Lupta Sibiului, septembrie 1949 (Anul 6, nr. 26-51)
1949-09-01 / nr. 26
Un plan deschizător de imense perspective Tw. Gh. Gh®or- ’ tractoare aniual (în total vom aveă ghi-i-Bej, în cuvân- la ®0*»tâ ,Gto, Fjrc de 25.000 taica rostită cu pri- tractoare), etc. lejul celei de a. cin- I Aceste cifre sunt intx’adevăr uriașe cea aniversări a eli- față de realizate în timpul exberării patriei noas- ' pictării oapitĂ®, când, de pldă, tre d -c ie !o o sa ^ 1^25—1935 îo România nu s’a _ Ar.atei £ovi tică,de P«tot atinge la fontă mai mult de rub jugul imperial's'ilor fasciști, a 150.000 teme în medic anual, iar la anunțat primul nostru plan de per- i 0f®l 100.000 teme. Aceeaşi siuia respectivă, primul plan cincinalal era pretutindeni. Astfel, la cărbuni, Republicei noastre populare. Acest măreţ plan deschizător de imense perspective, a fost primit cu o firească mândrie patriotică, de către toţi oamenii muncii din ţara noastră. Studiind cu atenţie,prevederile acestui plan, poporul muncitor din Republica noastră populară îşi poate privi cu bucure viitorul ,luminos şi fericit care îi stă în faţă, şi ale cării baze sânt puse astăzi de clasa muncitoare aliată cu ţărănimea mânuitoare, sub conducerea Pacfidulii Muncitoresc Român. Garanţia îndeplinirii măreţelor perspective care stau astăzi în faţa poporului muncitor, este clasa muncitoare şi avantgarda ei, Partidul. Viitorul nostru nu mai este ceva la voia întâmplării. Astăzi, pentru prima dată, putem vedea clar ce va fi peste un an, peste trei sau cinci. Oamenii muncii de la noi, au posibilitatea, după ce ni-au luat soarta în propriile lor mâini, să o cunoască, să şi-o făurească după dinvor, după necesităţile şi idealurile lor. Dacă Partidul ne poate pune astăzi în faţă oglinda unui viitor fericit, nemaiîntâlnit vreodată de poporul muncitor de la moi, aceasta se datoreşte eliberării noastre de sub jugul fascist de către invincibila Actuată Sovietică, luptei ca succes a clasei nancitoare din ţara noastră sub conducerea Partidului, pentru emulgerea principalelor mijloace de producţie din mâinile capitaliştilor şi trecerea lor în mâinile poporului muncitor, făuririi Republicii Populare Române şi instaurării dictaturii prolemii itulici. Măreţele perspective pe care ni le deschide primul plan cincinal, me datoresc numai adâncilor prefaceii, reveouţionare, consecinţe ale kiptei dârz® dusă de clasa murratoare în frunte cu cei mai buni fii ai ei, comuniştii. Planul cincinal ne deschide orizonturi noui şi fericite. Astfel, în terminarea planului, adică în 1955, tone oţel, 80.000 tone laminate, 700.000 tone cocs, 8.000.000 ton® cărbune, 6.000 în aceeaşi , perioadă, capitaliştii au produs de 4 ori mai puţin, iar la cocs de 8—10 ori mai puţin, decât vom produce noi în 1955. Pe lângă tractoare, producţia de maşini se va dubla. Datorită efectivului sprijin al Uniunii Sovietice, se vor construi baze industriale producătoare de maşiniunell© gree, şi se vor fabrica, pentru prima dată, diferite maşini perfecţionate, ca: strunguri Carusel, bohrwerkuri, moto-compie care, rulmenţi, maşini şi utilaj electric, etc., sporindu-se în acelaşi timp producţia de maşini şi uvelte ágiiul®, producţia de îngrăşăminte chimice şi construindu-se totodată, pentru întâia oară la noi în ţară, maşini agricole, ca: secerători - legatori, combine, etc. În cadrul acestui plan de perspectivă, se va trece la electrificarea ţării, sarcină trasată încă la Conferinţa Naţională 1945. „Prin crezarea în ţară a u®ei reţele de centrale hidroelectrice — spunea Raportul Politic al C. C. — Noi, reprezentanţii cercurilor largi ale opiniei publice sovietice, ai casei muncitoare, ai ţărănimii colhoznice, ai intelectualilor, carare ne-am adunat la Conferinţa a PCR din Unională a Partizanilor Păcii, vă adresăm din toată inima: Dv„ învăţătorul nostru, marele luptător pentru pace şi prietenia dintre popoare, salutul nostru celi mai s® va putea purcede la el.octrifîcarea fierbinte, căilor ferate şi întrebuinţarea ma-1 Numele Dv. a devenit marele tivă a energiei electrice în dosvol- Standard al luptei milioanelor de tarea tuturor industriilor noastre, oameni simpli, pentru pase, pen- DvaaemenL prin extinderea reţelei tru democraţie. Dv. aţi înflăcăd® curent electric, se va putea in- J ia(; Inimile tuturor oamenilor stmtroduc® lumina şi forţa electrică pjj din lumea întreagă cu o înpână şi în cel mai depărtat cătun credere neclintită în cauza mare „t «-*; «Mi şi dreaptă a luptei pentru pace al ţării, ridicându-se astfel nivelul d® viaţă şi de cultură al plugărimii noastrei”. Agricultura noastră va avea la sfârşitul planului, un înalt nivel de mecanizare, prin maşinii® ce 1® va primi. Industria chimică îi va da un sprijin preţios, prin livrarea de mari cantităţi d® îngrăşăminte. Prin lucrări d® asanare, un milion de hectare vor fi redate agriculturii. Planul d® cultură va fi < Revoltat. In 1955, şeptelul va ating©: 12 milioane d, 6 milioane bovin®, iar numărul cabalinelor, porcinelor şi al păsărilor, va înregistra creşteri imense. Pentru a putea realiza întocmai -I n n nnn f? chiar depăşi prevederii© Plannvcwn produc®: 1,2d0.OUO | w (]n pespectivă, trebn® să în-1,000.009 ton® rontă, deplinhn și că depăşim sarcinile (Continuare în pagina 3-a) urmând îndemnurile Partidului, ţărani muncitori din comuna de munte Caiova, deşi nu au fost programaţi pentru a trecra la aici, din iniţiativa ţăranilor din organzaţia de Partid şi organizaţiile de maxi, sprijiniţi fiind de ceilalţi cetăţeni din comună, au hotărît şi au înfiinţat o arie pentru locuitorii comunei, încrezător în toate acţiunile Partidului locuitorul Hanzu Niculae, a fost primul care a trectat, dând dovadă de încredere şi stimulând pe ceilalţi locuitori. La întrebările responsabililor Organizaţiei de Partid şi de masa» a declarat că cotele au fost aplicate cu justeţe, or insinuările mincinoase ale chiaburilor, au fost spulberate şi de data aceasta. Alegerea noului consiliu de adminismerilor muncii — foşti patroni şî atitraţie şi conducere al Cooperativei meşgajaţi — în sensul de a se asocia în viitn felul acesta, se va realiza o sîmteşugăreşti „Gheaţa”, din Sibiu — aletor, pentru a promova productivitatea ţitoare economie de timp şi carburanţi — gere care s’a Scut cu prilejul adunării muncii şi pentru a exploata cât mai ra metodă practică ce va trebui să fie generate din ziua de Luni 29 August tocmai toate resursele locale. . i răspândită şi la ariile din satele jude- a. c. — a scos în evidenţă roadele unei Des&şurându-se initio atmosferă Bürokrat ta e foarte mulţumită e eiul cum un tre exe curent electric sau munci permanente pe cale Partidul Mun- cătorească, adunarea generală a Cocpe-Această iniţiativă proprie a ţăranilor 56 aPica cotele, adică după suprafaţă şipre posibilităţi pentru iluminat în timpul citoresc Român o desfăşoară şi pe acest ____________________________________ din Capova, dovedeşte oda® mai mult recoltă, şi că treerbul la arie a demon- nopţii tărâni, prin pregătirea conştiinţelor ca*1 (Continuare in pagina da. Cu toate că nu au fost programaţi Ţăranii muncitori din comuna Cacova, conştienţi de avantagiile ce le au, din proprie iniţiativă au hotărît să treere la arie —le ariile oraşului Sibiu se treeră şi noaptea — la ţărănimea muncitoare este conştientă strat ţăranilor, economii de timp şi de de avantagiile ce le prezintă treeratul până de lucru, la arie. LA MAG CA ŞI IN CELELALTE SATE, ŢARANMEA MUNCITOARE S’A CONVINS DE IMPORTANŢA TREERIŞULUI LA ARII Treerişul este în toi. Ţăranii săraci şi mijlocaşi au răspuns cu încredere, dându-şi seama că sporirea producţiei depinde în mare măsură de campania agricolă. Locuitoare Slatina Tarpeoa de PE ARIILE ORAŞULUI SIBIU SE TREEBA ŞI NOAPTEA Timpul fiind prielnic, Comitetul provizoriu al comunei urbane Sibiu, prin secţia respectivă, a luat măsurile necesare, astfel încât treetatul su se facă, fără întrerupere, ziua şi noaptea. In acest scop au instalat reflectoare şi alte mijloace de iluminaţie în timpul nopţii, la toate cele trei arii aflate în plină frucţiune. / w O pagini 4 lei * „Joi, 1 Septemvrie 1949 Anul I (VI) — nr. 26 *1317) iBPSOtlUIU Oll TOSTE HULE Illlfl-Vt! JUD. PMR SIBIU Șl AL COMITETULUI Mesagiul adresat lui I. V. Stalin de către Conferinţa Partizanilor Păcii din URSS MOSCOVA, 31. — TASS transmite: In şedinţa sa de închidere, Conferinţa Partizanilor Păcii din Uniunea Sovietică a adoptat un mesagiu de salut adresat lui Iosif Vissarionovici Striicin. Iată textul acestui mesagiu: Iubite tovarăşei Stalin, in întreaga piee, iuţită peintm independenţa naţională a popoarelor, pentru înflorirea prieteniei şi a bunei înţelegeri între popoare. Consecvenţa Dv. în lupta pentru pace, fermitatea Dv., nobilul Dv. curaj ne servesc drept pildă şî model. Sub conducerea eroicunui partid bolşevic, sub conducerea Dv. tovarăşe Stalin, poporul sovietic a înfrânt fascismul, a salvat onoarea, libertatea şi independenţa patriei sale şi a salvat întreaga omenire de ameninţarea ruşinoasei sclavii fasciste. Numaî mulţumită acestei victorii istorice oamenii simpli din lumea întreagă pot privi cu speranţă înainte, spre viitor şi pot crede în victoria finală asupra forţelor întunecate ale barbariei imperialiste. Iată de ce, în fiecare discurs rostit aci pentru apărarea păcii, punem toate forţele noastre în slujba cauzei sacre a apărării păcii. ■ Noi, cei adunaţi aci în glorioasa noastră capitală Moscovă la Con.. .a Unională a Partizanilor Păcii, am discutat în spirit practic planurile noastre pentru pace. Noi am ascultat cu mare satisfacţie pe prietenii noştri de peste hotare care ne-au asigurat că popoarele ţărilor lor sunt întru totul hotărîte să ducă lupta împotriva aţâţătorilor la războiu şi să întărească prin toate mijloacele prietenia cu popoarele Marei Uniuni Sovietice. Noi am înfiinţat Comitetul permanent sovietic pentru apărarea numele Dv. a fost pronunţat cu păcii şi i-am dat nobila sarcină din o dragoste şi o recunoştinţă fier- a întări pe toate căile prietenia boiite. Noi ştim că lupta pentru dintre popoare, de a demasca pe pace nu este o luptă uşoară. Noi aţâţătorii la războiu şi de a lupta vedem cum imperialiştii din lumea întreagă şi în primul rând imperialiştii americani, fac tot ce le stă în putinţă pentru a pune piedici luptei noastre pentru pace. Dar nu există nicio forţă capabilă să clintească voinţa noastră, încrederea noastră şi să desbine popoarele în lupta împotriva a pentru pace aşa cum ne învăţaţi Dv., iubitul nostru conducător şi învăţător. Trăiască patria noastră — Uniunea Sovietică, prima şi cea mai mare apărătoare a păcii din lumea întreagă ! Trăiască, marele partid bolşevic, care ne conduce epre vieţâţătorîlor la războiu, împotriva: torie! canibalilor din lagărul imperialist. I Trăiască scumpul și iubitul no- Suntem pe deplin hotărîți să stiu tovarăș Stalin! ^nOGOOOO(^XDOOOOOOOOOOOOOOOGOO^OOOO0OOOOOOOOOOO090Q0e»QOQ(dOO0(^XIXi)OOO(i>0OOQOO Tânărul gaterist Măerean Constantin împreună cu Mitea Iorga şi Gheorghe Iacob lucrează la două gatere, cinstind astfel Festivalul ce a avut loc la Budapesta Tinerii UTM-işti de la fabrica IPEIL I. Tălmaciu, luând exemplul celor de la IPEIL Gura Humorului, au înfiinţat în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului o brigadă UTM compusă din 37 tineri. Acestei brigăzi îi revine sarcina de a prelucra lemnul de la descărcarea din vagoane, până la încărcarea din nou a materialului prelucrat . Muncitorii vârstnici sprijinind cu toată inima această iniţiativă măreaţă, au pus la dispoziţia brigăzii gaterul Nr. 3 al fabrice! — „Gaterul Tineretului” — împreună cu drapelul brigăzii. Rezultatele frumoase ale muncii brigadierilor, n’ au întârziat să se arate. Astfel, tânărul gate-Iacob Gh., nu s’au mulţumit să lucreze numai la un gater, ci în mai multe rânduri, când comenzile erau încărcate, au lucrat la două gatere, dând un randament mai mare şi totodată scutind şi braţe de muncă. Tot aşa utemiştii Rusu Gh. şi Mişca loan de la depozitul Buşteni şi Retezat, au efectuat în 3 ore şi jumătate 45 m lemn, in timp ce norma unui om în 8 ore este de X 5 ro. Deasemenea, în toate ramurile de prelucrare, bungarist Măierean O-tin împreună cu dierii dau frumoase rezultate, cei doi ajutori, Milea Iorga și Scridon Ioan, coresp. Cooperativa meseşunărească „GHEflîfl“ din Sibiu va trebui să devină un factor activ in promovarea iscării cooperatiste de producţie sirene Păşind pe drumul nou al cooperaţiei, cei peste 125 membri ai cooperativei „Gheata“ şi-au luat importante angajamente. Alegerea noului Consiliu de Administraţie şi Conducere