Lupta Sibiului, aprilie 1950 (Anul 7, nr. 202-226)
1950-04-01 / nr. 202
t in Sa desfăşuram larg întrecerea socialista cinstea zilei de 1 Mai. „Pemb* pace, împotriva aţâţătorilor la războiu, njci© întreprindere sau instituţie trta fara întretarii socialiste!“ Cu aceste cuvinte, miricitorii şi tehnicienii de la schela „Sovrompetroî' Ochiari-Dâmbo,jşa ne adresează tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor de pe tot cuprinsul Patriei noastre, chercându-i sin ridice sus steagul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Ziua de 1 Mai este o sărbătoare scumpii oamenilor muncii de ]e întreg cuprinsul globului pământesc. In această mult iubită zi de primăvară, nunehorii d’n lumea întreagă își reînnoesc hotirîrea tor de neclintit de a lupta în rânduri ! strânse jientru înnoirea lumii, pentru primăvara popoarelor, pentru pace și socialism, împotriva imperialiştilor anglo-americani, aţâţători la tur nou războiţi. Niciodată n’au fost mai actuale ca acum cuvintele rostite cu mulţi ani în urmă de către tovarăşul Stalin: „Tot mai larg serevarsă oceanul mişcării muncitoreşti, cuprinzând ţări şi state noui, din Europa şi Ameria, până în Asia, Africa şi Australia... Marea mânie proletară se ridică în valuri înalte şi loveşte tot mai ameninţător în temeliile digului capitalii care se clatină“. Pentru clasa muncitoare din ţara noastră — care a avut marea fericire de a fi eliberată din cătuşele fasiiomului de către gloria“11 Armată Sovietică şi care, cu sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice a păşit la măreaţa operă de construire a socialismului , a devenit un obiceeu drag de a întâmpina marile sărbători ale proletariatului intern.A lianam ’.ioni şi însemnate succese în toate domeniile ranted' constructive. Di emoţie şi bucuri« îşi aminteşte fiecare muncitor din ţara nonstrfe de minsmatul avânt pe care l-a luat întrecerea sociali«!« în cinstea zilei de 21 Decemvrie 1949, când oamenii nmucii din toatei lumea l-au sărbătorit pe marele şi iubitul lor conducător, tovatalor şi prieten, Iosif Visarionovici Stalin. Sute de mii de ieuicitori, tei- nici ni, funcţonari au participat la această uriaşă întrecere socialistă, care a scos la iveală noui fruntaşi în producţie, metode noui de muncă, şi a contribuit la realizarea înainte de termen iar apoi la depăşirea sarcinilor primului nostru Plan de Stat. Desfăşurând larg tot recerel, socialistă în cinstea zilei de 1 Mai, muncind din ce în ce mai bine, mai cu avânt pentru realizarea Planului de Stat, totărim Patria noastră iubită, contribuim la întărirea lagărului păcii şi al democraţiei în frunte cu invincibila Uniune Sovietică. ne exprimăm dragostea, admiraţia şi recunoştinţa faţă de marele popor sovietic şi genialul său conducător, tovarăşul Stalin; *ne exprimăm dragostea frăţească faţă de democraţiile populare, care nu păşit la construirea socialistaului. Acântându-ne cu forţe proaspete în întrecerea socialistă, ne exprimăm adânca noastră sămmtic o solidaritate cu docherii din porturile apusene, care din fiordurile Norvegiei şi până pe coastele Italiei refuză să descarce armamentul ucigaş american, cu greviştii din Belgia şi metalingiştii din Franţa, cu muncitorii din Germania Occidentali, din Olanda, din Suedia, din zonă, ţări1® capitaliste, cu luptătorii Republicii Democrate Vietnameze. In acelaşi timp, oamenii mumii dpi țara noastră îs' ex*) Articol de fond [«luial în ^Scânteia.” Nr. 1697 primă în felul acesta ura lor de moarte îmipotriva imperialișîilor anglo-americani și a slugilor lor ticăloase dela Belgrad, care «o pregătesc să arunce jvr to-jrde totrtou nou războiu. întrecerea socialistă tocists len zilei cl® 1 Mai trebuie să cuprindă masele cele mai largi de muncitori si tehnicieni. „Nicio intreprndere înafara întrecerii socialiste!“ — lozinca osprioaă în chemarea tovarășilor de la „Sop ronpetrol“-Ochiuri trebue sa devină realitate. Fiecare întreprindere cuprinsă în întrecerea socialistă este o fortăreaţă în apărarea păcii,- fiecare muncitor aliat în întrecerea socialistă este un ostaş în plus în lipirea armată a luptătorilor pentru pace! In întâmpinarea zilei de 1 Mai, muncitorii și tertonienii din toate intreprinderile trebue sa-și ia angajamente mărite, legate de sarcinile care le revin în cadrul Planului. Obiectivul central al p totrecerii trebue să fie realizarea, integrală a sarcinilor Planului, îmbunătățirea calității produselor, lupta pentru un regim sever de economii, care sfi chică la reducerea preţului de cost, la sporirea volumului acumulărilor socialiste şi la îmbunătăţirea condiţiilor de train ale celor ce muncesc. In cinstea măreţei sărbători de 1 Mai, să dăm produse mai multe, mai bune şi mai ieftine! Să dăm industriei noastre gr«!, mai mult cărbune, minereu nami mult şi de calitate mai bună! Industriei noastre prelucrătoare să-i asigurăm mai mult oţel, mai mult combustibil, pentru ca să producă mai multe maşini, mai multe tractoare atât de necesare industrializării şi transformării socialiste a agriculturii! Industria noastră ’ bunuri de consum să producă din ceea ce mai multă pânză şi stofă, mai multe cămăşi şi haine, mai multe articole de îmbrăcăminte şi tocăiţ aminte, ieftine şi de bun® calitate, cai© să fie purtate cu drag de oamenii muncii de la oraşe şi sate! Pentru ca munca noastră să devină mai spornică, pentru ca viaţa noastră să devină din ce în ce mai îndestulată, mai frumoasă, să ne însuşim din pipi minunatele metode de lucru sovietice! Extinderea acestor metode, sprijinirea şi încurajarea muncitorilor care le aplică, popularizarea largă a rezultatelor obţinute de aceştia trebuie să constitue o preocupare de căpetenie a organizaţiilor de partid cât şi a comitetelor sindicale din întreprinderi. Nu există ramură în care să nu poată fi aplicate şi extinse înaintatele metode de lucru sovieifice! Metalurgiştii să fi sprijiniţi să înveţe a lucra la mai multe maşi®i, oţelarii să aplice metoda şarjelor rapide a lui Matulineţ, strungarii să-şi însuşească tăierea rapidă a metalului, aplicată pentru prima dată de strungarul stahanovic din Leningrad, Borlkeviei, muncitorii petrolişti să aplice la extracţie metoda Kirilov, minerii, metoda „ Jurevliov-Pokrovezky“, mecanicii de locomotivă, metoda lui Irunto, textilatele, metoda «wiedică ..trmesrut“, etc. Organizaţiile de partid (robuie să ir,dormeze todcaproa)), comitetele sindicale în organizarea întrecerii socialiste pe obiective precise, concrete, legate de specificul fiecărei întreprinderi. Organizaţiile de partid trebue să sprijine tot ce e nou şi de preţ în întrecerea socialistă şi să combată cu tărie tot ceea ce este vechiu şi înapoiat, care ar putea să ţină la loc avântul muncitorilor. Și nu uităm că a organiza întrecerea socialistă înTeorttomatey în reg. IV-*. IUL 2005 00 °t Ott Apoi II (VII)— Nr. 202 -1493» Sâmbătă 1 Aprilie 1960 4 pagini Lei Gospodăria Agricolă a început însămânţările Cu toate că trieml a fost neprielnic în unele zile. Întârziind astfel lucrările e© trebuiau executate, în campania agricolă de primăvară, totuşi etapa I-a a campaniei însămânţărilor a fost eliminată de către GAS secţia. Dean. Ocnei. Munca a fost organizată pe culturi, plantele de Stat Dealul Ocnei din etapa ll-a a Planului joase şi plante prăşitoare, aie căror lucruri sunt conduse de doi maiştri. In ce priveşte etapa I a însămânţărilor secţia Dealul Ocnei, a terminat utialice lucrări în ziua de 28 Martie a. c, însămânţând supafaţa de 289 ha şi tren (Contruare în pag. 4-a) Tractoriştii de la S. M. L-Sibiu depăşesc normele şi realizează economii la combustibil Din ziua de 8 iarie când am-iceput campania arăturilor de primăvară, tractoarele SMT din Sibiu brăzdează zi de zi pământul afânat. In fiecare zi în zori, se continuă lucrul întrerupt cu câteva ceasuri mai înainte. Cu fiecare clipă dunga cea neagră se măreşte în unduiri mărunte. Muncesc dârz tractoriştii dela SMT. Ei ară imensul hotar al întovărăşiţilor, cu aceeaşi dragoste cu care trag brazda hotarului gospodăriei agricole colective. N’au trecut decât două săptămâni de când s’a întors prima brazdă şi rezultatele însemnate vin să vorbească despre hărnicia tractoriştilor în luptă cu normele. Pe tractorul care poartă numărul 44 lucrează alternativ tractoristul mecanic Köbber Leopold şi tractoristul I Nicolae Negruţ. Tractorul IAR e bun, nu face de râs hărnicia celor doi tineri şi nici ei nu fac de râs tractorul. Iată-l pe tovarăşul Köbber Leopold care şi-a pus în gând să nu treacă nicio zi fără să depăşească programul de arături stabilit, angajându-se totodată să facă cea mai mare economie de benzină. N’au trecut decât două săpta- mâni şi rezultatele se văd. In fiecare zi a depăşit Köbber Leopold normele. In fiecare zi s’a întors cu economii de benzină în rezervorul tractorului. Gândul că realizând economii la carburanţi şi depăşind normele îl face pe tractorist părtaş la lupta generală pentru pian şi pentru pace, l-a condus pe tovarăşul Köbber în tot timpul. De aceea între 8 şi 24 .Martie el a avat 43 de hectare în joc de 30, cât este norma, reuşind să facă în acelaşi timp o economie de 293 lni de benzina. La început tractoristul Nicolae Negruţ, care lucrează tot pe tractorul cu Nr. 44, nu reuşea să depăşească întotdeauna normele. A învăţat însă multe de la Köbber. Aşa se face că astăzi el se ţine aproape de tovarăşul său. In timp ce mai sunt urm neglijenţi ca Ion Cotârlea şi Ion Rău, care lucrează cu tractorul fără apărătoare, iar Stea Aurel şi Săbăduş Vasile nu gresează tractorul şi ară fără grapă, tractoristul Nicolae Negruţ a ajuns, aproapej^^ovarăşul său Köbber LeopitfjgB^ Iu c^gPouă săptămâni de lucru datcampania de primăvară el a avut. 39 de hectare în loc de 30 cât era programat şi a făcut o economie de 263 km de benzină. Campania de arături pentru mnsamântân continuiu într’tm ritm accelerat pe hotarele repartizate SMT-ului din Sibriui. Sub lozinca luptei pentru plan şi pentru pace, tractoriştii de aici depăşesc normele şi fac însemnate economii la combustibil. 1. HÂNDOREANU •Din AlepuMica Hapulană Română La Cluj a luat fiinţă o bibliotecă pentru copii şi tineret Pe lângă biblioteca universitară din cluj a luat fiinţă o bibliotecă pentru copii şi tineret, înzestrată cu 1000 volume de literatură, cărţi ştiinţifice, tehnice şi ideologice. Pentru popularizarea ştiinţei şi tehnicei in rândurile tineretului sunt prevăzute consfătuiri ca oameni de ştiinţă şi ca tehnicieni care vor expune metodele folosite de ei in munca. Aceste consfătuiri vor constitui un preţios ajutor dat elevilor pentru a-şi însuşi cât mai multe cunoştinţe. In acelaşi scop vor fi chemaţi şi scriitorii de literatură pentru copii şi tineret, care vor sta de vorbă cu cititorii despre cărţile lor. Filiala Timiş a Crucii Roşii a organizat 7 caravane sanitare Pentru a veni în sprijinul campaniilor sanitare întreprinse de Ministerul Sănătăţii, filiala Timiş a Crucii Roşii a organizat cus sprijinul organizaţiilor de Partid şi al Comitetelor Provizorii. 7 caravane sanitare în comunele: Sora, Topolea, Pescuş, Piled, Lenawheim, Recaş şi Lovrin. Caravanele compuse din mediu, surori şi îndrumători, au depus o noucă intensă pe teren pentru combaterea epidemiilor de brotocho-pneumorde şi pojar, care se ivesc în această perioadă. S-au făcut în acest timp 400 de consultaţii medicale şi 678 anchete sociale, cu ocazia cărora surorile de Grace Roşie au dat sfaturi mamelor cum să-şi îngrijească copiii şi cum să lupte contra bolilor cnfacţioase şi contagrase. Un an dela Congresul Interectuaiilor din R. P. R. pentru Pare şi Cultură Adunănai», în ultimele zile ale Ionei Martie, s’au deafăşurat la Ciţpitaliă, lucrări de CoragresUka Intelectualiter din RPR pentm Pare şi OnliwB. A trecut un an de când vaiba-o de ştiinţa, ptese şi arte de pe întreg eu primul ţării noastre, prin reprezentanţii lor, şi-au spus răspicat («vântul toradud acestui Congres — impunătoare ma,nifestaţie a istelecttsalitaţii legate de poporul muncitor — pentru apărarea păcii şi a culturii de pericolul ce le ameninţă: imperialismul războinic. După eliberarea ţării noastre de către armatele glorioase ale TimuSrii Sovietice, datorită luttei hotarîte a clasei înlutbitoRic co»»d»wg de Partidul ei de avantgárd® şi sprijiinului neprecupeţit al UPSS, ţara noastra a devenit un stat nou, liber şi independent, focar activ în puternicul front al păcii și socialismului condus de merea Uniune Sovietică. Datwjta acestei lupte, plină de birujcMi a clasei muncitoare ani’iba cu ţărănimea mu«citoarp, și Partidului care i-a călăuzi m vigurozkate lupta împreun'* burghezo-moșieriipii exjiloatatoare. (iK.tm-ife p•};*! :r '‘(.-arhraăce şi sociale câştigate mc creat condiţiuni tot mai buna — covârşitoare feţ.-î de trecut — (to-vollurit i(ifko rj(toare a ştiinţei) literaturii şi aptei to «fajba poporului njuncitor, to slujba progresului şi civilizaţiei. ’ Duşmanii omenirii, aţâţătorii te Un nou măcel mondial — imperialiştii din Wall Street şi City împreună cu mienele lor murdare teapa lui Tito — anvenito, atât libera dezvoltare culturală şi ştiinţifică a ţării noastre cât şi cea a tuturor ţârilor lagărului păcii în frunte cu ştiinţa şi cultura era» m»’ înainitatiă, ştiinţa şi cultura sovietică. „De aieea — subiliiiază Rezoluţii congrestehii Intelectualilor din RPR pentru pace şi Gultmă — Congresul conriiteră că lupta împotriva imperialismului aţâţător la războiu este o datori© patriotică a fiecării om de ştiinţă, litere şi artă, care iubeşte poporul şi este legat de popor, care vrea să apere civilizaţia şi cultura. De aceea, Congrresul consideră că uina din sarcinile imiritante ale intelectualilor din RPR lupta împotriva pregătirii ideologice a războiului, împotriva comopoltismului burghez, a obscurantimtului şi misticismului.“ Astfe, când forţele întunericului se pregătesc tot mai nuelv, pentru a deslănţui un nou războiu de agresiune împotriva popoarelor paşnice şi libere, datoria tuturor ihteroctisalilor cinstiţi este să-şi pună cunoştinţele şi talenttd lor bi slujba poporului imiunditor, to slujba promovării adevăratei ctolţuri — naţională to Cov tiia şi soi LI tetă mi conţinui — în slujba socialismului şi a păcii. Păşind cu iurtărire |efaitfrsul culturii sovietice, bătând t* arena condeiului pe şateierul contoruirii socialismului şi pe frontul ţiaeii vom contribui la creerea unei spoki‘1%î muci, urleitorni noui. fOS® S. VELOVAN