Lupta Moldovei, iulie-septembrie 1949 (Anul 5, nr. 908-985)

1949-07-22 / nr. 926

Sa acordăm întreaga atenție grijei fața de mașini , țesătoarea Benghea Eugenia dela Vic­toria are grijă de toate cele 4 răz­­boae la care lu­crează. Ea curăță cu a­­­tenție excentricii» peda­lele» seama de lângă motor. Când s’a anunțat la reperea lucrului» Ben» gh­ea Eugenia poate să ispună cu mândrie : „Vii,am pus la punct mâ­inile. Sunt sigură că și astăzi războaele mele vor da un randament «al mare» dacă le-am îngrijit cum trebue“. In­­tr’adevăr după c«> • ore de lucru, fiecare du» «e de 4 războae a dat peste normă câte 4-5 metri de pânză. Grija țesătoarei Bea­­tfhea Eugenia pentru răz­­b­aele ei, a fierarului Vasilescu Mihai dela Atelierele CFR, care in timp de un an nu a scut nicio reparație cio­canului său de aburi ca si a filaturistei Judele linca dela Textila Roșie este o grije pe care omul «ou­ educat de Partid in dragostea fată de muncă, e are pentru unealta sa. Pline de mărețe în­vățăminte au fost cu­vintele țesătoarei Nistor Rozalîa, când a spus toțr'o ședință de Partid !­­­îmi iubesc războaele •ase­le și le îngrijesc ca fie copiii mei, pentru că dacă ele mi-au dat sub Vechii patroni mizerie ură, astăzi imi dau lai­urie și încredere c­ă Vom trăi mai bine“, în regimul de exploa­tare a capitaliștilor și patronilor, care storceau m una picătură de su­­flare de pe spinarea mincitorilor, privirile țe­sătoarei Nistor Rozalia, a strungarului ceferist f Vătauul Constantin, mecanicului de locomoți­a fvă Stoian Aurel și a «t­­îtor muncitori, astăzi fruntași, se îndreptau cu «ră­nispre mașinile lor de lucru. Este mai bine de un­­a» de când, datorită Par­­tidului nostru care ne-a ajutat să smulgem mij­loacele de producție din b­iarele exploatatorilor, atitudinea muncitorilor față de uneltele la care lucrează, a devenit cu totul alta. Această atitu­dine a fost mereu sădită de către Partid, în spi­ritul dragostei și a grijei pentru bunul lor pe ca­re o vor gospodări pen­tru totdeauna. In această perioadă de timp, Parti­dul i-a învățat cum tre­­bue să apere aceste bu­­nuri, să le păstreze, să-și țină vigilența trează față de feluritele manevre pe care le întrebuințează dușmanul de clasă și cozile lui de topor. In decursul acestui timp s’a dat o luptă permanentă, dârză, la care fiecare muncitor cu cât arăta mai multă grijă față de strungul, războiul, ciocanul cu care lucra, cu atât dă­dea lovituri mai puterni­ce dușmanilor lui, care așteptau să reînvie „pa­radisul“, pe care l-au pierdut. Acum, când mașinele sunt ale muncitorilor, când ei se simt stăpâni pe aceste unelte pe care le socotesc arme de luptă pentru pace, pentru buna stare și fericire, cei mai mulți muncitori se îngri­jesc ca pe ceva scump, ca pe un lucru pe care tr­ebue să-l folosească din plin în măreața bătălie a îndeplinirii Planului, a construirii socialismului, îndrumați de către or­ganizația de Partid și co­mitetul sindical, munci­torii de la „Textila Roșie“ au reușit prin grija lor, poate servi ca model tuturor întreprinderilor, să dea viață pentru mulți ani întregii Instalații de mașini,­­ care de mult timp putea fi vândută ca fier vechi. De aceiași grijă sunt conduși muncitorii dela întreprin­și­derile ETACS. Această preocupare pen­tru buna întreținere a u­­tilajului trebue să cuprin­dă pe toți oamenii min­ții. Fiecare strungar, țe­sător, mecanic, trebue să-și dea seama că, ne­­curățindu-și mașina, lă­sând-o în stare neglijentă, grăbește distrugerea ei și-și pierde astfel propriul său avut, întreținerea u­­tilajului trebue să preo­cupe permanent pe muo­­citor, zi de zi, ceas de ceas, să sj înțeleagă că un mic defect­ivit acum, capătă proporții mai târ­ziu și nu mai poate fi înlăturat. La fabrica „Țesătura“ responsabilul cu întreți­nerea utilajului este un inginer în vârstă care nu cunoaște deloc stadiul in care se găsesc mașinele. El nu are o evidență in ceea ce privește revizui­rea utilajului, nu știe ce piese lipsesc la unele ma­șini și care trebuesc în­­locuite. Deasemeni, la „Victoria“ există un res­­ponsabil cu această sar­cină numai pe schema de organizare. Sarcinile acestuia sunt lăsate în grija oricui. La aceste fabrici, unii maiștri, puțini la număr nu dau importanța cuvenită reparării mașinilor. Fap­tul face ca aceiași ma­șină să se oprească de foarte multe ori, din cau­ză că piesa nu a fost reparată cu atenție zilele trecute. Un maistru de la „Țesătura“ nu a reparat cu conștiinciozitate o su­veică și acest lucru a făcut ca să se strice 3 speze în decurs de 8 ore. Muncitorii trebue să în­țeleagă că aceste mașini sunt ale lor și că trebui­esc păstrate ca pe cel mai de preț bun, îngri­jind cu dragoste aceste mașini, cunoscând fie­care piesă care trebue un­să și curățată, vor putea arăta că-și iubesc cu a­­deverat avutul a fost smuls cu care curaj de la regimul blestemat de exploatare din trecut. Cea mai mică nepă­sare reprezintă un ajutor dat dușmanilor noștri, fiecare efort pentru în­treținerea uneltelor noa­stre, reprezintă un pas înainte pe­­­rumul feri­cirii noastre. Și pentru că viitorul fericit să devină repede realitate, trebue să facem cât mai mulți pași, grăbind bună­sta­rea noastră, a întregului popor muncitor. Proletari am toata firile un:;i-«0 Vineri 1949 V Mr-£26 oagini 4 lel Ziar centru Moldova al Partidului Muncitoresc Român RFDACT7A: ADMINISTRAȚIA.: Jtrți SHr. Cuza-VodS 5L'—Tal. 1806 Taft. Str. Oza-Vorig Nr. 32—~el. W>, laxe postale plătită la numerar, conf. aprod. Dl.ncîiel G­le F. T. T. Nr. 201.91J i 43 SUNTEM HOTĂRÂTE SA NE ÎNDREP­TAM ÎNTREAGA ATE O CÂT MAI BUNĂ CALITATE A FIRELOR Scrisorile de răspuns a fiiatristelor, adresată țesătoarelor de la Victoria Tovarășe țesătoare, In urma scrisorii pa care ne-afi a­dresat-o prin ziarul „Lupi­i Moldovei“ în legătură cu calitatea firelor pe care le producem In fila­tură, din inițiativa organizației de Partid și sindicale, am ținut o ședință, unde am pre­lucrat cu multă atenție conținutul acestor rânduri. Vă mulțumim cu toată căldura că ne-ați dat ocazia, să ne analizăm lipsurile, să ve­dem unde este răul și să căutăm a-1 Înlătura pentru a vă da fire de calitate mai bună. Trebuie să recunoaștem că nu am acordat toată atenția calității muncii noastre. Aceasta s’a datorit faptului că nu ne-am Însușit pe deplin Îndrumările organizației de Partid și a responsabililor sindicali. Din această cau­­z­ă, ne-a lipsit Intr’o mare măsură spiritul de răspundere faji de muncă, nu ne-am pătruns de acea disciplină muncitorească de care trebuie să dăm dovadă. Astfel a fost posibil ca zilele trecute să lipsească intr’un singur schimb de lucru 5 lucrătoare, lăsând 5 rin­guri descoperite. A trebuit să luăm 5 tova­rășe de la altă muncă, fără pricepere profe­sională. De basement, nu ne-am pătruns încă de în­semnătatea ce o reprezintă grija față de m­a­șină. Nu am căutat să Înțelegem că dacă ț­nem în cea mai perfectă stare fiecare piesă și în special la trenul de laminar, nu se poate ca firul să nu iasă bine filat. Din cauză că nu am înțeles acest lucru, multe aruncam pe jos valții perietori care din noi curăță seama și chiar acum două maiștrii au găsit aruncați 17 zile, tovarășii cilindri de­bitori. Lipsurile de mai sus, au făcut ca să se producă ruperi de fire, neregularități în tor­­siunea lor etc. Analizând aceste lipsuri, gă­sind cauzele, ne-am dat seama că ele trebuesc Înlăturate imediat. Avem și voi un plan de Îndeplinit, la fel ca și voi. Trebuie să îndeplinim acest plan, ca să puteți face și voi sa fai. Nu dăm seama că Planul de Stat reprezintă pentru noi ca și pentru întreg poporul muncitor, chezășia unui trai mai bun și mai fericit nouă și co­piilor noștri. De aceea ne luăm ca angajament să ne schimbăm cu totul atitudinea f­­ață de muncă. Suntem hotărâte să ne Îndreptăm întreaga atenție pentru o cât mai bună calitate a pro­duselor. Vom întări disciplina în muncă, ast­fel ca fiecare dintre noi să se simtă răspun­(Continuare în pag. 3-a) Nouă școli de agitație deschise în în­treprinderile din orașul nostru Din inițiativa organi­­­ației de Partid, Luni 18 Iulie a avut loc la fabri­ca „Țesătura“ deschide­rea cursurilor unei nouă școli de agitatori del Par­­tid. Aceste cursuri, sunt frecventate de un număr de 25 muncitori eviden­țiați in câmpul muncii. Subiectul primei lecții a fost: „Partidul Munci­­toresc Român, forța con­ducătoare în RPRA. Tot în aceeași zi s’a deschis o școală de agi­tatori și la întreprinde­rile ETACS, având acelaș număr de cursiști îns­criși. Marti 19 Iulie, a avut loc închiderea școlii de agitatori ai fabricii „Vic­toria”, care s’a terminat prin ținerea unui semi­nar. Cu această ocazie s’a putut vedea, că tova­rășii care au urmat ace­ste cursuri, și-au însușit materialul care le-a fost predat. COMITETUL PROVIZORIU AL COMUNEI COPOU a pornit la pregătirea temeinică a campanie muncilor agricole de vară Comitetele Provizorii comunale de curând in­stalate la conducerea și gospodăria comunelor ju­dețului se găsește din primele zile în fața unor sarcini de mare impor­tantă pe care Le strădu­­esc sa te rezolve la timp și căt mai bine. Sa vedem astăzi, cum își duce munca Comite­tul Provizoriu al comu­­nei Copou în pregătirea Campaniei de recoltare. Ședința comună cu organizația de Partid Pentru că munca de pre­gătire a recoltării cerea­lelor să nu sufere din cauza lipsei de legătură dintre Comitetul Provizo­riu și organizația de Par­tid, a fost ținută o șe­dință de consfătuire pen­tru stabilirea unui pro­gram de muncă. Comuna fiind împărțită în satele : Cuza-Vodă, Cârlig, Mun­teni, Podgoria și Copo­u, s-au fixat sarcini concrete pentru lămurirea “țărani­lor în privința muncilor de recoltare. Comisiunea comunală împreună cu a­­gitatorii au arătat cum trebue strânsă recolta de­­pe ogor, după starea re­coltei­­ cu coasa, cu se­cera sau prin smulgere. Ariile au fost fixate în comu­nele Cuza-Vodă, Munteni, Podgoria și Cârlig. Ariile sunt așezate lân­gă apă (pârău) și au fost împărțite după felul cul­turilor : si pentru grâu de R. URSACHI (continuare In pag. 3-a) înființarea Institutului de Studii Româno-Sovietic din Iași sprijin serios dat intelectualilor ieșeni .­ In desfășurarea cursu­rilor universitare din a­­nul acesta, corpul didac­tic universitar s’a folo­sit în mare măsură de cuceririle științei și teh­nicei sovietice, de ma­­rile realizări ale culturii sovietice. In restructurările ma­teriilor de studii, la pe­riodizarea materiilor, cei­­ mai mulți dintre profeso­rii ieșeni au avut un prețios îndreptar: expe­­­­iența sovietică. Dar și numeroși inte­lectuali ieșeni, oameni de știință și tehnicieni au folosit lucrările sovietice din toate domeniile. De multe ori însă lipsa tra­ducerilor din materialele căutate era o lipsă sim­țită. Chiar cercurile de traducători înființate în cadrul facultăților nu dă­deau totdeauna randa­mentul necesar. De aceia cu multă bu­curie a fost salutată de întreaga intelectualitate ieșană înființarea filialei Iași a Institutului de Stu­dii Româno-Sovietic. Alegerea Co­m­itetulu­i.v.,?"­ Pentru­ conducerea fi­lialei din Iași a fost ales următorul comitet: rector Jean Livescu președinte, secretar Adolf Haimo­vici Institutul a fost îm­părțit în trei secții: Bio­­logie-Medicină, condusă de d-ra Necrasov, Științe Sociale, condusă de prof. univ. Mircea Radu și Matematică, Fizico—Chi­­(Continuare în pag. 2-a) Organizația de Partid din com. Fântâ­­nele pregătește temeinic a­­gitatorii In comuna Fântânele, organizația de Partid se preocupă îndeaproape de pregătirea temeinică a agitatorilor săi, pentru că aceștia să poată a-și duce cât mai bine în massa țăranilor muncitori mun­ca de agitație cu privire la buna îndeplinire a muncilor de recoltare și a desmiriștirilor de vară. La Sediul organizației de Partid, li se arată a­­gitatorilor cum trebuie să lămurească pe fiecare țăran sărac și mijlocaș cum trebuie să sprijine ei Comitetul Provizoriu comunal în toate acțiu­nile pe care acesta le pornește spre folosul ob­ștesc al țăranilor munci­tori din comună. Astfel agitatorii orga­nizației de Partid pot duce cu mai multă te­meinicie munca în massa țăranilor muncitori, care înțelege să se lase antre­nată în acțiunile de bună gospodărire a comunei lor. GH. DOMINTE~ coresp, Pe lanurile de grâu ale Gos­podăriilor Agricole de Stat din județ a început secerișul Secerișul a început la Gospodăriile Agricole de Stat din Popricani, Her­­meziu și Roșcani. In lanurile unde grâul a înfrățit mai­ târziu, con­ducerea gospodariilor a­­gricole de Stat din județ împreună cu grupele sin­dicale respective au luat hotărîrea de a culrge acum cu băgare de sea­mă spicele coapte pentru a nu le lăsa să se scu­ture. La aceste culturi sece­rișul va începe atunci cân­d spicele noi vor fi bune de recoltat.­­ Pentru a înlesni munca la Gospodăriile Agricole de Stat din­ Cristești, Po­pricani, Pod. Hoaei și Roșcani, D. G. A. S. repartizat câte un tractor Skoda pentru a le folosi în campania muncilor de vară. „CARTEA RUSA“­ ȘI RĂSPÂNDIREA ȘTIINȚEI IN MASELE LARGI POPULARE De AL. ANDRONIC [șef. de lucrări Fac.-Istorie-Geografie Clasa muncitoare din R. P. R. având în fruntea sa detașamentul de avantgarda P. M. R. a pornit pe calea construirii socialismului. Socialismul — spunea Lenin — începe acolo unde milioane de oameni își în­sușesc cultura, și în această direcție eforturile noastre ale tuturor oamenilor mun­cii cu brațele și cu mintea dela Sale și orașe nu trebu­esc precupețite, căci înde­plinirea și depășirea planu­lui de stat este strâns legată de mărirea productivității muncii tuturor. Azi, crește­rea productivității muncii va putea fi înfăptuită prin în­sușirea de către oamenii muncii a științei și tehnicei celei mai avansate din lume, a științei și tehnicei sovietice. In această privintă rolul editurei „Cartea Rusă”, ca și a A. R. L. CI. S-ului este ev­ident. Editura „ Cartea Rusă” din București prin sucursalele sate din mai toate orașele țării pune la dispoziția oa­menilor muncii cele mai nouă cârti în materie de știintă, tehnici și literatură, traduse din limba rusă. sau în limba rusă pentru cunos­cătorii acestei limbi, iar „Stepa“, difuzează în toate colțurile țării toate revistele —din orice domenii—ce se editează în U.R.S.S. Recenta reducere de pre­țuri a cârtilor din editura „Cartea Rusă'' consecința unei politici inițiate de P. M. R. de­ a veni în ajutorul efectiv al oamenilor muncii prin ușurarea traiului de toate zilele, dă posibilitate ca într’adevăr lupta pentru o clafă mai bună să se îm­pletească cu munca de ri­dicare a nivelului cultural at massetor, cărora le este deschis drumul învățăturii și culturii. Revoluția culturală— pro­dusă în R. P. R.— într’ade­văr realizează posibilitatea ca orice muncitor să-și în­sușească toate cunoștințele ce t Se cer în cadrul per­fecționării sale pentru a-l ridica din punct de vedere ideologic, politic și profe­sional și pentru a-l pregăti să îndeplinească sarcinile ce i se pun. In această luptă a cons­truirii unei lumi noui— în­­ continuare în pag. 3-a) Prin sindicatul de sfârat’ssafi agricoli tânărul țăran mixsral câtor IPi ploșescu­ a putut fi ferit de exploatarea ch­i­aburului Corduneanu Corduneanu Alexandru este bine cunoscut în co­muna Coarnele Caprii. Acest chiabur este renu­mit pentru sufletul său rău hain și pentru apucăturile sale tâlhărești. Mereu a exploatat brațe­le țăranilor muncitori din satele învecinate. Și cu tot chiaburul, nici azi nu vrea să renunțe de a jefui munca celor ce trudesc pe pământul său. Acum un an el a angajat pe tânărul țăran muncitor Piplișescu Ion, ca argat. S’a împăcat cu ei să-i dea la sfârșitul anului de muncă un rând de haine bune, salarul cuvenit, pre­cum și două care de lemne. Când tânărul țăran mun­citor, a împlinit anul, chia­burul n‘a mai vrut să-l plătească după cum fusese înțelegerea, ci l-a dat afară din ograda sa. Dacă lucru s’ar fi petre­cut cu ani în urmă, argatul n’ar fi avut cui cere drep­tate.­­­ Dar acum, el a fost în­drumat de secretarul orga­nizației U. T. M. din co­mună, să se adreseze sindi­catului de salariați agricoli, înfățișând acolo felul cum fusese exploatat de către chiabur, conducerea Sindi­catului l-a obligat pe Cor­duneanu să-i plătească ar­gatului toate drepturile le­gale. LUCACI VLADIMIR corespondent DIN VIAȚA ÎNTREPRINDERILOR NOASTRE înființarea unui al doilea ghișeu de eco­nomii la Atelierele CFR Nicolina La începutul lunei Iulie s’a deschis la ate­ierele C. F. R. Nicolina un ghișeu de CEC, unde muncitorii își depun economiile, pentru a se putea aproviziona la­ iarnă cu cele necesare. Până în prezent s’a depus suma de 109.300 lei. Zilele acestea s’a deschis al do­ilea ghișeu la Ro­­târia­ Nouă, îmbunătățirea condițiilor de muncă la atelierele CFR Nicolina De mai mult timp în hala de la Rotăria­ Nouă a a­­telierelor CFR Nicolina, gazele care emanau dela su­darea stelelor de roți, se împrăștiau în toată hala. in cadrul contractului colectiv încheiat între mun­­ci­tori și administrație, s’a început construirea unei hale de sudură lângă rotărie. Astfel, prin scoaterea sudurei în afara halei, mun­citorii vor putea lucra în mai bune condițiuni. Inovația unui muncitor de la filatura „Țesătura“ In lupta pentru reducerea timpilor neproducători și a îmbunătățirii condițiilor de lucru, muncitorii se preocupă permanent de găsirea celor­­­ mai bune metode de muncă. Astfel, la noua filatură tovarășul Elemberg deia secția tâmplărie a făcut o platformă peste mașina Ab­­iiet care aduce ușurări în munca de geluit. Prin folosirea deșeurilor, muncitorii de la „Textila Roșie“ au realizat economii în valoare de 400.000 lei Lupta pentru economii este dusă cu tot mai multă intensitate la fabrica „Textila­ Roșie“. In ultimul timp, s’a reușit să se fabrice articole de frângherie, care dau posibilitatea de a se valorifica deșeurile. până astăzi s’au întrebuințat 3000 kg. de deșeuri realizându­se o economie de 400.000 lei. H. LAZAROVICI core ap,

Next