Lupta Sibiului, februarie 1950 (Anul 7, nr. 151-174)

1950-02-01 / nr. 151

Bugetul pe 1950 a! R. P. R. factor important in lupta pentru construi­­­irea socialismului şi apărarea păcii In cadrul s­esi­unei muncii, avântaţi in întrecerii® so­cialiste. Diferenţa — până la aco­perirea volumului fixat la capitolul venituri din bugetul ţării p® anul 1950 — reprezentând 9,7­0­0 — provine din impozitele asupra ve­niturilor populaţiei, ca: impozit asupra salariilor, impozitul agricol, impozit pe venituri din meserii şi profesiuni, comerţ, industrie şi clădiri. Se desprinde limpede, deci, că bugetul Statului nostru de demo­craţie populară a fost alcătuit şi pentru anul 1950, în spiritul po­liticii de clasă a Partidului — spre deosebire de trecut când sarcinile cele mai grele ale bugetului erau suportate de către cei săraci, oameni ordinare, care sa deschis săptămâna trecută, Marea Adu­nare Naţională a Republicii Populare Române a votat bugetul pe anul 1950 , după ce, în prealabil, tovarăşul Vasile Luca, secretar al CC al PMR, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri şi ministru de finanţe, a făcut o largă şi documentată expunere. Atât bugetul pe 1950 cât şi darea de seamă, asupra executării buge­tului pe 1948 şi 1949, prezintă, ca trăsături caracteristice şi fun­damentale, m­ăreţele succese dobân­dite de oamenii muncii sub con-­­ ai muncii, în vreme ce exploata­­ducerea Partidului Muncitoresc Ro-­i­torii contribuiau, doar, cu impozite mân şi cu sprijinul neprecupeţit­­ mai mult decât uşoare, uneori chiar acordat de Marea Ţară a Socialis- fictive. Noul buget al ţării este mului, Uniunea Sovietică. Spre deosebire de bugetele de­ficitare cu care „ne-au fericit“ în trecut regimurile burghezo-moşie­reşti, anul bugetar 1948 s-a soldat, alcătuit după criteriul ca exploata­torii să dea cât mai mult iar oamenii muncii să fie uşuraţi şi chiar scutiţi. Un alt principiu obiectiv al b d­in Republica Populară Română, cu­getului Republicii Populare Ro un excedent de 12 miliarde 434 milioane lei, la care se mai adaugă un alt excedent, în suma de 35 mâne pe 1950 este acela al creerii condiţiilor favorabile pentru reali­zarea planului de Stat pe 1950 — miliarde lei îrn urma realizăr­i­i p­e baza trecerii noa­tre la întocmirea succes a bugetului pe 1949, a planului pe cinci ani. Urmând Bugetul ţării noastre, pe anul­ acestui principiu, peste 131 mi-1949, marchează începutul unei noul barde lei — adică 37,50­0 din bu- j turale* premiate cu o­azia contur­i şi juste politici financiare „bazată­­ get — sunt alocate finanţării eco-­rilor pe plăşi. Au participat e­ h -pe nouile raporturi de clasă şi de-­ normei noastre naţionale, pentru cele artistice ale următoarelor 17 terminate de condiţiile treceri de la dezvoltarea industriei socialiste, mo-j cămine culturale: Boiţa, Poiana, redre­ăr’i noastre economi­e, pe i . . .. . . ..----------------------------------------------------------------------------------------------------------­0 sarcină nu mai puțin impor­incasari. fac­tor important pentru desvoltarea surselor locale, sprijinind, în cadrul : _ » -niti irî economiei naționale și ridicarea ni-r­­­artutite preocupări, organele finan- I 06 VeniTUrî ve’.ului de trail a celor ce muncesc. . T - •! 1 j d­ăre, pentru ca acestea să poată I . _ In timp ce tan.e de democraţie j.^. ^ ^ lanurile de funcţionează diferite ateliere şi in- riei, au organizat şi instalat ate­n e’P'‘m îi epa?I P aniurl e e !­stalaţiuni utile gospodăriei colec­populară sunt în plină dezvoltare, în țările capitali­te criza economică se accentuează din an în an. Alt­fel în anul 1947—1948, bugetul Statelor Unite s’a soldat cu un deficit de 300 milioane dolari iar în 1948—1949 deficitul a în­anțat peste 3 miliarde dolari. O situaţe tot pe atât de tragică se înregi­strează şi în ţările europene sub­jugate de către capitalismul mo­nopolist american. Economia ţărilor eliberate de sub străbătute de haosul economic, de Bugetul Republicii Populare Ro-­j pe^, „ bugetul Republicii Popu- ' “ . drumul construirii social smuluîl . 1 revine 0 sarcteă N­Ure ce.e mai . t* 1 , 1. ... 1 1­­ . . * • 1 /■"”* I ■ • Pe aceeași linie' se situează un ! importante. Organe© locale ale pu- At^liei’Ul O© îlGrQMe Ol OOSpOClONGl M^NCOl© V^O'GCTIV© alt succes și anume acela al con­ te*‘i de Stat vor trebui să lupte * ia . i­ t P ■­ 1 • P . 1 . i . . solidării monetei noastre naţ­onale, pentru utilizarea, din plin, a re- ,,0 l’^iOrtl© , Cfl O «y)©1 |ITlDQr“wMDMJ UIT IZVOT tru ţărănimea din Şelimbăr şi din satele dimprejur. Lucrările de bună calitate c® le execută fierarii Adam loan şi b­ei­ul, începând verificarea în pot fi un însemnat izvor aducă­tor de venituri, făcând repara­­ţiuni şi lucrări nu numai pentru gospodărie, ci şi pentru particu­lari. Acest fapt a fost sesizat de ive. Aşa sunt atelierele de fieră de parte a uneltelor şi a căruţelor, şi potcovărie, rotărie, tâmplăre, după care au început reparaţiile, tantă, revine Organizaţiilor de Pag-­ uzinele electrice care dau curent. Până acum s’au reparat com­­tid, ace-tea având datoria de a duce nu numai pentru iluminat, ci şi preţ şapte căruţe, s’au strâns mai conducerea gospodăriei, şi în tim o muncă internă şi susţinută, mo-! Pentm tractoarele acţionate cu multe roate şi s’au ascuţit şi re- ! pul în care fierarii nu sunt ocu ,... » . , ., . ’ ' ‘electricitate, mori cu valţuri, etc. ■ parat diferite uneLe mărunte, păţi cu lucrări pentru uzul pro-1/ani­ma c­e nim­'1 oare Pen ru‘ In aceste ateliere şi mici intre- ( pentru uzul personal al membri- jpriu al gospodăriei, lucrează pen­­împlinirea şi depăşirea Planului d® ! prinderi industriale se repară ’ - ------ |-- v-k_ _î Stat, sporirea producţiei şi a p­ro­­d­Uctivi­ăţii muncii, practicarea unui cât mai sever regim de economii, lanţurile­­ imperialismului sunt ferite şi în special să ridice la maximum de a tie­­de declinuri financiare —­­ rentabilitatea tuturor intreprinderi­­cara­teristice doar ţărilor care sunt ](or care formează bunuri ale în­ ATELIERUL, IZVOR DE VENITURI PENTRU GOSPODĂRIE , 1 , 2 , Deutschlender Martin şi preţurile In faza transformărilor soaale care le-a fixat g03^odanaj prin care trecem acum, când a- *mult mai mici decât în atelierele lături de agricultura sceptistă particularilor atinge din ce în uneltele colhozului, se potcovesc animalele de tracţiune şi se în­lesneşte producţia colectivă şi bu­năstarea ţăranilor colhoznici. Gospodăria Agricolă Colectivă „6 Martie“ din Şelimbăr a înţe­les de la început importanţa ace­„ i, i­­ar,ui capiali­­ şi tregu­lui P°Prir muncitor. j stor ateliere şi importanţa repa- peisista mea mică proprietate a­ ce mai muip ţărani muncitori, exp­oatarea şi jaful capitau­­ şi. . . , , o.„ ..j,. ‘raţiilor. gncolă şi comerţul particular ' und® bugetul e te afectat în r’o co- ^ ' 'a­ l?a-' ’ ^ 1 ! [ncă din luna Decemvrie cei' atelierele gospodării’or co­ective (continuare î: p-nr.a 5-a) vârşitoare măsură înarmărilor, zltarea, sarcinile de mai s­us, vom­a­­i­lor gospodăriei. Deschiderea plenarei Comitetu­l­ Central infederaţiei Generale a Munc Republica Populară Română RPR. Au luat parte: tov. Gheorghe dinţii consil­ilor sindicale judeţene etate de 5° de ani, lucrează la însa sa două maşini, depăşind norma cu Elena. Apostol, membru al Biroului Politic d din targ. Tov. Gheorghe Apostol două al CC al PMR Şi preşedinte aij devl­izând şedinţa şi-a desvoltat 20 — CGM, Ljuba Chişinevschi, membru JPJB11ULUII ORGAN AL COMITETULUI JUD. PMR SIBIU $1 AL COMITETULUI PROVIZORIU JUDEŢEAN $1 ORĂȘENESC Anul 11 (Vii)­­ Nr. 151 (1442) 6 pagini 4 Lei Miercuri, 1 Februarie 1950 3°°/p-Pentru meritele sale în muncă, 1 '^,'1 l"re, r»TM»'p« «i» Textiliştii de la fabrica­­Avântul Proletar din Sibiu, ^dT „TLS şi-au depăşit pionul de product­e pe luna anuarie a. c. turilor pe care ‘le fac oamenii construirii socialiste.­­ La fabrica „Avântul Proletar“ deţinând totodată titlul de frun- produc şi să muncesc cu drag _________________________________________________ " muncitorii au primit, cu însufleţi-.! taşă în producţie. • pentru Republică şi pentru vi­ne, Planul de Stat pe anul 1950.­­ La începutul anului 1950 tova-' făptuirea socialismului în ța a Cu toate că sarcinile sunt mai răsa Văsâi și-a luat angajamen- noastră.” ral rr\r.-for5«r­ a+îcM irAn^raa SVhînrîî Hin ’nari decât «l2 din anul trecut,1 tul că în anul acesta va produce o altă tovarăşe fruntașă in di UUIlIcUHailt/i vJ */UClnlC CI 1 union utu pianul pe luna Ianuarie a fost tot cu 250­0 mai mult decât în anul producţie este tovarăşa Gal Ro­­­tuşi îndeplinit înainte de termen, trecut, că va reduce deşeurile cu zah­a, care de asemenea lucrează ! Acest succes se datoreşte în-­­ 200­0 asigurând astfel o marfă la două maşini, mai uşoare, reu-BUCU­RF­­­TI, 31 (Radio). — Ieri al CGM, Mihail Mujic, membru­ trecerilor socialiste şi fruntaşilor de o calitate superioară. Pe baza şind să doboare normele, Tova­a avut loc la Capitală deschiderea ( supleant al CC al PMR, membru în producţie. Un exemplu: tova­ acestor obiective tovarăşa Văsâi răşa Gal şi-a luat angajamentul şedinţei plenare a" CC al CGM din" al CC al CGM, precum şi prese- răsa Văsâi Parsachiva, deşi în a provocat la întrecere pe tova­­că va da în anul acesta un ran Sălişteanu dament cu 150­0 mai mare, ca în anul trecut şi va reduce deşeu­,,Niciodată n’am simţit obosi- Itoare sau grea munca — ne al CC al PMR şi vi.«-preşedinte al iaPorh,­ înti tulat: „Sarcinile sind- Pentru meritele sale in muncă,• spUne tovarăşa Văsâi — ci din mai de cât mai mulţi muncitori CGM, Gheorghe Stoica, membru c«te;o- pentru realizarea Planului tovarăşa Văsâi Paraschiva a fost contră mă simt în măsură chiar şi muncitoare din secţie, supleant al CC al PMR şi secretari pe 1950.“­­ distinsă cu medalia ARLUS, ca şi la vârsta de 50 de ani, săi­rile cu ioo­o. Exemplul lor treb­ue să fie ur­de muncă ,VALERIA TRU­ŢA In Sala Teatrului de Stat din Sibiu, a avut loc Concursul pe judeţ între echipele artistice ale căminelor culturale . In tot timpul concursului au sosit ştafete din plăşi, aducând mesagii de pace din partea ţărănimii muncitoare. — Prem­ii!­­, pentru cea mai bună activitate în toate sectoarele a fost acordat căminului cultural din comuna BOIŢA — Vasilescu, secretarul Comitetului E­mitetului Provizoriu Judeţean, Maria Provizoriu Judeţean, a salutat­ Popovi­ci, şeful secţiei învăţământ echipele sosite la concurs şi a făcut l­a Comitetului Provizoriu Judeţean, o concretă dare de seamă asupra Henry Selbing, directorul­­ Filarmo­­avântului pe care l-a luat în ultimii U­nicii de Stat, C. Sincu, directorul oni viaţa culturală în judeţul nostru, Teatrului de Stat, Ion Meţiu, direc­tnsistând asupra importanţei că­minelor culturale pentru ridicarea nivelului cultural al maselor. Concursul a început la orele 10 Duminecă 29 ianuarie 1950, Secţia Învăţământ şi Cultură a Comitetului Provizoriu Judeţean a organizat sub semnul luptei pen­tru pace şi în cadrul chemării la întrecere pe ţară a celor şase că­mine culturale fruntaşe din co­munele Galicea Mare (Dolj), Dra­­goslavele (Muscel), Vorumioc (Târ­nava Mare), Mărgineni (Neamţ), Moldoviţa (Câmpulung Moldovenesc) rorul fabricii „Independenţa“, life Micu, profesor de muzică, Horten­zia Stan, profesoară de educaţie fizică, I. Luca, responsabilul cul­dimineaţa şi în tot timpul desfă- j turat în Consiliul Sindical Judeţean şi Bited (Ti­mi­ş - Toron­ta­l), un con- t­­urării programelor au sosit ştafete şi Iosif S. Velovan, redactor respon­curs p® judeţ, între căminele cul­din plăşi, aducând mesagii de pace cu angajamente concrete pentru întărirea lagărului păcii prin în­deplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe anul 1950, iscălite de nu­meroşi ţărani muncitori şi care au fost cetite în faţa spectatorilor în momentul sosirii ştafetelor la con­curs. Juriul de clasificare a ehipelor La orele 19 concursul luând sfâr­şit, juriul s’a retras pentru a hotărî clarificarea echipelor, ţinându-se cont d© următoarele criterii: costu­maţia, disciplina, numărul vocilor pe care s’au executat bucăţile mu­zicale, execuţia, armonia, muan-Dacă atât bugetul pe 1948, cât­­ din totalul cheltuielilor pe 1950 — I­crich, Vurpăr, Oriat şi Marpod. Şî cel pe 1949 s’a putut încheia! \va fi întrebuinţat pentru ridicarea i Echipele artistice al© acestor că­­mii»., » w.ir» , . . . . cu excedentele arătate mai sus,­ vieţii culturale sanitare şi sociale , mine culturale s’au distins printrio a fost alcătuit din tovarășii Aurel, 1“88’ Tterpretarea și a c .unea aceasta se datorește, în mare mă- j — pentru aceasta din urmă pie* ; activitate continuă mai cu seamă Va­­lescu, secretarul Comitetului repertoriului la echipe e de cor, iar sură, trecerii întregii puteri poli-­ văzându-se fonduri corespunzătoare­­ acum în peri­oda lunilor de iarnă. Provizoriu Judeţean, I. Duţeniu, E echipele de dansuri pe­­ruma­­tice şi a principalelor poziţii eco- în vederea ajutorării oamenilor | Concursul a avut loc în sala responsabilul Comisiei culturale a *1*® mişcări or, rttrau­, speci icu­nomîce în mârâite ’datei munci-­ muncii, cu mulţi copii. j Teatrului de Stat şi a fost deschis Comitetului de Partid Judeţean, j . *’ aoOTnPanlarn®'ntu. f foaie, precum şi avântului cu care- Pentru realizarea întocmai a pne- de corul şi orchestra Şcoalei de Rma Meţiu, membră în Comitetul I fc_trig^urner popular«“ progresiste ui c­a a muncitoare — condusă de Par­­vederilor înscri­e în bugetul ţării ofiţeri, care au executat Imnurile Provizoriu Judeţean, Traian Coaian, jjopu ji. u­d. a făcut primii paşi pe drumul 1950, Comitetelor Provizorii­le I­R­PR ŞI URSS după care tov. Aurel şeful Secţiei Artă şi Cultură a Co­­j (continuare în pacin- 5-a) săbii al ziarului „Lupta Sibiului“ CLASIFICAREA

Next