Lupta Sibiului, septembrie 1949 (Anul 6, nr. 26-51)

1949-09-01 / nr. 26

Un plan deschizător de imense perspective Tw. Gh. Gh®or- ’ tractoare aniual (în total vom aveă ghi-i-Bej, în cuvân- la ®0*»tâ ,Gto, Fjrc de 25.000 taica rostită cu pri- tractoare), etc. lejul celei de a. cin- I Aceste cifre sunt intx’adevăr uriașe cea aniversări a eli- față de realizate în timpul ex­­berării patriei noas- ' pictării oapitĂ®, când, de p­ldă, tre d -c ie !o o sa ^ 1^25—1935 îo România nu s’a _ Ar­­.atei £ovi tică,de P«tot atinge la fontă mai mult de rub jugul imperial's'il­or fasciști, a 1­50.000 teme în medic anual, iar la anunțat primul nostru plan de per- i 0f®l 100.000 teme. Aceeaşi siuia r­e­spectivă, primul plan cincinal­al era pretutindeni. Astfel, la cărbuni, Repub­licei noastre populare. Acest măreţ plan deschizător de imense perspective, a fost primit cu o firească mândrie patriotică, de către toţi oamenii muncii din ţara noastră. Studiind cu atenţie,prevederile a­­cestui plan, poporul muncitor din Republica noastră populară îşi poate privi cu bucure viitoru­l ,luminos şi fericit care îi stă în faţă, şi ale cării baze sân­t puse astăzi de clasa mun­cit­oare aliată cu ţărănimea mânui­toare, sub conducerea Pacfidulii Muncitoresc Român. Garanţia îndeplinirii măreţelor perspective care stau astăzi în faţa poporului muncitor, este clasa mun­citoare şi avantgarda ei, Partidul. Viitorul nostru nu mai este ceva la voia întâmplării. Astăzi, pentru prima dată, putem vedea clar ce va fi peste un an, peste trei sau cinci. Oamenii muncii de la noi, au posibilitatea, după ce ni-au luat soarta în propriile lor mâini, să o cunoască, să şi-o făurească după din­vor, după necesităţile şi idealurile lor. Dacă Partidul ne poate pune as­tăzi în faţă oglinda unui viitor fe­ricit, nemaiîntâlnit vreodată de po­porul muncitor de la moi, aceasta se datoreşte eliberării noastre de sub jugul fascist de către invincibila Actuată Sovietică, luptei ca succes a clasei nancitoare d­in ţara noas­­tră sub conducerea Partidulu­i, pen­tru emulgerea principalelor mij­loace de producţie din mâinile ca­pitaliştilor şi trecerea lor în mâinile poporului muncitor, făuririi Repu­blicii Populare Române şi instaurării dictaturii prolem­ii itulici. Măreţele perspective pe care ni le deschide primul plan cincinal, me datoresc numai adâncilor prefaceii, reveou­ţionare, consecinţe ale kiptei dârz® dusă de clasa murratoare în frunte cu cei mai buni fii ai ei, co­muniştii. Planul cincinal ne deschide ori­zonturi nou­i şi fericite. Astfel, în terminarea planului, a­­dică în 1955, tone oţel, 80.000 tone laminate, 700.000 tone cocs, 8.000.000 ton® cărbune, 6.000 în aceeaşi , perioadă, capitaliştii au­ produs de 4 ori mai puţin, iar la cocs de 8—10 ori mai puţin, decât vom produce noi în 1955. Pe lângă tractoare, producţia de maşini se va dubla. Datorită efecti­vului sprijin al Uniunii Sovietice, se vor construi baze industriale pro­ducătoare de maşini­unell© gree, şi se vor fabrica, pentru prima dată, diferite maşini perfecţionate, ca: strunguri Carusel, bohrwerkuri, moto-compie care, rulmenţi, maşini şi utilaj electric, etc., sporindu-se în acelaşi timp producţia de maşini şi uvelte ágiiul®, producţia de în­grăşăminte chimice şi construindu-se totodată, pentru întâia oară la noi în ţară, maşini agricole, ca: sece­ră­tori - legator­i, combine, etc. În cadrul acestui plan de per­spectivă, se va trece la electrifi­carea ţării, sarcină trasată încă la Conferinţa Naţională 1945. „Prin crezarea în ţară a u®ei re­ţele de centrale hidroelectrice — spunea Raportul Politic al C. C. — Noi, reprezentanţii cercurilor largi ale opiniei publice sovietice, ai c­asei muncitoare, ai ţărănimii colhoznice, ai intelectualilor, ca­­r­a­re ne-am adunat la Conferinţa a PCR din Unională a Partizanilor Păcii, vă adresăm din toată inima: Dv„ în­văţătorul nostru, marele luptă­tor pentru pace şi prietenia dintre popoare, salutul nostru celi mai s® va putea purcede la el.octrifîcarea fierbinte, căilor ferate şi întrebuinţarea ma-1 Numele Dv. a­ devenit marele tivă a energiei electrice în dosvol- Standard al luptei milioanelor de tarea tuturor industriilor noastre, oameni simpli, pentru pase, pen- DvaaemenL prin extinderea reţelei tru democraţie. Dv. aţi înflăcă­­d® curent electric, se va putea in- J ia(; Inimile tuturor oamenilor stm­­troduc® lumina şi forţa electrică­­ pjj din lumea întreagă cu o în­până şi în cel mai depărtat cătun­­ credere neclintită în cauza mare „t «-*; «Mi şi dreaptă a luptei pentru pace al ţării, ridicân­du-se astfel nivelul d® viaţă şi de cultură al plugărimii n­oastrei”. Agricultura noastră va avea la sfârşitul planului, un înalt nivel de mecanizare, pr­in maşinii® ce 1® va primi. Industria chimică îi va da un sprijin preţios, prin livrarea de mari cantităţi d® îngrăşăminte. Prin lucrări d® asanare, un milion de hectare vor fi redate agriculturii. Planul d® cultură va fi < Revoltat. In 1955, şeptelul va ating©: 12 mi­lioane d­, 6 milioane bovin®, iar numărul cabalinelor, porcinelor şi al păsărilor, va înregistra creşteri imense. Pentru a putea realiza întocmai -I n­ n nnn f? chiar depăşi prevederii© Plann­­vcwn produc®: 1,2d0.OUO | w (]n pespectivă, trebn® să în-1,000.009 ton® rontă, deplinhn și că depăşim sarcinile (Continuare în pagina 3-a) urmând îndemnurile Partidului, ţăra­ni­ muncitori din comuna de munte Ca­­iova, deşi nu au fost programaţi pentru a trecra la aici, din iniţiativa ţăranilor din organ­zaţia de Partid şi organizaţiile de maxi, sprijiniţi fiind de ceilalţi cetă­ţeni din comună, au hotărît şi au înfiin­ţat o arie pentru locuitorii comunei, încrezător în toate acţiunile Partidu­lui locuitorul Hanzu Niculae, a fost pri­mul care a trectat, dând dovadă de în­credere şi stimulând pe ceilalţi locuitori. La întrebările responsabililor Organi­zaţiei de Partid şi de masa» a declarat că cotele au fost aplicate cu justeţe, or insinuările mincinoase ale chiaburilor, au fost spulberate şi de data aceasta. Alegerea noului consiliu de admin­is­­merilor muncii — foşti patroni şî ati­­traţie şi conducere al Cooperativei meş­­gaj­aţi — în sensul de a se asocia în vii­­tn felul acesta, se va realiza o sîm­­teşugăreşti „Gheaţa”, din Sibiu — ale­­tor, pentru a promova productivitatea ţitoare economie de timp şi carburanţi — gere care s’a Scut cu prilejul adunării muncii şi pentru a exploata cât mai ra­­ metodă practică ce va trebui să fie generate din ziua de­ Luni 29 August tocmai toate resursele locale. . i răspândită şi la ariile din satele jude- a. c. — a scos în evidenţă roadele unei Des&şurându-se initio atmosferă Bür­okrat ta e foarte mulţumită e eiul cum un tre exe curent electric sau munci permanente pe cale Partidul Mun- cătorească, adunarea generală a Cocpe-Această iniţiativă proprie a ţăranilor 56 aP­ica cotele, adică după suprafaţă şi­­pre posibilităţi pentru iluminat în timpul citoresc Român o desfăşoară şi pe acest ____________________________________ din Capova, dovedeşte oda® mai mult recoltă, şi că treerbul la arie a demon- nopţii­­ tărâni, prin pregătirea conştiinţelor ca*1 (Continuare in pagina d­a. Cu toate că nu au fost programaţi Ţăranii muncitori din comuna Cacova, conştienţi de avantagiile ce le au, din proprie iniţiativă au hotărît să treere la arie —­l­e ariile oraşului Sibiu se treeră şi noaptea — la ţărănimea muncitoare este conştientă strat ţăranilor, economii de timp şi de de avantagiile ce le prezintă treeratul până de lucru, la arie. LA MAG CA ŞI IN CELELALTE SATE, ŢARANMEA MUNCI­TOARE S’A CONVINS DE IMPORTANŢA TREERIŞULUI LA ARII Treerişul este în toi. Ţăranii săraci şi mijlocaşi au răspuns cu încredere, dându-şi seama că sporirea producţiei depinde în mare măsură de campania a­­gricolă. Locuitoare S­latina Tarpeo­a de­ PE ARIILE ORAŞULUI SIBIU SE TREEBA ŞI NOAPTEA Timpul fiind prielnic, Comitetul pro­vizoriu al comunei urbane Sibiu, prin secţia respectivă, a luat măsurile nece­sare, astfel încât treetatul su se facă, fără întrerupere, ziua şi noaptea. In acest scop au instalat reflectoare şi alte mijloace de iluminaţie în timpul nopţii, la toate cele trei arii aflate în plină frucţiune. / w O pagini 4 lei * „Joi, 1 Septemvrie 1949 Anul I (VI) — nr. 26 *1317) iBPSOtlUIU Oll TOSTE HULE Illlfl-Vt! JUD. PMR SIBIU Șl AL COMITETULUI Mesagiul adresat lui I. V. Stalin de către Conferinţa Partizanilor Păcii din URSS MOSCOVA, 31. — TASS trans­mite: In şedinţa sa de închidere, Con­ferinţa Partizanilor Păcii din U­­niunea Sovietică a adoptat un mesagiu de sal­ut adresat lui Iosif Vissarionovici Striicin. Iată textul acestui mesagiu: Iubite tovarăşei Stalin, in întreaga pi­ee, iuţită peintm in­dependenţa naţională a popoare­lor, pentru înflorirea prieteniei şi a bunei înţelegeri între popoare. Consecvenţa Dv. în lupta pen­tru pace, fermitatea Dv., nobilul Dv. curaj ne servesc drept pildă şî model. Sub conducerea eroi­cun­ui partid bolşevic, sub conducerea Dv. to­varăşe Stalin, poporul sovietic a înfrânt fascismul, a salvat onoa­rea, libertatea şi independenţa patriei sale şi a salvat întreaga omenire de ameninţarea ruşinoa­sei sclavii fasciste. Numa­î mulţumită acestei vic­torii istorice oamenii simpli din lumea întreagă pot privi cu spe­ranţă înainte, spre viitor şi pot crede în victoria finală asupra forţelor întunecate ale barbariei imperialiste. Iată de ce, în fiecare discurs rostit aci pentru apărarea păcii, punem toate forţele noastre­­ în slujba cauzei sacre a apărării păcii. ■ Noi, cei adunaţi aci în glo­rioasa noastră capitală Moscovă la Con.. .a Unională a Parti­zanilor Păcii, am discutat în spirit practic planurile noastre pentru pace. Noi am ascultat cu mare satisfacţie pe prietenii noştri de peste hotare care ne-au asigurat că popoarele ţărilor lor sunt întru totul hotărîte să ducă lupta îm­potriva aţâţătorilor la războiu şi să întărească prin toate mijloacele prietenia cu popoarele Marei Uni­uni Sovietice. Noi am înfiinţat Comitetul per­manent sovietic pentru apărarea numele Dv. a fost pronunţat cu păcii şi i-am dat nobila sarcină din o dragoste şi o recunoştinţă fier-­­ a întări pe toate căile prietenia boiite. Noi ştim că lupta pentru dintre popoare, de a demasca pe pace nu este o luptă uşoară. Noi­ aţâţătorii la războiu şi de a lupta vedem cum imperialiştii din lu­mea întreagă şi în primul rând imperialiştii americani, fac tot ce le stă în putinţă pentru a pune piedici luptei noastre pentru pace. Dar nu există nicio forţă capa­bilă să clintească voinţa noastră, încrederea noastră şi să desbine popoarele în lupta împotriva a pentru pace aşa cum ne învăţaţi Dv., iubitul nostru conducător şi învăţător. Trăiască patria noastră — Uni­unea Sovietică, prima şi cea mai mare apărătoare a păcii din lu­mea întreagă ! Trăiască, marele partid bolşe­vic,­­ care ne conduce epre vie­ţâţătorîlor la războiu, împotriva: torie! canibalilor din lagărul imperialist. I Trăiască scumpul și iubitul no- Suntem pe deplin hotărî­ți să­­ stiu tovarăș Stalin! ^nOGOOOO(^XDOOOOOOOOOOOOOOOGOO^OOOO0OOOOOOOOOOO090Q0e»QOQ(dOO0(^XIXi)OOO(i>0OOQOO Tânărul gaterist Măerean Constantin împreună cu Mitea Iorga şi Gheorghe Iacob lucrează la două gatere, cinstind astfel Festivalul ce a avut loc la Budapesta Tinerii UTM-işti de la fabrica IPEIL I. Tălmaciu, luând exem­plul celor de la IPEIL Gura­ Humorului, au înfiinţat în cin­stea Festivalului Mondial al Tine­retului o brigadă UTM compusă din 37 tineri. Acestei brigăzi îi revine sar­cina de a prelucra lemnul de la descărcarea­­ din vagoane, până la încărcarea din nou a material­ului prelucrat . Muncito­rii vârstnici sprijinind cu toată inima această iniţiativă măreaţă, au pus la dispoziţia brigăzii ga­terul Nr. 3 al fabrice! — „Gate­rul Tineretului” — împreună cu drapelul brigăzii. Rezultatele frumoase ale mun­cii brigadierilor, n’ au întârziat să se arate. Astfel, tânărul gate-Iacob Gh., nu s’au mulţumit să lucreze numai la un gater, ci în mai multe rânduri, când co­menzile erau încărcate, au lucrat la două gatere, dând un randa­ment mai mare şi totodată scu­tind şi braţe de muncă. Tot aşa utemiştii Rusu Gh. şi Mişca loan de la depozitul Buşteni şi Rete­zat, au efectuat în 3 ore şi ju­mătate 45 m lemn, in timp ce norma unui om în 8 ore este de X 5 ro. Deasem­enea, în toate ramurile de prelucrare, bunga­rist Măierean O-tin împreună cu dierii dau frumoase rezultate, cei doi ajutori, Milea Iorga și­­ Scridon Ioan, coresp. Cooperativa meseşunărească „GHEflîfl“ din Sibiu va trebui să devină un factor activ in promovarea iscării cooperatiste de producţie sirene Păşind pe drumul nou al cooperaţiei, cei peste 125 membri ai cooperativei „Gheata“ şi-au luat importante angajamente. Alegerea noului Consiliu de Administraţie şi Conducere

Next