Lupta Sibiului, februarie 1950 (Anul 7, nr. 151-174)

1950-02-01 / nr. 151

Pagina 2 ASTOS CE mov - 1904) Literatura rusă — spune un a acestei epoci. LI aduce în scenă critic sovietic — a descoperit în mica burghezie a oraşului, pen­­neajism specificul său naţional. In­trele luând pe atunci a des voi - adevăr, dela Gogol şi până la s­tare sub influenţa capitalismului. Maxim Gorki, ai sentimentul că­­ Literatura cehovianâ trebue înţe­­te afli într’o mare familie de­­­leasă şi ca o atitudine de pro­­scriitori, înrudiţi prin câteva ca- 1 testare faţă de teroare® unui re­­ractere esenţiale artei, mai întâi gini politic ilustrat de figura şi­­prin crezul lor că arta e trans-­­ nistră a lui Pobedonos,ev, care ^ punerea vieţii reale în imagine a guvernat Rusia pe timpul lui poetică, mai apoi idealul cetate- Alexandru al lll-lea. Este epoca pe scena teatr­ului nostru tov. v ic­nesc ce insuflă pe tovi aceşti scrii-1 „anului optzeci" pe care Lenin Iona Medeea, care după o şedere tori şi la lumina căruia ei denunţă relele sociale ale regimului sub care au trăit. Şi totuşi cât de felurită este priveliştea ce ne-a „—„.w — ... . . , ---------- — oferă aceşti scriitori, de la satira­j repertoriul Teatrului de Artă din 1 februarie, la teatrul de ‘s­au­­ pierd­e timpul de­geaba. In luna rece, incisivă a lui Gogol şi mai­­ Moscova, teatru de avan­gardă cu din Ploeşti. 1 Ianuarie a depăşit norma ales Soedrin, la humorul plin de­­ orientare democratică şi insufle­­t. Angajată la Sibiu în 1948, 800­0, compasiune al lui Cehov şi până­­ de principii etice. Teatrul lui De-1­0d­ată cu înfiinţarea Teatrului Po­j „Regimul actual mi-a ajutat la literatura dostoievskiană şi tol­­stoiană plină de problema ră­ile unor suflete sfâşiate de contradic­ţii interne şi însetate de purităţi spirituale. Desprindem astăzi din această strălucită galerie pe marele nu­velist Anton Cehov cu prilejul aniversării a 90 de ani dela na­r^T0ri^aTd?nmi^n^- -m sună titlul uneia „«• Je Meliere, „O zi de odihnă" pe__________ _ _ _ (născut în 1860 și mort în 1004) rele. Atmosfera e dominant sum- j Valentin Cataev, „Scris area pier-. .. ^ ^ Anton Pavlovici Cehov, crescinda k’râ, dimensiunile povestirii s^unt data” de I. L. Camgiale și ,,Ca a dintr’o familie de mic comer­­e^e m'c'; a rea^za Pe a°daştă j ({e ^ deal”, cât și în piesele ciânt. După terminarea liceului.1 Ole capodopere,^însemnează vir­ de co^ rep^^ntate in stagiu. Prin CUrSUH SpeCÎa!e Filiala Sib«U O CrUCII Roşii, urmează cursurile Facultăţii de tuozitate artistică. • 1 r f ' Medicină din Moscova. Nu va profesa însă medicina, ci se va consacra literaturii. N’a fost singurul în familie în­zestrat cu aptitudini artistce, dar pe când fraţii lui şi-au irosit ta­lentul şi viaţa, Antoşa va stră­bate în viaţă şi îşi va face un nume ilustru în literatură. N’a fost un răsfăţat al vieţii, ba dimpotrivă. Băiat de prăvălie, meditator într’o familie din Ta­ganrog, student în medicină la Moscova, unde trebue să între­ţină o familie ajunsă în mizerie, colaborator la mărunte reviste umoristice din care colabx c­are încearcă să-şi facă un mijloc de traiu. Anton Cehov, face parte din familia subitelor care trăiesc intr’o permanentă încordare în luntă cu împrejurările, într’un efort continuu de autoeducare, ca om şi ca artist. Spirit liber, va detesta toate formele despotismului, cu care a avut de luptat atât în familia părintească, cât şi în viaţa socială. Fire sensibilă, urîţenia vieţii — teama, minciuna, ipocrizia mes­chinăria —ş­i-a repugnat ca unui muzicant o notă falsă într’o ar­monie. Spirit de observaţie fin, prinde nUmirea« şi le proiectează în vie lumină, pasiunea adevăru­lui şi patriotismul moral, iară ma­rile trăsături ale portretului său moral sunt prezente şi în opera sa, la care trebue să mai adăugim şi o frământată conştiinţă scrii­toricească-Fetişul lui Cehov aparţine anilor 1886—1004 şi oferă o imagine de, piese de teatru. Unele din pre-| la cerere cu data de terminare,­­o­rele sale dramatice au intrat în ’ . ’ ‘ ‘ lucrează ( Materialul e ban®', e cel al­­ vieţii de fiecare zi, pe lângă care ' trecem cu simţurile tocite. Dar spiritul selectiv al scriitorului a sesizat semnificativul, umanul, etern viu şi interesant, şi, cu mij­loacele artei sale, îl subliniază şi prin stilul ei simplu şi natural şi prin pătrunderea psihologiei per­sonagiilor interpretate. Tov. Vic­toria Medeea s’a impus tot tim­pul activităţii sale la IVanul de îl fixează definitiv într’o ima- j Stat din Sibiu prin prestanţă sce­gi ne. Din măruntul fapt al po-rnică şi printr’o incontestabilă vestirii se deschid perspective ne- sensibilitate artistică, desfăşurând TvX n 11 i * ck î»viM.ilaiiiiXvv bănuite şi oameni şi împrejurări curătă proporţii de simbol. Arta poetică a lui Cehov, mai constă în simplitate, naturaleţe, şi o extremă economie. „Conci­­ziutica este sora talentului” spune însuşi Cehov. Ca tonalitate sentimentală, în obiera cehovianâ aflăm humorul, în care, sub aparenţe comice se ascunde o durere: „In fiecare schiţă umoristică a lui Anton Cehov, aud un suspin încet şi profund” spune Gorki. Humorul lui Cehov, însemnează participare etică, iubire de oameni, dar şi mânuirea biciului satirei împo­triva răutăţii, prostiei, ipocri­ziei. Unind adevărul şi frumosul în opera de artă, oglindind pe omul din masă cu suferindele lui ne-­­ hov (Livada cu vişini, Pescara şui, Unchiul Vanja, etc.) e un teatru de idei, în care — după cu străluceşte de sensuri noui. LICIT POP Pe urmele scrisorilor sosite la redacţie Zilele trecute am primit la re-1ca RATA să le pună la îndemână.^ Natura,e elevele expon jBst ba­­dacţia ziarului nostru o scrisoare o posibilitate şi anume aceea ca • ^ jnvâţăturii micrurmbE c»ra­di po­tm autobuz RATA să circule de­sibilitatea unei schimbări raţionale a na­a­tov. Mi­hai Manolache — şef contabil de la fabrica „1 Mai” din Petreşti Alba, care ne scria prin­tre altele că cei 40 de salariaţi ai fabricei, ce locuiesc în conmna Săsciori cât şi alţi 25 din Sebeş Alba, — comune ce se găsesc la o distanţă de 5—6 km de Petreşti, sunt obligaţi ca seară de seară, după terminarea lucru­lui să străbată acest drum pe mai multe ori pe zi între fabrică­­­torii plantelor, în clasa X-a la orele 16-3, într­cât nu au mijloace de scurt timp să găsească soluţia cea­­ locomoţie. Autovehiculele fabricei mai potrivită pentru a asigu­r „LUPTA SIBIULUI" ANUL II (VII) — Nr. 151 (1442) Ultima reprezentaţie cu „Casa de pe deal“ la Teatrul de Stat Astăzi, Marţi 31 Ianuarie, 01® 8 seara, are loc la Teatrul de Stat din Sibiu, ultimul spectacol cu piesa „Casa de pe deal” de Gustav Valentin — un frumos succes al stagiunii. Cu acest pri­lej va juca pentru «Itima d»,ă­porului, astăzi transformat Teatru de Stat, spectator în piesele sub castanii din Praga’ de C. „Burghezul gen i­om nvîn o-i gîrimn­ ci r»­ci în nq­­ ci o variată gamă de calităţi dej­a comedie la dramă. Tov. Victoria Medeea a avut şi numeroase ie-Simonov, Frezorul Vincze Arpad de la fabrica „BALANŢA11 din Sibiu, fruntaş în producţie Vincze Arpad este frezor la ia­­­ muncitori s’au ridicat din bez fa­brica „Balanţa” din Sibiu. El lu­­j în care au fost ţineţi de exploa­tează la piese pentru cântare, taton. Vincze Arpad a învăţat automate. Gândul lui este în drep-: particular 4 clase de liceu apoi tot tot timpul la plan. „Ştiu că de a terminat liceul industrial, „Pă­­riânca noastră depinde îmbunâtă­ rinţii mei nu aveau cu ce mă în­ţirea nivelulu' de traiu al oameni- j la ?coala« atUnCi V eu fe' . .... _ . ideam că asta-i soarta noastră a lor numai din ţara noastră’,, ţăranilor,· _ spUn£ eL ··Dar Par. spune Vincze Ai­­iad. Mâinile sale, titlul mi-a luminat calea şi acum conduc cu siguranţă maşina şi. sunt cât se poate de fericit.” 'a comparat-o cu o închisoare.­­ de aproape doi ani se desparte . . i* * , l tt „„„1 ,1, 1 Cehov a scris schiţe, nuvele, L* de miblicul sirian fiind piesele 96 mgrâ'tlăilesc lngâ eM Este TMU1 dintre cu mai bum n !, . t acum ne puDi­im sirian, tund! „„ 0«. »1 . muncitori: lucrează la strung, Rebuturi nu are, el 1 muncitori: lucrează la strung, cu mare atenţie şi nu­­ cu la freze şi la orice alte mftsuni din fabrică. Dragostea faă de muncă este mare. In zilele record el a depăşit norma, întâi cu 20oa/o și apoi cu 3500/0 și meritele mun­„ . _.! cii sale sunt bine răsplătită. Sa­în * Pe «« trece munci lariul său se ridică la 18.000 H — în medie — lunar, „îmi ajut tovarășii, le arăt cum lucrez eu, îi învăţ să mă uroleze şi m’aş bucura să mă întreacă în muncă". Vincze Arpad se Dar, dorinţa sa era să înveţe cât mai mult şi lucrul acesta s’a rea- aPrea^ la fff f minată pe ■ care o aşează lângă celelalte bu­curos şi porneşte mai departe în lizat numai când Partidul clasei­­ muncitoare a luat în mană des- j lupta pentru depăşirea planului. I. GAVRILA tov. Victoriaj ta raai ma . Vincze Arpad este fiu de ţăran. vintele lui Gorki ,Realismul, se Medeea, a fost preţuită —^ ^ ^ ^ mâ­nă la un simbol profund spun­ de cntica teatrală şi de publicul, unu^ numai şcoala p­rimarâ. tun­izat , nostru spectator în piesele „Paj ” . Lumea operei lui Cehov, este, în general, lumea oamenilor mă­runţi, a „oamenilor de prisos” nea trecută, în care s­e remarc®ţ­­şi pune serviciile în slujba oamenilor muncii Regimul de exploatare burghe­­zo-moşieresc, a ţinut poporul muncitor într-o situaţie înapoiată din punct de vedere sanitar, otrăvindu-l cu boala superstiţiilor, descântecelor şi leacurilor bă­beşti, cu scopul de a-l exploata lor şi pentru apărarea sănătăţii poporului muncitor astfel încât acesta să formeze o cărămidă în marea operă de construirea socia­lismului. Crucea Roşie, Filiala Sibiu, în­drumată de Partidul Muncit,­cu mai multă uşurinţă şi pentru resc Român, având la dispoziţie a-i frâna avântul luptei pentru o viaţă mai bună. Regulile şi mijloacele de apă­rare împotriva bolilor infecţioase şi nu pe teren la diferitele festival ca şi acelea ale primului ajutor — datorită faptului că ştiinţa me­dicală a găsit metodele cele mai simple ce pot fi folosite cu usu­ruri artistice-culturale, date de or­ganizaţiile de masă. Spectacolul de astă seară cu­­rinţă de oamenii muncii „Casa de pe deal” de Gustav Va-, creat posibilitatea organizării lentin, împlineşte seria frumoasă unor cursuri care se vor desfă­­de 25 reprezentaţii ale acestei şura sub lozinca „Gata pentru piese pe scena Teatrului de Stat , apărarea sănătăţii“. Cunoştinţele din Sibiu în cadrul cărora a fost vizionat de 11.900 spectatori, experienţa Crucii Roşii şi a Se­mii unei Roşii din URSS, ia parte la lupta pentru lichidarea stării de înapoiere sanitară, răspândind în mase cunoştinţele de higienă şi de apărare a sănătăţii. Astfel începând cu ziua de 26 ianuarie 1950, s-a deschis la Si­biu, primul curs sub lozinca „Gata pentru apărarea sănătăţii”. Absolvenţii au sarcina să pregă­tească cele mai bune cadre sa­nitare, contribuind la ridicarea „ . . . . nivelului sanitar şi la opera con­caştigate la aceste cursun se vor a­struirii societăţii socialiste, în Re­­aplica în lupta contre epidemii-­ publica Populară Română. Din activitatea Liceului de Fete din Sibiu — Lipsuri ce trebuesc lichidate La lceul de F- 13 din Sibiu munca t­e ditkmează ridicarea ui/e.u ui învăţptur.i nea şcolii are un plan general de muncă. De asemenea corpul didacte pir­dă ma­teria pe baza unuil plan de muncă anual şi a p­arurilor de­­ cţii zilnice. R f rma învăţământu ui a fost w'a citi în ponţi­ . VIII B unde controv:­înd pliirii teme­­rut, astfel că activitatea inat act v •, du- jor r­ato acasă nu s’a făcut aproepe ştiute sau frumuseţea lui etică ce desfăşoară în mod pacificat Direcţu­ şi arată justeţea metodelor de muncă ale profesorilor. Exista la Liceul de Fete materii, ca maatematicile la clasa VIII B, geogra­fia la clasa XI B, mecanica la clasa se iroseşte într’un climat social neprie­ TVC, făcând procesul trecu­tului şi presimţind înnoirile vifo­rului, frământată de marile răs­punderi ale scriitorului, literatura lui Cehov, în lumina actualitării, cativă, are anul acesta un caracter u­nic­ odata de la începutul anului școlar. Gaze­te de perete, există la Lip­ul de i.t Inţifia mJ t m in c, iar cor­ul didac­­­tic al școlii este pe drumul de a da și TM . . . .­­min . . . ^ 1 s . 1 ^ Fete în toate casele, ele nu şi-au atins un caract r activ cunoştinţelor elevelor, i * - ____i , , . , „ . % * 1 ineă scopul de a deveni un adevărat . 1 Privind viaţa elevelor , învăţăturii s’au r­aizat până acum lu­crari pune de zgâdui.li pentru viitor., degc act;vi:at;a ^ t ya yn în. 'Astfel în clasa VIII B în orele de i­n ceput bun se poate menţiona la cl. VIII B unde se anaizează întrun ar­ticol al gaz­­­i de perete activitatea cl sei în spirit crit c, dându g, sug s ii p ntru tra­tată deci şi câteva din aspectele ne­­psrete se afă aşezată pe po.'.ea înVun, d^ activfiateft Lic.uui de fete colţ al clasei, iar la clasa IlI-a elemen­tară este si­tuată după tablă. unui număr atât de mare de eleve este firesc să ceară un efort susţinut în munca persona­­lui administrativ. De aa­­­menea este necesar ca internatul să fie asigurat cu o conducere justă. La începutul anului școlar, îndruma­rea și conducer­a internat«­ui a făcut-o tovarăşa Bădescu Eugenia, ar în pr­zent o face prin muncă voluntară tovarăşa Meleca Maria. Dar dacă personalul administrativ și sub raportul!----.~7~' “ .“------ .7“ .*7^77i­­*»dTMEr­a int reaiuu au pout asigura cum lu-1 0rganizatur edu,-’ator poketiv. Arasol- le elevelor condiţii de traiu cât scrise au un caracter general şi nu og’.nu­mai cun, este necesar să arătăm că au existat în şcoală şi atitudini de nepăsare şi­­ ostilitate faţă de ac­st internat. Maj ri­­j tat,a corpu ui didactic al liceu ui nu cu­­­­noaşte internatul decât din auzite, iar contabila Lină Arg­­a şi pedagoga Coadă „ .............. . . . bunătăţii­ a muncii. In schimb sunt e­ae ... . . . ..... şi aceste comune cu un preţ mo­­jde Bc0Mmla Po­ltici 82 dau răspunsuri ^ de te existâ u­nai Mar­a au refuzat categoric sa fie moa. . . , din care putem înțelege că elevele si au!­a... , , . , * | arate m munca int.rna.uui. dest, deoarece autobuzul ce *c- ^ or4atc ^ ?i ideo-1 ^ .mod tualmente circulă odată pe zi nu logic^ ^ tn clasa in_3 el montară ee! L ' el m ntară gazeta de poate satisface această doleanță venind de mai departe încărcat complet. Intru cât în acest sens s’au mai făcut demersuri, dar fără rezul­tat, RATA trebue ca în cel mai vorbeşte despre cup­a de clasă şi ajc­torul dat ţării de URSS. Lipsuri ce trebuesc LICHIDATE INTERNATUL LICEULUI din Sibiu. Conducerea acestei şcoli are ca sarcină să analizeze cauza lor şi să se străduiască a le înlătura. Elevilor trebue să li se a­­gure condiţii de traiu şi învăţătură cit mai bune, pen­­t­ru­ ca ele să înveţe cu toa­t temeinicia, devenind cadre de bază ale Republicei Popu­are Române. Paralel cu munca didactică se desfă­şoară în şcoală şi munca administrativă. Internatul Liceului de Fete a luat Pe lângă aspect­ele pozitive al­­ activi, ţâţa depuse în cad­u! acestui şcoli exis­ă şi unele aspecte n­­ative. . . fiinţă la iniţiat­ia Judeţene a PMR. El . . ( f'f' 7. -—0-1 întreg cont­ didactic al şcolii este sprijinit cont­inu de Comit-;iu. Pro­fund slabe, n^utând tare aceste muncitorilor dda fabrica dm:di­n at nţie sufici­ntă verificării t­re- vizoriu a. oraşul ui s.l-L şi găzin .te pe transporturi sene mai departe Petreşti-Alba mijloacele de tr­ans-jker date c-Lvilor pentru acarii. Se ştie şocoteala Statu­­i sau în schimbu' unei tov. Mihai Manolache, ar trebui port necesare,­­ însă că îndeplinirea acestor teme pon-­ sume mici, 200 de eleve. îngrijirea ELEONORA VASILUJ Şeful Secţiunii de învăţă­mânt a Co­­­tu u Pro, bo­rui orăşenesc.

Next