Lupta Sibiului, aprilie 1950 (Anul 7, nr. 202-226)

1950-04-01 / nr. 202

­­t in Sa desfăşuram larg întrecerea socialista cinstea zilei de 1 Mai. „Pemb­* pace, împotriva aţâţă­torilor la războiu, njci© întreprin­dere sau instituţie trta fara înt­retarii socialiste!“ Cu ac­este cuvinte, miri­citorii şi tehnicienii de la schela „Sovrompetroî' Ochiari-Dâmbo,­jşa ne adresează tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor de pe tot cuprinsul Patriei noastre, che­­rcându-i sin ridice sus steagul în­trecerii socialiste în cinstea zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţio­nale a celor ce muncesc. Ziua de 1 Mai este o sărbătoare­­ scumpii oamenilor muncii de ]­e întreg cuprinsul globului pământesc. In această mult iubită zi de pri­măvară, nunehorii d­’n lumea în­treagă își reînnoesc hoti­rîrea tor de neclintit de a lupta în rânduri ! strânse jientru înnoirea lumii, pen­tru primăvara popoarelor, pentru pace și socialism, împotriva impe­rialiştilor anglo-americani, aţâţători la tur nou războiţi. Niciodată n’au fost mai actuale ca acum cuvintele rostite cu mulţi ani în urmă de către tovarăşul Stalin: „Tot mai larg se­­revarsă oceanul­ mişcării muncitoreşti, cuprinzând ţări şi state noui, din Europa şi A­mer­ia, până în Asia, Africa şi Australia... Marea mânie prole­tară se ridică în valuri înalte şi loveşte tot mai ameninţător în temeliile digului capitali­i care se clatină“. Pentru clasa muncitoare din ţara noastră — care a avut marea feri­cire de a fi eliberată din cătuşele fasiiomului de către gloria­“11 Ar­mată Sovietică şi care, cu sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice a păşit la măreaţa operă de construi­re a socialismului , a devenit un obi­­ceeu drag de a întâmpina marile sărbători ale proletariatului inter­­n.A liana­­m ’.ioni şi însemnate suc­cese în toate domeniile ranted' con­structive. Di emoţie şi bucuri« îşi amin­teşte fiecare muncitor din ţara nonstrfe de minsmat­ul avânt pe care l-a luat întrecerea sociali«!« în cinstea zilei de 21 Decemvrie 1949, când oamenii nmucii din toatei lumea l-au sărbătorit pe marele şi iubitul lor conducător, tova­tal­or şi prieten, Iosif Vi­sarionovici Stalin. Sute de mii de ieuicitori, te­i-­­ nici­ ni, funcţonari au participat la această uriaşă întrecere socia­listă, care a scos la iveală noui fruntaşi în producţie, metode noui de muncă, şi a contribuit la reali­zarea înainte de termen iar apoi la depăşirea sarcinilor primului nostru P­lan de Stat. Desfăşurând larg tot recerel, so­cia­listă în cinstea zilei de 1 Mai, muncind din ce în ce mai bine, mai cu avânt pentru realizarea Planului de Stat, totărim Patria noastră iubită, contribuim la în­tărirea lagărului păcii şi al demo­craţiei în frunte cu invincibila Uniune Sovietică. ne exprimăm dra­gostea, admiraţia şi recunoştinţa faţă de marele popor sovietic şi genialul său conducător, tovarăşul Stalin; *ne exprimăm dragostea fră­ţească faţă de democraţiile popu­lare, care nu păşit la construirea socialistaului. Ac­ântându-ne cu forţe proaspete în întrecerea socialistă, ne exprimăm adânca noastră săm­­mtic o solidaritate cu docherii din porturile apusene, care din fiordu­rile Norvegiei şi până pe coastele Italiei refuză să descarce arma­mentul ucigaş american, cu greviştii din Belgia şi metalingiştii din Franţa, cu muncitorii din Germania Occidentali, din Olanda, din Sue­dia, din zonă­, ţări­1® capitaliste, cu luptătorii Republicii Democrate Vietnameze. In acelaşi timp, oamenii mumii dpi țara noastră îs' ex­*) Articol de fond [«lui­al în ^Scân­teia.” Nr. 1697 primă în felul acesta ura lor de moarte îmipotriv­a im­perialișîilor anglo-am­ericani și a slugilor lor ticăloase dela Belgrad, care «o pre­gătesc să arunce jvr­ to-jrde totrtou nou războiu. întrecerea socialistă to­cists len zilei cl® 1 Mai trebuie să cuprindă masele cele mai largi de muncitori si tehnic­ieni. „Nicio intreprndere înafara­­ întrecerii socialiste!“ — lo­zinca osprioaă în chemarea tova­rășilor de la „Sop ro­npetrol“-Ochiuri trebue sa devină realitate. Fiecare întreprindere cuprinsă în întrecerea socialistă este o fortăreaţă în apă­rarea păcii,­- fiecare muncitor aliat în întrecerea socialistă este un ostaş în plus în lipirea armată a luptă­torilor pentru pace! In întâmpinarea zilei de 1 Mai, muncitorii și terton­ienii din toate intreprinderile trebue sa-și ia an­gajamente mărite, legate de sar­cinile care le revin în cadru­l Pla­­nului. Obiectivul central al p totrecerii trebue să fie realizarea­, integrală a sarcinilor Planului, îmbunătățirea calității produselor, lupta pentru un regim sever de economii, care sfi chică la reducerea preţului de cost, la sporirea volumului acumu­lărilor socialiste şi la îmbunătăţirea condiţiilor de train ale celor ce muncesc. In cinstea măreţei sărbători de 1 Mai, să dăm produse mai multe, mai bune şi mai ieftine! Să dăm industriei noastre gr«!, mai mult cărbune, minereu nami mult şi de calitate mai bună! Industriei noastre prelucrătoare să-i asigurăm mai mult oţel, mai mult combustibil, pentru ca să producă mai multe maşini, mai multe tractoare atât de necesare industrializării şi transfor­mării socialiste a agriculturii! In­dustria noastră­­ ’ bunuri de con­sum să producă din ce­ea ce mai multă pânză şi stofă, mai multe cămăşi şi haine, mai multe articole de îmbrăcăminte şi tocăiţ aminte, ieftine şi de bun® calitate, cai© să fie purtate cu drag de oamenii muncii de la oraşe şi sate! Pentru ca munca noastră să de­vină mai spornică, pentru ca viaţa noastră să devină din ce în ce mai îndestulată, mai frumoasă, să ne însuşim din pipi minunatele me­tode de luc­ru sovietice! Extinderea acestor metode, sprijinirea şi în­curajarea munc­itorilor care le aplică, popularizarea largă a rezultatelor obţinute de aceştia trebuie să con­­stitue o preocupare de căpetenie a organizaţiilor de partid cât şi a comitetelor sindicale din­ între­prinderi. Nu există ramură în care să nu poată fi aplicate şi extinse înain­tatele metode de lucru sovieifice! Metalurgişt­ii să f­i sprijiniţi să înveţe a lucra la mai multe maşi®i, oţelarii să aplice metoda şarjelor rapide a lui Matulineţ, strungarii să-şi însuşească tăierea rapidă a metalului, aplicată pentru prima dată de strungarul stahanovic din Leningrad, Borlkeviei, muncitorii petrolişti să aplice la extracţie me­toda Kirilov, minerii, metoda „ Ju­re­vl­iov-Pokrovezky“, mecanicii de locomotivă, metoda lui Irunto, tex­­tilatele, metoda «wied­ică ..trmes­­rut“, etc. Organizaţiile de partid (robu­ie să ir,­dormeze todcaproa)), comi­tetele sindicale în organizarea în­trecerii socialiste pe obiective pre­­cise, concrete, legate de specificul fiecărei întreprinderi. Organizaţiile de partid trebue să sprijine tot ce e nou şi de preţ în întrecerea so­cialistă şi să combată cu tărie tot ceea ce este vechiu şi înapoiat, care ar putea să ţină la loc avântul muncitorilor. Și nu uităm că a or­ganiza întrecerea socialistă în­Teorttomatey în reg. IV-*. IUL 2005 00 °t Ott Apoi II (VII)—­ Nr. 202 -1493»­­ Sâmbătă 1 Aprilie 1960 4 pagin­i Lei Gospodăria Agricolă a început însămânţările Cu toate că trieml a fost neprielnic în unele zile. Întârziind astfel lucrările e© trebuiau executate, în campania agri­colă de primăvară, totuşi etapa I-a a cam­paniei însă­mânţărilor a fost eliminată de către GAS secţia. Dea­n. Ocnei. Munca a fost organizată pe culturi, plante­le­ de Stat Dealul­ Ocnei din etapa ll-a a Planului joase şi plante prăşitoare, aie căror lu­­cru­ri sunt conduse de doi maiştri. In ce priveşte etapa I a în­săm­ânţărilor secţia Dealul Ocnei, a terminat u­tialice lucrări în ziua de 28 Martie a. c­, în­sămânţând supa­faţa de 289 ha şi tre­­n (Contruare în pag. 4-a) Tractoriştii de la S. M. L-Sibiu depăşesc normele şi realizează economii la combustibil Din ziua de 8 iarie când a­m-i­ceput campania arăturilor de pri­măvară, tractoarele SMT din Si­biu brăzdează zi de zi pământul afânat. In fiecare zi în zori, se continuă lucrul întrerupt cu câteva ceasuri mai înainte. Cu fiecare clipă dunga cea neagră se măreşte în unduiri mărunte. Muncesc dârz tractoriştii dela SMT. Ei ară imensul hotar al întovă­­răşiţilor, cu aceeaşi dragoste cu care trag brazda hotarului gospo­dăriei agricole colective. N’au trecut decât două săptă­mâni de când s’a întors prima brazdă şi rezultatele însemnate vin să vorbească despre hărnicia tractoriştilor în luptă­ cu normele. Pe tractorul care poartă nu­mărul 44 lucrează alternativ trac­toristul mecanic Köbber Leopold şi tractoristul I­ Nicolae Negruţ. Tractorul IAR e bun, nu­ face de râs hărnicia celor doi tineri şi nici ei nu fac de râs tractorul. Iată-l pe tovarăşul Köbber Leo­pold car­e şi-a pus în gând să n­u treacă nicio zi fără să depăşească programul de arături stabilit, an­­gajându-se totodată să facă cea mai mare economie de benzină. N’au trecut decât două săpta-­ mâni şi rezultatele se văd. In fiecare zi a depăşit Köbber Leopold normele. In fiecare zi s’a întors cu economii de ben­zină în rezervorul tractorului. Gândul că realizând economii la carburanţi şi depăşind normele îl face pe tractorist părtaş la lupta generală pentru pian şi pentru pace, l-a­ condus pe tova­răşul Köbber în tot timpul. De aceea între 8 şi 24 .Martie el a avat 43 de hectare în joc de 30, cât este norma, reuşind să facă în acelaşi timp o economie de 293 l­ni de benzina. La început tractoristul Nicolae Negruţ, care lucrează tot pe trac­torul cu Nr. 44, nu reuşea să depăşească întotdeauna normele. A învăţat însă­ multe de la Köbber. Aşa se face că astăzi el se ţine aproape de tovarăşul său. In timp ce mai sunt urm ne­glijenţi ca Ion Cotârlea şi Ion Rău, care lucrează cu tractorul fără apărătoare, iar Stea Aurel şi Săbăduş Vasile nu gresează tractorul şi ară fără grapă, trac­toristul Nicolae Negruţ a ajuns, aproapej^^ovarăşu­l său Köbber LeopitfjgB^ Iu c^gPouă săptămâni de lu­cru datcampania de primăvară el a avut. 39 de hectare în loc de 30 cât era­ programat şi a făcut o economie de 263 km de benzină.­­ Campania de arături pentru mn­­samântân­ continuiu într’tm ritm accelerat pe hotarele repartizate SMT-ului din Si­briui. Sub lozinca luptei pentru plan şi pentru pace, tractoriştii de aici depăşesc normele şi fac însem­nate economii la combustibil. 1. HÂNDOREANU ­•Din AlepuMica Hapulană Română La Cluj a luat fiinţă o bibliotecă pentru copii şi tineret Pe lângă biblioteca universitară din cluj a luat fiinţă o bibliotecă pentru copii şi tineret, înzestrată cu 1000 volume de literatură, cărţi ştiinţifice, tehnice şi ideologice. Pentru popularizarea ştiinţei şi tehnicei in rândurile tineretului sunt prevăzute consfătuiri ca oa­meni de ştiinţă şi ca tehnicieni care vor expune metodele folosite de ei in munca. Aceste consfătuiri vor constitui un preţios ajutor dat elevilor pen­tru a-şi însuşi cât mai multe cu­noştinţe. In acelaşi scop vor fi chemaţi şi scriitorii de literatură pentru copii şi tineret, care vor sta de vorbă cu cititorii despre cărţile lor. Filiala Timiş a Crucii Roşii a organizat 7 caravane sanitare Pentru a veni în sprijinul cam­paniilor sanitare întreprinse de Ministerul Sănătăţii, filiala Timiş a Crucii Roşii a organizat cus spri­jinul organizaţiilor de Partid şi al Comitetelor Provizorii. 7 cara­vane sanitare în comunele: Sora, Topolea, Pescuş, Piled, Lenaw­­heim, Re­caş şi Lovrin. Caravanele compuse din mediu, surori şi îndrumători, au depus o noucă intensă pe teren pentru combaterea epidemiilor de broto­cho-pneumorde şi pojar, care se ivesc în această perioadă. S-au făcut în acest timp 400 de consultaţii medicale şi 678 an­chete sociale, cu ocazia cărora surorile de Grace Roşie au dat sfaturi mamelor cum să-şi îngri­jească copiii şi cum să lupte con­tra bolilor cnfacţioase şi conta­­g­rase. Un an dela Congresul Interectuaiilor din R. P. R. pentru Pare şi Cultură Adun­ăn­ai», în ultimele zile ale Ionei Martie, s’au deafăşurat la Ciţpitaliă, lucrări de CoragresUka In­­telectualiter din RPR pentm Pare şi OnliwB. A trecut un an­ de când vaiba-o de ştii­nţa, ptese şi arte de pe întreg eu prim­ul ţării noastre, prin reprezentanţii lor, şi-au spus răs­picat («vântul to­radu­d acestui Congres — impunătoare ma,nifestaţie a istelecttsalitaţii legate de poporul muncitor — pentru apărarea păcii şi a culturii de pericolul ce le ameninţă: imperialismul războinic. După eliberarea ţării noastre de către armatele glorioase ale TimuSrii Sovietice, datorită lu­ttei hotarîte a clasei înlutb­itoRic co»»d»wg de Par­tidul ei de avantgárd® şi sprijiinu­­lui neprecupeţit al UPSS, ţara noastr­a a de­venit un sta­t nou, liber şi independent, focar activ în pu­ternicul front al păcii și socialis­mului condus de merea Uniune Sovietică. Datwjta acestei lupte, plină de birujcMi a clasei munci­toare ani’iba cu ţărănimea mu«ci­­toarp, și Partidului care i-a că­lăuzi­­ m vigurozkate lupta împreun'* burghezo-moșieriipii exjiloatatoare. (iK.tm-ife p•­};*! :r '‘(.-arhraăce şi so­ciale câştigate mc creat condiţiuni tot mai buna — covârşitoare feţ.-î de trecut — (to-vollurit i(ifko rj(toare a ştiinţei) literaturii şi aptei to «fajba poporului njuncitor, to slujba progresului şi civilizaţiei. ’ Duşmanii omenirii, aţâţătorii te Un nou măcel mondial — imperia­liştii din Wall­ Street şi City îm­preună cu mien­­ele lor murdare teapa lui Tito — anvenito, atât libera dezvoltare culturală şi ştiin­ţifică a ţării noastre cât şi cea a tuturor ţârilor lagărului păcii în frunte cu ştiinţa şi cultura era» m»’ înainitatiă, ştiinţa şi cultura sovie­tică. „De ai­eea — subiliiiază Rezo­luţ­i­i congrestehii Intelectualilor din RPR pentru pace şi Gult­mă — Congresul conriiteră că lupta îm­potriva imperialismului aţâţător la războiu este o datori© patrio­tică a fiecării om de ştiinţă, litere şi artă, care iubeşte poporul şi este legat de popor, care vrea să apere civilizaţia şi cultura. De aceea, Congrresul consideră că uina din sarcinile imi­­ri­tante ale intelectualilor din RPR lupta îm­potriva pregătirii ideologice a răz­boiului, împotriva co­mopoltism­u­­lui burgh­ez, a obscurantimtului şi misticismului.“ Astfe­­, când forţele întunericului se pregătesc tot mai n­u­elv, pentru a deslănţui un nou războiu de agre­siune împotriva popoarelor paşnice şi libere, datoria tuturor ih­teroc­­tisalilor cinstiţi este să-şi pună cu­noştinţele şi talenttd lor bi slujba poporului imiund­itor, to slujba pro­movării adevăratei ctolţuri — na­ţională to Cov tiia şi soi LI tetă mi conţinui — în slujba socialismului şi a păcii. Păşind cu iurtărire |­e­­faitfrsul culturii sovietice, bătând t* arena condeiului pe şateierul contoruirii socialismului şi pe frontul ţiaei­i vom contribui la creer­ea un­ei sp­­oki‘1%î muci, urlei­torni noui. fOS® S. VELOVAN

Next