Lupta Sibiului, iulie 1949 (Anul 6, nr. 52-1)

1949-07-22 / nr. 70

Să mânuim tu curat arma criticii şi autocriticii în lupta pentru mărirea producţiei Graţie victoriilor repurtate de clasa muncitoare prin lupta pend­usă de Partidul său de avantgardă îm­potriva orânduirii burrghezo-capita­­liste şi datorită sprijinului nepre­cupeţit al Ţării Socialismului în­vingător, ţara noastră se găseşte astăzi în plin efort de construcţie socialistă, lichidând pe zi ce trece poziţiile clasei exploatatoare şi para­zitare, împreună cu tradiţiile, men­talitatea şi concepţiile învechite, care frânează progresul şi desvol­­tarea. Lupta nu este uşoară, căci sar­cinile ce se pun în faţa poporului muncitor, în etapa de traversare de la capitalism la socialism, sunt multiple şi variate. Focul nimi­citor este îndreptat neîncetat îm­potriva rămăşiţelor exploatatoare, iar paralel cu aceasta se dem­aşt­ară o intensă muncă pentru consoli­darea şi dezvoltarea poziţiilor cuce­rite, pentru crearea con­di­duirilor prielnice progresului economic şi cultural. In lupta sa pentru construirea orânduirii fără de clase şi fără de exploatare, clasa muncitoare este înzestrată cu ştiinţa avansată mar­­xist-geniui­t-stalinistă, cu ştiinţa le­gilor de dezvoltare a societăţii. Critica şi autocritica constituie o puternică armă pe care oamenii muncii din ţara noastră o mânuesc astăzi cu îndrăzneală şi curaj, dar şi cu succes împotriva a tot ce este vechiu, împotriva a tot ceea ce stă în calea progresului. Succesele dobândite în efortul pentru îndeplinirea Planului de Stat, continua îmbunătăţire a me­todelor de lucru, extinderea lucru­lui la mai multe maşini, larga des­făşurare a întrecerilor socialiste, dis­­­ina munc­i, economi­­rea ma­­teriei prime, ridicarea nivelului calitativ al producţiei, sunt pro­­grese realizate cu ajutorul criticii şi autocriticii, care cere un minunat mijloc de educare politică şi de transformare a conştiinţei oameni­lor­ prin metode de convingere. Abandonarea unei metode vechi de muncă de către un colectiv şi ad­ptarea unei metode mai raţionale şi mai superioare este o manifestare practică a autocriticii colectivului de muncă respectiv. Un asemenea exemplu de auto­­cri­ipă practică ne oferă muncitorii de in .,Industria de Tricotaje“ din Sibiu, care până de curând lucrau după metodele vechi de pe vremea stăpânirii burghezo-moşiereşti, când rezultatul muncii lor era furat de patronii exploatatori. In urma unor critici aspre îndreptate împotriva rutinei şi inerţiei în care se com­plăceau aceşti muncitori marea lor majoritate au abandonat metodele vechi de muncă și s’au avântat cu el... în întreceri socia’i te, figurând astăzi în fruntea i Urepri,.dărilor cu întreceri sociali te bine organizate. Muncitorii din această fabrică si­­biană, care până mai ieri niu su­portau critica, mânuesc azi cu curaj arma criticii și autocriticii în adunări, în articole, epigrame şi caricaturi pe gazeta de perete, ob­ţinând ncui şi ncul succe­s. De pildă în ultima ediţie a gazetei de pere­te au fost caricaturizaţi directoril, şeful producţiei şi normatorul, care dădeau zilnic sfaturi şi făceau pa­radă de vorbe dar nu se gândeau la consolidarea postamentului la maşi­ile de încheiat de la etaj, care ameninţa să se dărâme­ însuşi, ş­­tiu-şi critica, problema a fost rapid soluţionată. întâmpinând dificultăţi în muncă din cauza fî­elor de proastă calitate, colectivul de la „Industria de Tricotaje“ a adresat o scrisoare tovarăşilor de la fabrica furnizoare ,,Roza Luxemburg“ din Cisnădie, prin care cereau îmbună­tăţirea raliu­ţi­ firului. Instiindu-şi critica, muncitorii de la fabrica „Roza Luxemburg“ şi-au făcut practic autocritica, pornind la în­trecere socialistă, a cărei principal obiectiv este ridicarea nivelului calitativ al producţiei. Fără în­doială că ei vor reuşi în scurt timp să producă fire mai bun©. Arma criticii şi autocriticii, pusă la îndemâna oamenilor muncii de Partidul de avantgardă al clasei muncitoare, măreşte vigilenţa şi spiritul de răspundere personală în muncă, ridică nivelul politic al celor cei muncesc, îrattărindu-le cre­dinţa în biruinţa cauzei clasei mun­citoare. Prin urma criticii şi autocriticii şi-au înlăturat multe din deficien­ţei© lor în muncă, textiliştii de la „Avântul Proletar“ din Sibiu, m©­­talurgiştii de la „Independenţa“, „Balanţa“ şi „Metalurgica" etc., putinţă Comitetului provizoriu al pla­care au reuşit să facă salturi mari, j ggi Ocna-Sibiului, să aprofundeze sub peste prevederile Planului, prin­­ toate aspectele cele mai arzătoare pro­­m­etoda întrecerii socialiste şi prin­­­bleme care frământă ţărănimea munci­­lucrul la mai multe maşini. toate — reuşind ca unora să le facă Succe­s frumoase a înregistrat şi­­ faţă cu rezultate din cele mai bune. filatura de bumbac „11 luni©“ din­­ Desigur că în munca sa, Comitetul Cisnădie, atât în organizarea muncii provizoriu al plasei Ocna-Sibiului, s’a cât şi în aceea a căminului de zi poticnit şi el, dar n’a descurajat. Acţio­­si a cre­şei, datorită spiritului auto- L nând în spiritul învăţăturilor pe care critic al factorilor de răspundere din această filatură. Dar în întreprinderile socialiste mai sunt încă mulţi oameni care n’au reuşit să s© ridice la înălţimea înţelegerii juste a criticii şi auto­criticii, după cum mai sunt şi oameni în posturi de răspundere politică, administrativă şi sindi­cală, care nu suportă critica, nu-şi însuşesc critica, car© gâtuesc cri­tica pornită de jos, sau pur şi simplu nu-i acordă nicio impor­tanţă, complăcându-se mai departe în greşelile şi nepăsarea, lor. Exempî© tipice de lipsă a spi­ritului autocritic întâlnim la „Ţe­sătura Roşi©“, la „Flamura Roşie“ din Sibiu, la fabricile textile „Cis­nădie Nr. 1 şi Nr. 2“, la „Union“, şi „Persia“ din Cisnădie, la ,„Mu­reşul“ din Sibiu. Comitetele de fabrică şi comisie de întreceri so­cialiste de la aceste fabrici, deşi au fost adesea criticate pentru inacti­vitatea şi superficialitatea lor în problema întrecerii socialiste, ele s© complac în aceeaşi delăsare, ne­­izbutind să-şi facă practic auto­critica şi să facă o cotitură în munca lor. Nici organizaţiile de bază şi nici direcţiunile acestor în­treprinderi n'au tras concluziile ce se impun din criticii© apărute în­­presă, pentru îmbunătăţirea muncii în fabricile respective, lipsind ast­fel masele de această puternică armă de luptă împotriva rutinei și înapoierii. Un exemplu de gâtuire (continuare ir regina 14) &mi« 1 (VI) — Nr. 73 (1284} 6 pagini 4 Lei In societatea socialistă ca şi în democraţiile noui, democra­ţiile de tip popular, femeia nu mai este privită ca în ţările ca­pitaliste, iar egalitatea în drep­turi şi datorii nu mai este fic­tivă, ci reală. Astfel, deşi fabrica „Independenţa” este o fabrică de maşini agricole, cu secţii de turnătorie, lăcătuşe­­­, strungă­­rie, etc., secţii unde până a­cum câţiva ani nu lucrau decât băr­baţi, astăzi putem spune cu mân­drie că datorită regimului no­stru de democraţie populară — care dă aceleaşi drepturi femei­lor ca şi bărbatului — femeia şi-a înţeles menirea şi sarcinile măreţe ce-i stau în faţă, pentru împlinirea Planului de Stat, şi s’a încadrat în tot felul de munci. La tahidon ..Tndppendpiria^ Muncitoarele dela turnătorie, strungarie, iacă, tuşerie ca şi cele din birouri, muncesc cu râvnă pentru îndeplinirea planului — Exemple bune a şi muncă. — Evidenţieri­­— MUNCITOARELE DELA [fie unde în decurs de 3 luni, TURNATORIE ŞI unu numai că şi-a însuşit teh-STRUNGARIE DEPĂŞESC 1 m­e», dar­ a reuşit chiar să ridice NORMELE ŞI SUNT producţia cu un procent care spune mult. Realizările tov. Nadvomio stau în faţa celorlalte tovarăşe ca exemple frumoase. Demnă de rema­rcat es­t de­ MODELE DE MUNCA La fabrica „Independenţa” sunt muncitoare care lucrează la turnătorie, lăcătuşerie şi strun­gărie şi care comribue efectiv temenea, munca pe care o ce­la mărirea producţiei, fiind­­Pune la secţia de strungă­rie lo exemple în muncă. Aici este cazul [Maria Teodoruţ care lucrând la să fie remarcate frumoase­« suc­cese realizate de tovarăşele Ma­ria Achim, Rozalia Nadvornic şi Babeş Ana care lucrând la secţia de miezuri au fost evidenţiate, mărind producţia cu peste ioo°/o. Nu poate fi trecut cu vederea progresul în muncă realizat de tovarăşa R. Nadvornic care, la cerere, a fost trecută în produc­ o maşină de găurit, cot la cot cu bărbaţii, dă aceleaşi randa­mente ca şi ei. IN BIROURI FUNCŢIONA­RELE MUNCESC CU SPOR Nici tovarăşele muncitoare din birouri nu se lasă mai în ur­mă şi aproape toate (mai sunt unele — foarte puţine însă — care nu înţeleg să răspundă cum se cuvine sarcinilor) au dat do­vadă de putere de mun­e. Astfel la serviciul de con­ab­lita­e unde se cer situaţii urgente şi grele, tonele tovarăşe au înţeles să ră­mână în continuare 24 ore de muncă pentru a duce la îndepli­nire sarcinile. Aici se demareaza tov. Ana Bănescu care în munca depusă, depăşeşte chiar pe băr­baţi. De asemenea mai trebuesc TUI UN MOMENT IMPOR- remarcate tov. Maria B­atu şi TANT IN DESVOLTAREA Renate Reich, de la SPORTIVA“ — DECLARA TOV. MARGINEANU DE LA REGIONALA ELEC­TRICA „Am primit cu drag Hotărîrea Biroului Politic al CC al PMR și cred că ea va constitui un moment important din desvoltarea sportului nostru, deoarece Par­tidul se interesează de proble­mele sportului. Prin această Ho­­tărire vor fi antrenate în sport cele mai largi mase de tineret, sed­ii vân­zări ca şi tov. Maria Stoica­de la secretariat şi tov. lise Sontag, de la serviciul planificării, care au dat dovadă de multă pricepere şi mai presus de toate, de multă conştiinciozitate în muncă. Munca femeilor de la­„Indepen­denţa“ este rodnică iar­­ râvna cu care muncesc el e pen­tru in­­­­plinirea şi depăşirea planului do­vedeşte dragostea pe care o au femeile pentru Partidul prior ce muncesc, forţă conducătoare d­e ţara noastră. Barbara Tunea, cor­esp. •HM? "3 Vineri, 22 Iulie 1949 .^REDACŢIA: Piatra Repub­icii 2 Iei 2810,2156 ADMINISTRAŢIA: P-ţa Republicii 1, Tel 2174 CoUdian da luptă ai oammdol muncii Apare snb direcţia unui comitet BareMMMjreBMMMMWBiBBiKreEEaMreiaui/iMMaaiumaBiregiMBraiMgBareidrtMiiffliaBaKsai Tntrebuinţâml mprodn noua dio munci d­in­ felu­l provizoriu al plasei Ocna-Sibiului a reuşit s­acă faţă unor dificile probleme de gospodărie locală Realizarea usei economii de 80.000 Lei. Aplanarea litigiilor dintre Pregătirea comunele miandra şi Loamnăc. Primele două luni de experinţă a dat i le-a dat şi continua aa i la dea Par­tidul, factorii din fruntea plasei au des­­legat, până în cele din urmă chiar şi cele mai dificile probleme. APLANAREA LITIGIILOR INTRE COMUNE Problema construirii unui grajd Co­­munal care să deservească deopotrivă in­teresele locuitorilor din cele două co­mune, Mândra şi Loamneş, situate abia campaniei de treeriş la 1 1/2 km una de alta, a dat naştere unor neînţelegeri, deoarece fiecare co­mună voia să determine construirea a­cestui bun obştesc în poziţie cât mai apropiată, de gospodăriia lor. Până în cele din urmă, Comitetul provizoriu­­ a reuşit să soluţioneze favorabil acest litigiu, spre sati­ric.­. 1* locuitorilor din ambele comune. PREGĂTIREA CAMPANIEI DE TREERIŞ Având în faţă sarcina principală, aceea a pregătirii campaniei de treeriş, Comi­tetul provizoriu al plasei Ocna Sibiu­lui a trecut la verificarea pe teren a celor 13 batoze existente azi în satele de pe raza sa — punând în atare de (continuare în regina 5-a) SDfOietor şi ucigaşilor condamnaţi la moarte de Tribunalul militar din Timişoara TIMIŞOARA, 21. — In urma respin- 1 de Tribunalul Militar din Timişoara au gerii recursului lor, membrii bandei sub­ fost executaţi prin împuşcare. Sâmbătă versive t­eroriste, condamnaţi la moarte ! 16 Iulie 1949. ^OGOOQOOOÖOOOOOOOOOOOOGXDOOOOOOOOOOOOOC^^ Sportivii sîbiem despre Hotârîrea Baroului Politic al C. C­ al P. M. R. — „În curând fiecare sat va fi un centru sportiv“. — „Noi mun­­cîtoriî credem în realizarea sportului de masă“ — Zilnic sosesc la redacţia ziaru­lui nostru scrisori ale sportivilor sibieni care ne scriu despre felul cum văd ei Hotărîrea Biroului Politic al CC al PMR în legătură cu desvoltarea continuă a spor­tului şi educaţiei fizice din tâ­năra noastră Republică. Prin grija pe care o are Parti­dul de avantgardă al clasei mun­citoare ,pentru desvoltarea spor­tului, desigur că sportul va cu­noaşte în curând o des­vol­tare uriaşe şi saltul calitativ pe care-l va înregistra sportul din ţara noa­stră, ne va apropia de cele mai bune valori sportive din lume. Mişcarea sportivă la sate, care în momentul de faţă este slabă, va trebui să devină preocuparea de căpetenie a forurilor spor­tive. In curând, fiecare sat va fi un centru sportiv în care atletismul, şahul, nataţia hand­­ball-ul, volei-ball-ul şi celelalte sporturi vor fi mijloace serioase în educarea fizică a ţăranilor muncitori. Hotărîrea Partidului stă în faţa tuturor sportivilor din ţară şi sportivii vor căuta să o ducă la îndeplinire, mulţumiţi de grija pentru activitatea sportivă! Reproducem mai jos câtev­a din­ scrisorile trimise de sportivii si­bieni: „HOTARIREA VA CONSTI-(continuare în pagina 5-a|

Next