Lupta Sibiului, februarie 1950 (Anul 7, nr. 151-174)
1950-02-01 / nr. 151
Pagina 2 ASTOS CE mov - 1904) Literatura rusă — spune un a acestei epoci. LI aduce în scenă critic sovietic — a descoperit în mica burghezie a oraşului, penneajism specificul său naţional. Intrele luând pe atunci a des voi - adevăr, dela Gogol şi până la stare sub influenţa capitalismului. Maxim Gorki, ai sentimentul că Literatura cehovianâ trebue înţete afli într’o mare familie deleasă şi ca o atitudine de proscriitori, înrudiţi prin câteva ca- 1 testare faţă de teroare® unui reractere esenţiale artei, mai întâi gini politic ilustrat de figura şiprin crezul lor că arta e trans- nistră a lui Pobedonos,ev, care ^ punerea vieţii reale în imagine a guvernat Rusia pe timpul lui poetică, mai apoi idealul cetate- Alexandru al lll-lea. Este epoca pe scena teatrului nostru tov. v icnesc ce insuflă pe tovi aceşti scrii-1 „anului optzeci" pe care Lenin Iona Medeea, care după o şedere tori şi la lumina căruia ei denunţă relele sociale ale regimului sub care au trăit. Şi totuşi cât de felurită este priveliştea ce ne-a „—„.w — ... . . , ---------- — oferă aceşti scriitori, de la satiraj repertoriul Teatrului de Artă din 1 februarie, la teatrul de ‘sau pierde timpul degeaba. In luna rece, incisivă a lui Gogol şi mai Moscova, teatru de avangardă cu din Ploeşti. 1 Ianuarie a depăşit norma ales Soedrin, la humorul plin de orientare democratică şi insuflet. Angajată la Sibiu în 1948, 8000, compasiune al lui Cehov şi până de principii etice. Teatrul lui De-10dată cu înfiinţarea Teatrului Poj „Regimul actual mi-a ajutat la literatura dostoievskiană şi tolstoiană plină de problema răile unor suflete sfâşiate de contradicţii interne şi însetate de purităţi spirituale. Desprindem astăzi din această strălucită galerie pe marele nuvelist Anton Cehov cu prilejul aniversării a 90 de ani dela nar^T0ri^aTd?nmi^n^- -m sună titlul uneia „«• Je Meliere, „O zi de odihnă" pe__________ _ _ _ (născut în 1860 și mort în 1004) rele. Atmosfera e dominant sum- j Valentin Cataev, „Scris area pier-. .. ^ ^ Anton Pavlovici Cehov, crescinda k’râ, dimensiunile povestirii s^unt data” de I. L. Camgiale și ,,Ca a dintr’o familie de mic comere^e m'c'; a rea^za Pe a°daştă j ({e ^ deal”, cât și în piesele ciânt. După terminarea liceului.1 Ole capodopere,^însemnează vir de co^ rep^^ntate in stagiu. Prin CUrSUH SpeCÎa!e Filiala Sib«U O CrUCII Roşii, urmează cursurile Facultăţii de tuozitate artistică. • 1 r f ' Medicină din Moscova. Nu va profesa însă medicina, ci se va consacra literaturii. N’a fost singurul în familie înzestrat cu aptitudini artistce, dar pe când fraţii lui şi-au irosit talentul şi viaţa, Antoşa va străbate în viaţă şi îşi va face un nume ilustru în literatură. N’a fost un răsfăţat al vieţii, ba dimpotrivă. Băiat de prăvălie, meditator într’o familie din Taganrog, student în medicină la Moscova, unde trebue să întreţină o familie ajunsă în mizerie, colaborator la mărunte reviste umoristice din care colabx care încearcă să-şi facă un mijloc de traiu. Anton Cehov, face parte din familia subitelor care trăiesc intr’o permanentă încordare în luntă cu împrejurările, într’un efort continuu de autoeducare, ca om şi ca artist. Spirit liber, va detesta toate formele despotismului, cu care a avut de luptat atât în familia părintească, cât şi în viaţa socială. Fire sensibilă, urîţenia vieţii — teama, minciuna, ipocrizia meschinăria —şi-a repugnat ca unui muzicant o notă falsă într’o armonie. Spirit de observaţie fin, prinde nUmirea« şi le proiectează în vie lumină, pasiunea adevărului şi patriotismul moral, iară marile trăsături ale portretului său moral sunt prezente şi în opera sa, la care trebue să mai adăugim şi o frământată conştiinţă scriitoricească-Fetişul lui Cehov aparţine anilor 1886—1004 şi oferă o imagine de, piese de teatru. Unele din pre-| la cerere cu data de terminare,orele sale dramatice au intrat în ’ . ’ ‘ ‘ lucrează ( Materialul e ban®', e cel al vieţii de fiecare zi, pe lângă care ' trecem cu simţurile tocite. Dar spiritul selectiv al scriitorului a sesizat semnificativul, umanul, etern viu şi interesant, şi, cu mijloacele artei sale, îl subliniază şi prin stilul ei simplu şi natural şi prin pătrunderea psihologiei personagiilor interpretate. Tov. Victoria Medeea s’a impus tot timpul activităţii sale la IVanul de îl fixează definitiv într’o ima- j Stat din Sibiu prin prestanţă scegi ne. Din măruntul fapt al po-rnică şi printr’o incontestabilă vestirii se deschid perspective ne- sensibilitate artistică, desfăşurând TvX n 11 i * ck î»viM.ilaiiiiXvv bănuite şi oameni şi împrejurări curătă proporţii de simbol. Arta poetică a lui Cehov, mai constă în simplitate, naturaleţe, şi o extremă economie. „Conciziutica este sora talentului” spune însuşi Cehov. Ca tonalitate sentimentală, în obiera cehovianâ aflăm humorul, în care, sub aparenţe comice se ascunde o durere: „In fiecare schiţă umoristică a lui Anton Cehov, aud un suspin încet şi profund” spune Gorki. Humorul lui Cehov, însemnează participare etică, iubire de oameni, dar şi mânuirea biciului satirei împotriva răutăţii, prostiei, ipocriziei. Unind adevărul şi frumosul în opera de artă, oglindind pe omul din masă cu suferindele lui ne- hov (Livada cu vişini, Pescara şui, Unchiul Vanja, etc.) e un teatru de idei, în care — după cu străluceşte de sensuri noui. LICIT POP Pe urmele scrisorilor sosite la redacţie Zilele trecute am primit la re-1ca RATA să le pună la îndemână.^ Natura,e elevele expon jBst badacţia ziarului nostru o scrisoare o posibilitate şi anume aceea ca • ^ jnvâţăturii micrurmbE c»radi potm autobuz RATA să circule desibilitatea unei schimbări raţionale a naatov. Mihai Manolache — şef contabil de la fabrica „1 Mai” din Petreşti Alba, care ne scria printre altele că cei 40 de salariaţi ai fabricei, ce locuiesc în conmna Săsciori cât şi alţi 25 din Sebeş Alba, — comune ce se găsesc la o distanţă de 5—6 km de Petreşti, sunt obligaţi ca seară de seară, după terminarea lucrului să străbată acest drum pe mai multe ori pe zi între fabricătorii plantelor, în clasa X-a la orele 16-3, întrcât nu au mijloace de scurt timp să găsească soluţia cea locomoţie. Autovehiculele fabricei mai potrivită pentru a asigur „LUPTA SIBIULUI" ANUL II (VII) — Nr. 151 (1442) Ultima reprezentaţie cu „Casa de pe deal“ la Teatrul de Stat Astăzi, Marţi 31 Ianuarie, 01® 8 seara, are loc la Teatrul de Stat din Sibiu, ultimul spectacol cu piesa „Casa de pe deal” de Gustav Valentin — un frumos succes al stagiunii. Cu acest prilej va juca pentru «Itima d»,ăporului, astăzi transformat Teatru de Stat, spectator în piesele sub castanii din Praga’ de C. „Burghezul gen iom nvîn o-i gîrimn ci r»ci în nq ci o variată gamă de calităţi deja comedie la dramă. Tov. Victoria Medeea a avut şi numeroase ie-Simonov, Frezorul Vincze Arpad de la fabrica „BALANŢA11 din Sibiu, fruntaş în producţie Vincze Arpad este frezor la ia muncitori s’au ridicat din bez fabrica „Balanţa” din Sibiu. El luj în care au fost ţineţi de exploatează la piese pentru cântare, taton. Vincze Arpad a învăţat automate. Gândul lui este în drep-: particular 4 clase de liceu apoi tot tot timpul la plan. „Ştiu că de a terminat liceul industrial, „Păriânca noastră depinde îmbunâtă rinţii mei nu aveau cu ce mă înţirea nivelulu' de traiu al oameni- j la ?coala« atUnCi V eu fe' . .... _ . ideam că asta-i soarta noastră a lor numai din ţara noastră’,, ţăranilor,· _ spUn£ eL ··Dar Par. spune Vincze Aiiad. Mâinile sale, titlul mi-a luminat calea şi acum conduc cu siguranţă maşina şi. sunt cât se poate de fericit.” 'a comparat-o cu o închisoare. de aproape doi ani se desparte . . i* * , l tt „„„1 ,1, 1 Cehov a scris schiţe, nuvele, L* de miblicul sirian fiind piesele 96 mgrâ'tlăilesc lngâ eM Este TMU1 dintre cu mai bum n !, . t acum ne puDiim sirian, tund! „„ 0«. »1 . muncitori: lucrează la strung, Rebuturi nu are, el 1 muncitori: lucrează la strung, cu mare atenţie şi nu cu la freze şi la orice alte mftsuni din fabrică. Dragostea faă de muncă este mare. In zilele record el a depăşit norma, întâi cu 20oa/o și apoi cu 3500/0 și meritele mun„ . _.! cii sale sunt bine răsplătită. Saîn * Pe «« trece munci lariul său se ridică la 18.000 H — în medie — lunar, „îmi ajut tovarășii, le arăt cum lucrez eu, îi învăţ să mă uroleze şi m’aş bucura să mă întreacă în muncă". Vincze Arpad se Dar, dorinţa sa era să înveţe cât mai mult şi lucrul acesta s’a rea- aPrea^ la fff f minată pe ■ care o aşează lângă celelalte bucuros şi porneşte mai departe în lizat numai când Partidul clasei muncitoare a luat în mană des- j lupta pentru depăşirea planului. I. GAVRILA tov. Victoriaj ta raai ma . Vincze Arpad este fiu de ţăran. vintele lui Gorki ,Realismul, se Medeea, a fost preţuită —^ ^ ^ ^ mână la un simbol profund spun de cntica teatrală şi de publicul, unu^ numai şcoala primarâ. tunizat , nostru spectator în piesele „Paj ” . Lumea operei lui Cehov, este, în general, lumea oamenilor mărunţi, a „oamenilor de prisos” nea trecută, în care se remarc®ţşi pune serviciile în slujba oamenilor muncii Regimul de exploatare burghezo-moşieresc, a ţinut poporul muncitor într-o situaţie înapoiată din punct de vedere sanitar, otrăvindu-l cu boala superstiţiilor, descântecelor şi leacurilor băbeşti, cu scopul de a-l exploata lor şi pentru apărarea sănătăţii poporului muncitor astfel încât acesta să formeze o cărămidă în marea operă de construirea socialismului. Crucea Roşie, Filiala Sibiu, îndrumată de Partidul Muncit,cu mai multă uşurinţă şi pentru resc Român, având la dispoziţie a-i frâna avântul luptei pentru o viaţă mai bună. Regulile şi mijloacele de apărare împotriva bolilor infecţioase şi nu pe teren la diferitele festival ca şi acelea ale primului ajutor — datorită faptului că ştiinţa medicală a găsit metodele cele mai simple ce pot fi folosite cu usururi artistice-culturale, date de organizaţiile de masă. Spectacolul de astă seară curinţă de oamenii muncii „Casa de pe deal” de Gustav Va-, creat posibilitatea organizării lentin, împlineşte seria frumoasă unor cursuri care se vor desfăde 25 reprezentaţii ale acestei şura sub lozinca „Gata pentru piese pe scena Teatrului de Stat , apărarea sănătăţii“. Cunoştinţele din Sibiu în cadrul cărora a fost vizionat de 11.900 spectatori, experienţa Crucii Roşii şi a Semii unei Roşii din URSS, ia parte la lupta pentru lichidarea stării de înapoiere sanitară, răspândind în mase cunoştinţele de higienă şi de apărare a sănătăţii. Astfel începând cu ziua de 26 ianuarie 1950, s-a deschis la Sibiu, primul curs sub lozinca „Gata pentru apărarea sănătăţii”. Absolvenţii au sarcina să pregătească cele mai bune cadre sanitare, contribuind la ridicarea „ . . . . nivelului sanitar şi la opera concaştigate la aceste cursun se vor astruirii societăţii socialiste, în Reaplica în lupta contre epidemii- publica Populară Română. Din activitatea Liceului de Fete din Sibiu — Lipsuri ce trebuesc lichidate La lceul de F- 13 din Sibiu munca te ditkmează ridicarea ui/e.u ui învăţptur.i nea şcolii are un plan general de muncă. De asemenea corpul didacte pirdă materia pe baza unuil plan de muncă anual şi a parurilor de cţii zilnice. R f rma învăţământu ui a fost w'a citi în ponţi . VIII B unde controv:înd pliirii temerut, astfel că activitatea inat act v •, du- jor rato acasă nu s’a făcut aproepe ştiute sau frumuseţea lui etică ce desfăşoară în mod pacificat Direcţu şi arată justeţea metodelor de muncă ale profesorilor. Exista la Liceul de Fete materii, ca maatematicile la clasa VIII B, geografia la clasa XI B, mecanica la clasa se iroseşte într’un climat social neprie TVC, făcând procesul trecutului şi presimţind înnoirile viforului, frământată de marile răspunderi ale scriitorului, literatura lui Cehov, în lumina actualitării, cativă, are anul acesta un caracter unic odata de la începutul anului școlar. Gazete de perete, există la Lipul de i.t Inţifia mJ t m in c, iar corul didactic al școlii este pe drumul de a da și TM . . . .min . . . ^ 1 s . 1 ^ Fete în toate casele, ele nu şi-au atins un caract r activ cunoştinţelor elevelor, i * - ____i , , . , „ . % * 1 ineă scopul de a deveni un adevărat . 1 Privind viaţa elevelor , învăţăturii s’au raizat până acum lucrari pune de zgâdui.li pentru viitor., degc act;vi:at;a ^ t ya yn în. 'Astfel în clasa VIII B în orele de in ceput bun se poate menţiona la cl. VIII B unde se anaizează întrun articol al gazi de perete activitatea cl sei în spirit crit c, dându g, sug s ii p ntru tratată deci şi câteva din aspectele nepsrete se afă aşezată pe po.'.ea înVun, d^ activfiateft Lic.uui de fete colţ al clasei, iar la clasa IlI-a elementară este situată după tablă. unui număr atât de mare de eleve este firesc să ceară un efort susţinut în munca personalui administrativ. De aamenea este necesar ca internatul să fie asigurat cu o conducere justă. La începutul anului școlar, îndrumarea și conducera internat«ui a făcut-o tovarăşa Bădescu Eugenia, ar în przent o face prin muncă voluntară tovarăşa Meleca Maria. Dar dacă personalul administrativ și sub raportul!----.~7~' “ .“------ .7“ .*7^77i*»dTMEra int reaiuu au pout asigura cum lu-1 0rganizatur edu,-’ator poketiv. Arasol- le elevelor condiţii de traiu cât scrise au un caracter general şi nu og’.numai cun, este necesar să arătăm că au existat în şcoală şi atitudini de nepăsare şi ostilitate faţă de acst internat. Maj rij tat,a corpu ui didactic al liceu ui nu cunoaşte internatul decât din auzite, iar contabila Lină Arga şi pedagoga Coadă „ .............. . . . bunătăţii a muncii. In schimb sunt eae ... . . . ..... şi aceste comune cu un preţ mojde Bc0Mmla Poltici 82 dau răspunsuri ^ de te existâ unai Mara au refuzat categoric sa fie moa. . . , din care putem înțelege că elevele si au!a... , , . , * | arate m munca int.rna.uui. dest, deoarece autobuzul ce *c- ^ or4atc ^ ?i ideo-1 ^ .mod tualmente circulă odată pe zi nu logic^ ^ tn clasa in_3 el montară ee! L ' el m ntară gazeta de poate satisface această doleanță venind de mai departe încărcat complet. Intru cât în acest sens s’au mai făcut demersuri, dar fără rezultat, RATA trebue ca în cel mai vorbeşte despre cupa de clasă şi ajctorul dat ţării de URSS. Lipsuri ce trebuesc LICHIDATE INTERNATUL LICEULUI din Sibiu. Conducerea acestei şcoli are ca sarcină să analizeze cauza lor şi să se străduiască a le înlătura. Elevilor trebue să li se agure condiţii de traiu şi învăţătură cit mai bune, pentru ca ele să înveţe cu toat temeinicia, devenind cadre de bază ale Republicei Popuare Române. Paralel cu munca didactică se desfăşoară în şcoală şi munca administrativă. Internatul Liceului de Fete a luat Pe lângă aspectele pozitive al activi, ţâţa depuse în cadu! acestui şcoli exisă şi unele aspecte native. . . fiinţă la iniţiatia Judeţene a PMR. El . . ( f'f' 7. -—0-1 întreg cont didactic al şcolii este sprijinit continu de Comit-;iu. Profund slabe, n^utând tare aceste muncitorilor dda fabrica dm:din at nţie suficintă verificării tre- vizoriu a. oraşul ui s.l-L şi găzin .te pe transporturi sene mai departe Petreşti-Alba mijloacele de trans-jker date c-Lvilor pentru acarii. Se ştie şocoteala Statui sau în schimbu' unei tov. Mihai Manolache, ar trebui port necesare, însă că îndeplinirea acestor teme pon- sume mici, 200 de eleve. îngrijirea ELEONORA VASILUJ Şeful Secţiunii de învăţământ a Cotu u Pro, borui orăşenesc.