrecerile socialiste, muncitorii fabricii de spirt „Poetul Neculuță“ din Iași au îndeplinit planul de lucru pe luna iunie cu 5 zile înainte de termen. Prin depășirile planului de lucru realizate lunar, pro­gramul trimestrului II al Planului de Stat a fost înde­plinit încă de la data de 17 iunie. Conștienți de importanța îndepliniri și depășirii planului de Stat și încurajați de rezultatele obținută muncitorii fabricii au pornit cu un avânt și mai mare la lucru. L. LEIBOVICI coresp. Să muncim pentru mecanizarea proceselor de producție La secția 3-a strungărie a atelierelor CFR­ Nicolina muncitorii de la freze, sunt nevoiți să ridice cu mâna pistoanele și legăturile de arcuri. Pentru ca operația ridicării, să dureze puțin și muncitorii să nu trebu­iască să-și epuizeze forțele este necesară instalarea u­­nui scripete, lucru ce va cere o prea mare cheltuială BRISTAN­G, coresp.

Next