Lupta Sibiului, iulie 1950 (Anul 7, nr. 277-302)

1950-07-01 / nr. 277

O arma puternica în lupta pentru pace şi socialism*’­ ­’au împlinit doi ani de la istorica „Rezoluţie a Biroului Informativ a­­­supra situaţiei din Partidul Comunist din Iugoslavia“. Străbătută de la un capăt la altul de geniala clarviziune şi înţelep­ciune stalinistă, Rezoluţia Biroului Informativ este un excepţional do­­cum­ent al marxism leninismului, un îndreptar de nepreţuit pentru m­iş­­carea revoluţionară internaţională, pentru întreg lagărul păcii, demo­craţiei şi socialismului, împreună cu celelalte rezoluţii ale Biroului Informativ, Rezoluţia Bi­roului Informativ din 1948 a st­at la baza a nenumărate victorii ale mişcării comuniste şi ale forţelor mondiale ale păcii şi democraţiei. Această rezoluţie are meritul de ai fi demascat cu vigoare bolşevică trădarea mârşavă a clicii lui Tito, încă înainte ca aceşti trădători o­­dioşi să-şi fi dat arama pe faţă ca vechi agenţi în slujba imperialis­mului. In lumina Rezoluţiei, partidelor comuniste le-a devenit mai clar ca oricând ce pericol de moarte pre­­zintă pentru proletariat, pentru miş­carea sa revoluţionară, veninul na­ţionalismului, şi dimpotrivă, ce iz­vor inepuizabil de forţă şi dinamism reprezintă internaţionalismul prole­tar şi expresia lui ce­a mai nobilă: dragostea şi plasamentul faţă de URSS­, Patria Socialismului, bastio­nul neclintit al păcii şi libertăţii popoarelor. Ca o puternică chemare la vigi­lenţă revoluţionară a răsunat Re­­zoluţia în deosebi în ţările de de­­mocraţie populară! Puterea popu­lară din aceste ţări a făcut să eşueze monstruosul plan strategic al impe­rialismului anglo-americain, care re­zervase clicii lui Tito rolul de deta­şament de şoc împotriva nouilor democraţii populare. Au fost sfă­­rîmate fără cruţare comploturile contrarevoluţionare puse pn cale de către imperialişti şi clica de la Belgrad cu ajutorul bandelor pră­dătoare ale lui Rojk în Ungaria şi Rostov în Bulgaria, agenturi in­troduse în rândurile partidelor co­muniste şi muncitoreşti cu scopul­­de a le submina dinăuntru şi o rupe ţările respective de Uniunea So­vietică. înarmate cu Rezoluţia Bi­roului Informativ, partidele comu­niste au demascat şi sfărîmat po­ziţia naţionaistă trădătoare a lui Patraşcanti, Gomulka, dementis, etc Rezoluţia a reamintit o serie de învăţături clasice privind con­­struirea socialismului şi desfăşura­rea luptei de clasă în această pe­rioadă. Ea a constituit un îndrep­tar preţios în activitatea partidu­­lui nostru, contribuind la întărirea lui politică şi organizatorică, la dobândirea succeselor pe care le înregistrăm pe drumul construirii socialismului. Demasca­rea necruţătoare a clicii de spioni şi provocatori de la Bel­grad începută prin Rezoluţia Bi­roului Informativ a fost întregită prin revelaţiile proceselor care a au avut loc la Budapesta şi Sofia, ca şi prin faptele de zi cu zi ale bandei de la Belgrad. El© au fost sintetizate în Rezoluţia Birou­lui Informativ intitulată „Partidul Comunist din Iugoslavia în mâinile unor asasini şi spioni“ şi în ra­­portul tovarăşului Gh. Gheorgh­iu Dej cu aceeaşi temă- Astăzi este cât se poate de limpede că în Iugoslavia nu a fost vorba de oarecari devieri ideologic© h­elp mar­xism-leninism, ci era vorba de o politică conştient contrarevolu hiomară, aut imperială, a unor vechi duşmani ai elpcei muncitoare şi ai socialismului. In persoanne­la Tito, Rancovici, Kardelj, Djilps, Prade, Bebler, Vukmanovici, Velehit, etc., avem de a fac® cu agenţi şi provo. *) Articol de fond din „Scânteia“ Nr. 1772, csatori cu vechi state de serviciu în solda poliţiei burghez© şi a ser­viciilor de spionaj imperialiste. In răstimpul dela Rezoluţia din 1948 s’a desăvârşit trecerea clicii lui Tito de la­ n­aţionnalism la fascism, Iugoslavia fiind transformată trep­tat într’o colonie americană. Po­poarele 111­gos­l­avici gem sub căl­câiul unei dictaturi sângeroase, ti­pic fasciste, care se sprijină pe baionetele aparatului militaro­ poli­ţienesc al lui Rancovici, pe fai­­moaşa U. D. R. şi pe printele au­tomate am­ericane. Partidul Goiminist din Iugosla­via a încetpt să merite a purta numele de partid comunist: el a devenit o an©xă a mpşinii tero­riste mi!U a''o-poliţieneşti a lui Ran­­kovici. Presa tpoista în cap cu imunda fiţuică „Borba“, radio­ul iugoslav, s’au transfo­rmat în mâi­nile spionului Djilas în oficine de murdare calomnii antisovietice şi de aţâţări războinice, vrednic© de ur­maşii lui Goebbels. Schingiuirea, arestarea şi prigonirea a peste 100.000 comunişti, asasinarea celor mai buni fii ai poporului, spio­najul în masă, provocările, opera de înşelare a maselor populare, de­gradarea şi descompunerea vieţii politice, economice şi culturale — iată faţa regimului fascist, tip ge­stapo, din Iugoslavia. Armata iugoslavă a încăput pe mâinile imperialiştilor americani. Ofiţerii cinstiţi au fost înlăturaţi, iar în locul lor sunt aduşi la posturi de comandă element© fascist©, mo­narhiste. Odată cu armamentul american din Germania de Apus, sosesc instructori hitlerişti şi ame­ricani pentru armata iugoslavă. Cu ajutorul acestui aparat mi­litar umflat execută clica fascistă dela Belgrad restaurarea capitalis­mului la oraşe şi sate, ordonată şi controlată de stăpânii imperialişti. Faimosul plan cincinal titoist s’a prăbuşit. La sate, planul de însă­­înânţări şi colectări a suferit ar­ eşec total. Muncitorii şi ţăranii muncitori din Iugoslavia se împo­trivesc tot mai dârz exploatatorilor. Pentru a servi ţelurile de răz­boite ale agresorilor americani,­­ Jugoslavia a devenit o ţară mar­­shallizată, o colonie a capitalului monopolist în care bancherii a­­mericani bat cu pumnul în masă. Clica lui Tito pune la dispoziţia maşinii de războiu imperialiste avuţiile ţării şi în deosebi materiile prime strategice. Su­prema preocu­pare a sbirilor titoişti este de a stoarce vlaga poporului iugoslav în munca forţată pentru îndeplinirea ordinelor imperialiştilor. „Esi© ne­cesară cea mai mar© activizare a maselor pentru a se putea înde­plini planul de export“ — se spune într’o recentă rezoluţie ti­toistă despre sarcinile curent© ale Frontului Popular. Nu este de mi­­rare că în aceste condiţiuni mi­zeria maselor muncitoare se întinde ca o pecingine. „In Iugoslavia se trăieşte prost. Acest lucru este si­gur“, scria recent ziarul reacţio­nar francez „Combat“. Iugoslavia este transformată în­tr-o bază militară, cap de pod al imperialiştilor americani în Balcani. In Jugoslavia se construesc şo­­sule strategice, fortificaţii de­ a­ lun­­gul frontierei de Nord-Est, se in­stalează baze aeriene american®, so­seşte neîntrerupt armament ame­rican, maşini blindate, artilerie anti­aeriană şi proiectile „V. 2“. luda. Tito este socotit de bancherii a­­mericani ca cel mai zelos şi totodată cel mai ieftin lacheu imperialist, folosit pentru înjghebarea proiec­tatului pact mediteranian, anexă principală a pactului războinic al Atlanticului de Nord. Crearea Axei „Belgrad-Atena“, pe mormintele proaspete ale eroilor armatei (Continuare în pag. 4-„ Mm Iui ?005 ORGfiH OL COMITETULUI JU­D. PMB SIBIU $1 OL COMIItlULUI PROVIZORIU JUDEȚEAH $1 ORfiSEHESC Anul II (VII) — Nr. 277 11568 Sâmbătă I Lube 1950 4 pagini 4 Lei Procesul grupului de spioni şi trădători in slujba spionajului imperialist Actul de acuzare Miercuri dimineaţă a­ început, în faţa Tribintalului Mutal Bucureşti, procesul unui grup de spioni şi trădători care au activat în diverse organe ale spionaju­lui statelor in­perialiste. Completul’ de’ judecată este format din: general maior magistrat Petrescu Alexandre, prim-preşedinte, colonel ma­gistrat Vlase Vasile, colonel Tosscu Louis, colonel Irimiţă Alex, şi locote­­nent-colonel Zănescu Ion. Acuzatorii publici sunt: locotenent co­lonel magistrat Moldoveanu Atanase, pro­curor şef, şi maior magistrat Gadină Aron. In sală se aflau numeroşi oameni ai muncii, reprezentanţi ai presei române şi ai celei străine, etc. După apelul acuzaţilor, s-a dat citire actul­ui de acuzare. Actul de acuzare începe prin a enu­mera acuzaţii din grupul de spioni şi trădători care au activat în diverse or­gane ale spionajului stetelor imperialiste: 1. CIOBANU­ VASILE, născut în satul Gherăeşti, comuna Mărgineni, jud. Ba­cău, în ziua de 16 Septemvrie 1913, fiul lui Ion şi al Elenei, fost pilot avia­tor, domiciliat în Bucureşti str. banu Manta Nr. 35, în prezent arestat. 2. CIOCALTEU ŞT. ALEXANDRU, născut în comuna Cluj în ziua de 3 Martie 1925, fiul lui Ştefan şi al Ştefa­­­niei, fost secretar de avocat, domiciliat în Bucureşti, str. Ştirbey Vodă Nr. 126, în prezent arestat. 3. BENTE MIRCEA GHEORGHE, năs­cut în București, te. 13 Mai 1921, fiul lui Ykifwr. şi­,al Getei, de profesiune in­giner cons­uctor, domiciliat în Bucu­rești, B-dul Dinicu Golescu Nr. 5, în prezent arestat. 4. VALSAN NICOLAE, născut în co­muna Lascăr Catargiu, jud. Tulcea, la 1 August 1915, fiul lui Dionisie şi al Nastasiei, de profesie ofiţer de marină comercială, domiciliat în Constanţa, str. Maramureş Nr. 25, în prezent arestat. 5. CERNATESCU AURELIA SANDA, născută în Constanţa, la 8 August 1920, fiica lui Ioan şi Elena, de profesie cas­nică, domiciliată în Constanţa, str. A­Autorităţile Republicii Popuare Ro­mâne fiind sesizate că prin caieurile turceşti venite la Constanţa este asigu­rată o cale de fugă peste frontieră,­ cale care a fost folosită de unii criminali de războiu, infractori de drep­t comun, etc; că tot prin cărturi funcţionează o cale de scurgere către Istambul a materialului informativ colectat de o reţea de spio­naj aflată în slujba statelor imperialiste şi că această reţea de spionaj era în le­gătură cu cercurile trădătorilor fugari din străinătate în frunte cu Rădescu, care au căutat să o lărgească şi să al­cătuiască un nucleu de rezistenţă, au hotărît percheziţionarea caicului „U­­lusu” de sub comanda lui Kiazim Ak­­tuan, Iexandru od Bun Nr­ . 76, în prezent arestată. 6. KIAZIM AKTIJAN, născut în co­muna Surmene satul Giura districtul Tra­­bezon — Turcia, în anul 1915 fiul lui Ismail Solt Olga şi Nura Aktuan, de pro­fesiune căpitan pe calcul „Ulusu”, do­miciliat în Istambul, str. Fatihetiae ci adese Nr. 72, în prezent arestat. 7. POPESCU NICOLAE, născut în Tg. Ocna, jud. Bacău, la 21 Mai 1909, fiul lui Gheorghe şi Elena, de profe­siune şofer şi curier la Nunciatura A­­postolică din Bucureşti, domiciliat în Bucureşti str. Aviator Jean Texier Nr. 20, în prezent arestat. In urma rezultatului percheziţiei şi a developării materialului găsit, care au confirmat datele ce erau în posesia or­ganelor de securitate, s’a decis aresta­rea şi anchetarea tuturor persoanelor implicate. Cercetările au stabilit că acuzaţii sus­menţionaţi au alcătuit o reţea de spionaj pusă în slujba imperialismului şi că se intenţiona lărgirea acestei reţele sub pretextul înfiinţării unui nucleu de re­zistenţă, că unii dintre acuzaţi fie că au fugit din ţară, fie că au comis tentative sau acte preparatorii în acest scop, şi că înafară de cele de mai sus s’au co­mis infracţiuni la legea devizelor şi (continuare în pagina 2-a) Spionajul turc - agentură a spionajului imperialist DIN ŢARA SOCIALISMULUI Ferma de lapte a colhozului „Pobeda** Câmpiile şi păşunile ar­teiului agricol „Pobeda“ se întind în apropierea oraşului Dneprope­­trovsc. Acest colhoz, ca şi alte arteiuri agricole din apropierea acestui oraş, aprovizionează cu alimente acest mare centru indu­strial al Ucrainei. Colhoznicii au aveat o gospodă­rie multilaterală, ocupându-se mai ales cu creşterea vitelor. Pe ogoarele arterului se aplică pe o scară largă sistemul asolamen­­tului raţional, ceea ce asigură un nutreţ bogat. Conform planului trienal de desvoltare a creşterii vitelor, a­­doptat de guvernul sovietic şi de Partidul Bolşevic pentru anii 1949—1951, fiecare colhoz tre­­bue să aibă nu mai puţin de 4 ferme pentru creşterea vitelor. Colhozul are ferme de vite cor­nute mari, de porci, ferme die păsări şi înfiinţează acum şi o fermă de cai de rasă. La ferma de vaci de lapte sunt peste 400 de vite cu înaltă pro­ductivitate. După războiu, colhoz­­nicii, obţinând credite din partea guvernului,­­ au construit un nou staul pentru vaci, mecani­­zând munca mulgătoarelor şi a grăjdarilor. Colhoznicii au îm­bunătăţit îngrijirea vitelor şi au mărit prin aceasta productivitatea lor. In 1945 se obţinea, în mediu dela fiecare vacă câte 2364 litri de lapte; acum colhoznicii obţin dela fiecare vacă câte 5000 litri de lapte. Creşterea vitelor, împreună cu celelalte ramuri ale producţiei col­hoznice, est® un izvor de îmbună­tăţire continuă a condiţiilor de traiu ale membrilor colhozului. Colhoznicii continuă să extindă şi să desvolte creşterea vitelor. Ei au achiziţionat cai de ragă pen­tru noua fermă de cai;deasemenea se măreşte şi ferma de vite cornu­te mari şi se mecanizează trans­portul nutreţu­it la fermă. Pros­peritatea colhozului „Pobeda“ do­vedeşte că progresul continuu este o lege a vieţii colhoznice. (Agerpres)­ (S.I. B.) Ferma de produse lactate a colhozului „Pobeda“ Munca crescătorilor de vite est© mecanizată. Mulsiul se face cu­ ajutorul unor aparate de muls în trei timpi, de construcție sovietică, care ferește vacii© de mastita ugerului. Nutrețul este adus­ în cupa fiecărei vaci de a­semene,­­ pe oaie mecanică.

Next