Lupta Sibiului, iulie 1949 (Anul 6, nr. 52-1)
1949-07-22 / nr. 70
Să mânuim tu curat arma criticii şi autocriticii în lupta pentru mărirea producţiei Graţie victoriilor repurtate de clasa muncitoare prin lupta pendusă de Partidul său de avantgardă împotriva orânduirii burrghezo-capitaliste şi datorită sprijinului neprecupeţit al Ţării Socialismului învingător, ţara noastră se găseşte astăzi în plin efort de construcţie socialistă, lichidând pe zi ce trece poziţiile clasei exploatatoare şi parazitare, împreună cu tradiţiile, mentalitatea şi concepţiile învechite, care frânează progresul şi desvoltarea. Lupta nu este uşoară, căci sarcinile ce se pun în faţa poporului muncitor, în etapa de traversare de la capitalism la socialism, sunt multiple şi variate. Focul nimicitor este îndreptat neîncetat împotriva rămăşiţelor exploatatoare, iar paralel cu aceasta se demaştară o intensă muncă pentru consolidarea şi dezvoltarea poziţiilor cucerite, pentru crearea condiduirilor prielnice progresului economic şi cultural. In lupta sa pentru construirea orânduirii fără de clase şi fără de exploatare, clasa muncitoare este înzestrată cu ştiinţa avansată marxist-geniuit-stalinistă, cu ştiinţa legilor de dezvoltare a societăţii. Critica şi autocritica constituie o puternică armă pe care oamenii muncii din ţara noastră o mânuesc astăzi cu îndrăzneală şi curaj, dar şi cu succes împotriva a tot ce este vechiu, împotriva a tot ceea ce stă în calea progresului. Succesele dobândite în efortul pentru îndeplinirea Planului de Stat, continua îmbunătăţire a metodelor de lucru, extinderea lucrului la mai multe maşini, larga desfăşurare a întrecerilor socialiste, disina munci, economirea materiei prime, ridicarea nivelului calitativ al producţiei, sunt progrese realizate cu ajutorul criticii şi autocriticii, care cere un minunat mijloc de educare politică şi de transformare a conştiinţei oamenilor prin metode de convingere. Abandonarea unei metode vechi de muncă de către un colectiv şi adptarea unei metode mai raţionale şi mai superioare este o manifestare practică a autocriticii colectivului de muncă respectiv. Un asemenea exemplu de autocriipă practică ne oferă muncitorii de in .,Industria de Tricotaje“ din Sibiu, care până de curând lucrau după metodele vechi de pe vremea stăpânirii burghezo-moşiereşti, când rezultatul muncii lor era furat de patronii exploatatori. In urma unor critici aspre îndreptate împotriva rutinei şi inerţiei în care se complăceau aceşti muncitori marea lor majoritate au abandonat metodele vechi de muncă și s’au avântat cu el... în întreceri socia’i te, figurând astăzi în fruntea i Urepri,.dărilor cu întreceri sociali te bine organizate. Muncitorii din această fabrică sibiană, care până mai ieri niu suportau critica, mânuesc azi cu curaj arma criticii și autocriticii în adunări, în articole, epigrame şi caricaturi pe gazeta de perete, obţinând ncui şi ncul succes. De pildă în ultima ediţie a gazetei de perete au fost caricaturizaţi directoril, şeful producţiei şi normatorul, care dădeau zilnic sfaturi şi făceau paradă de vorbe dar nu se gândeau la consolidarea postamentului la maşiile de încheiat de la etaj, care ameninţa să se dărâme însuşi, ştiu-şi critica, problema a fost rapid soluţionată. întâmpinând dificultăţi în muncă din cauza fîelor de proastă calitate, colectivul de la „Industria de Tricotaje“ a adresat o scrisoare tovarăşilor de la fabrica furnizoare ,,Roza Luxemburg“ din Cisnădie, prin care cereau îmbunătăţirea raliuţi firului. Instiindu-şi critica, muncitorii de la fabrica „Roza Luxemburg“ şi-au făcut practic autocritica, pornind la întrecere socialistă, a cărei principal obiectiv este ridicarea nivelului calitativ al producţiei. Fără îndoială că ei vor reuşi în scurt timp să producă fire mai bun©. Arma criticii şi autocriticii, pusă la îndemâna oamenilor muncii de Partidul de avantgardă al clasei muncitoare, măreşte vigilenţa şi spiritul de răspundere personală în muncă, ridică nivelul politic al celor cei muncesc, îrattărindu-le credinţa în biruinţa cauzei clasei muncitoare. Prin urma criticii şi autocriticii şi-au înlăturat multe din deficienţei© lor în muncă, textiliştii de la „Avântul Proletar“ din Sibiu, m©talurgiştii de la „Independenţa“, „Balanţa“ şi „Metalurgica" etc., putinţă Comitetului provizoriu al placare au reuşit să facă salturi mari, j ggi Ocna-Sibiului, să aprofundeze sub peste prevederile Planului, prin toate aspectele cele mai arzătoare prometoda întrecerii socialiste şi prinbleme care frământă ţărănimea muncilucrul la mai multe maşini. toate — reuşind ca unora să le facă Succes frumoase a înregistrat şi faţă cu rezultate din cele mai bune. filatura de bumbac „11 luni©“ din Desigur că în munca sa, Comitetul Cisnădie, atât în organizarea muncii provizoriu al plasei Ocna-Sibiului, s’a cât şi în aceea a căminului de zi poticnit şi el, dar n’a descurajat. Acţiosi a creşei, datorită spiritului auto- L nând în spiritul învăţăturilor pe care critic al factorilor de răspundere din această filatură. Dar în întreprinderile socialiste mai sunt încă mulţi oameni care n’au reuşit să s© ridice la înălţimea înţelegerii juste a criticii şi autocriticii, după cum mai sunt şi oameni în posturi de răspundere politică, administrativă şi sindicală, care nu suportă critica, nu-şi însuşesc critica, car© gâtuesc critica pornită de jos, sau pur şi simplu nu-i acordă nicio importanţă, complăcându-se mai departe în greşelile şi nepăsarea, lor. Exempî© tipice de lipsă a spiritului autocritic întâlnim la „Ţesătura Roşi©“, la „Flamura Roşie“ din Sibiu, la fabricile textile „Cisnădie Nr. 1 şi Nr. 2“, la „Union“, şi „Persia“ din Cisnădie, la ,„Mureşul“ din Sibiu. Comitetele de fabrică şi comisie de întreceri socialiste de la aceste fabrici, deşi au fost adesea criticate pentru inactivitatea şi superficialitatea lor în problema întrecerii socialiste, ele s© complac în aceeaşi delăsare, neizbutind să-şi facă practic autocritica şi să facă o cotitură în munca lor. Nici organizaţiile de bază şi nici direcţiunile acestor întreprinderi n'au tras concluziile ce se impun din criticii© apărute înpresă, pentru îmbunătăţirea muncii în fabricile respective, lipsind astfel masele de această puternică armă de luptă împotriva rutinei și înapoierii. Un exemplu de gâtuire (continuare ir regina 14) &mi« 1 (VI) — Nr. 73 (1284} 6 pagini 4 Lei In societatea socialistă ca şi în democraţiile noui, democraţiile de tip popular, femeia nu mai este privită ca în ţările capitaliste, iar egalitatea în drepturi şi datorii nu mai este fictivă, ci reală. Astfel, deşi fabrica „Independenţa” este o fabrică de maşini agricole, cu secţii de turnătorie, lăcătuşe, strungărie, etc., secţii unde până acum câţiva ani nu lucrau decât bărbaţi, astăzi putem spune cu mândrie că datorită regimului nostru de democraţie populară — care dă aceleaşi drepturi femeilor ca şi bărbatului — femeia şi-a înţeles menirea şi sarcinile măreţe ce-i stau în faţă, pentru împlinirea Planului de Stat, şi s’a încadrat în tot felul de munci. La tahidon ..Tndppendpiria^ Muncitoarele dela turnătorie, strungarie, iacă, tuşerie ca şi cele din birouri, muncesc cu râvnă pentru îndeplinirea planului — Exemple bune a şi muncă. — Evidenţieri— MUNCITOARELE DELA [fie unde în decurs de 3 luni, TURNATORIE ŞI unu numai că şi-a însuşit teh-STRUNGARIE DEPĂŞESC 1 me», dar a reuşit chiar să ridice NORMELE ŞI SUNT producţia cu un procent care spune mult. Realizările tov. Nadvomio stau în faţa celorlalte tovarăşe ca exemple frumoase. Demnă de remarcat est de MODELE DE MUNCA La fabrica „Independenţa” sunt muncitoare care lucrează la turnătorie, lăcătuşerie şi strungărie şi care comribue efectiv temenea, munca pe care o cela mărirea producţiei, fiindPune la secţia de strungărie lo exemple în muncă. Aici este cazul [Maria Teodoruţ care lucrând la să fie remarcate frumoase« succese realizate de tovarăşele Maria Achim, Rozalia Nadvornic şi Babeş Ana care lucrând la secţia de miezuri au fost evidenţiate, mărind producţia cu peste ioo°/o. Nu poate fi trecut cu vederea progresul în muncă realizat de tovarăşa R. Nadvornic care, la cerere, a fost trecută în produc o maşină de găurit, cot la cot cu bărbaţii, dă aceleaşi randamente ca şi ei. IN BIROURI FUNCŢIONARELE MUNCESC CU SPOR Nici tovarăşele muncitoare din birouri nu se lasă mai în urmă şi aproape toate (mai sunt unele — foarte puţine însă — care nu înţeleg să răspundă cum se cuvine sarcinilor) au dat dovadă de putere de mune. Astfel la serviciul de conablitae unde se cer situaţii urgente şi grele, tonele tovarăşe au înţeles să rămână în continuare 24 ore de muncă pentru a duce la îndeplinire sarcinile. Aici se demareaza tov. Ana Bănescu care în munca depusă, depăşeşte chiar pe bărbaţi. De asemenea mai trebuesc TUI UN MOMENT IMPOR- remarcate tov. Maria Batu şi TANT IN DESVOLTAREA Renate Reich, de la SPORTIVA“ — DECLARA TOV. MARGINEANU DE LA REGIONALA ELECTRICA „Am primit cu drag Hotărîrea Biroului Politic al CC al PMR și cred că ea va constitui un moment important din desvoltarea sportului nostru, deoarece Partidul se interesează de problemele sportului. Prin această Hotărire vor fi antrenate în sport cele mai largi mase de tineret, sedii vânzări ca şi tov. Maria Stoicade la secretariat şi tov. lise Sontag, de la serviciul planificării, care au dat dovadă de multă pricepere şi mai presus de toate, de multă conştiinciozitate în muncă. Munca femeilor de la„Independenţa“ este rodnică iar râvna cu care muncesc el e pentru inplinirea şi depăşirea planului dovedeşte dragostea pe care o au femeile pentru Partidul prior ce muncesc, forţă conducătoare de ţara noastră. Barbara Tunea, coresp. •HM? "3 Vineri, 22 Iulie 1949 .^REDACŢIA: Piatra Repubicii 2 Iei 2810,2156 ADMINISTRAŢIA: P-ţa Republicii 1, Tel 2174 CoUdian da luptă ai oammdol muncii Apare snb direcţia unui comitet BareMMMjreBMMMMWBiBBiKreEEaMreiaui/iMMaaiumaBiregiMBraiMgBareidrtMiiffliaBaKsai Tntrebuinţâml mprodn noua dio munci din felul provizoriu al plasei Ocna-Sibiului a reuşit sacă faţă unor dificile probleme de gospodărie locală Realizarea usei economii de 80.000 Lei. Aplanarea litigiilor dintre Pregătirea comunele miandra şi Loamnăc. Primele două luni de experinţă a dat i le-a dat şi continua aa i la dea Partidul, factorii din fruntea plasei au deslegat, până în cele din urmă chiar şi cele mai dificile probleme. APLANAREA LITIGIILOR INTRE COMUNE Problema construirii unui grajd Comunal care să deservească deopotrivă interesele locuitorilor din cele două comune, Mândra şi Loamneş, situate abia campaniei de treeriş la 1 1/2 km una de alta, a dat naştere unor neînţelegeri, deoarece fiecare comună voia să determine construirea acestui bun obştesc în poziţie cât mai apropiată, de gospodăriia lor. Până în cele din urmă, Comitetul provizoriu a reuşit să soluţioneze favorabil acest litigiu, spre satiric.. 1* locuitorilor din ambele comune. PREGĂTIREA CAMPANIEI DE TREERIŞ Având în faţă sarcina principală, aceea a pregătirii campaniei de treeriş, Comitetul provizoriu al plasei Ocna Sibiului a trecut la verificarea pe teren a celor 13 batoze existente azi în satele de pe raza sa — punând în atare de (continuare în regina 5-a) SDfOietor şi ucigaşilor condamnaţi la moarte de Tribunalul militar din Timişoara TIMIŞOARA, 21. — In urma respin- 1 de Tribunalul Militar din Timişoara au gerii recursului lor, membrii bandei sub fost executaţi prin împuşcare. Sâmbătă versive teroriste, condamnaţi la moarte ! 16 Iulie 1949. ^OGOOQOOOÖOOOOOOOOOOOOGXDOOOOOOOOOOOOOC^^ Sportivii sîbiem despre Hotârîrea Baroului Politic al C. C al P. M. R. — „În curând fiecare sat va fi un centru sportiv“. — „Noi muncîtoriî credem în realizarea sportului de masă“ — Zilnic sosesc la redacţia ziarului nostru scrisori ale sportivilor sibieni care ne scriu despre felul cum văd ei Hotărîrea Biroului Politic al CC al PMR în legătură cu desvoltarea continuă a sportului şi educaţiei fizice din tânăra noastră Republică. Prin grija pe care o are Partidul de avantgardă al clasei muncitoare ,pentru desvoltarea sportului, desigur că sportul va cunoaşte în curând o desvoltare uriaşe şi saltul calitativ pe care-l va înregistra sportul din ţara noastră, ne va apropia de cele mai bune valori sportive din lume. Mişcarea sportivă la sate, care în momentul de faţă este slabă, va trebui să devină preocuparea de căpetenie a forurilor sportive. In curând, fiecare sat va fi un centru sportiv în care atletismul, şahul, nataţia handball-ul, volei-ball-ul şi celelalte sporturi vor fi mijloace serioase în educarea fizică a ţăranilor muncitori. Hotărîrea Partidului stă în faţa tuturor sportivilor din ţară şi sportivii vor căuta să o ducă la îndeplinire, mulţumiţi de grija pentru activitatea sportivă! Reproducem mai jos câteva din scrisorile trimise de sportivii sibieni: „HOTARIREA VA CONSTI-(continuare în pagina 5-a|