Lupta Sibiului, august 1950 (Anul 7, nr. 303-327)

1950-08-01 / nr. 303

În întâmpinarea primului nostru Plan Cincinal Mai sunt câteva lunii până când toţi oa­menii muncii din Republica Populară Ro­mână vor lucra în cadrul primului nostru plan cincinal. Mai sunt câteva luni, până când vom porni laolaltă minerii şi petroliştii, textiliştii şi metalurgiştii, învăţaţii şi ţăranii muncitori, spre cucerirea acestei mari victorii pregă­tită de mult de Partidul Muncitoresc Român. • Menit să asigure creşterea neîntreruptă a forţelor de producţie şi a bunei stări a celor ce muncesc, primul nos­tru plan cincinal, va consolida poziţia economiei noastre socialiste şi va sluji la întărirea luptei pentru apărarea păcii în care sunt angrenaţi toţi oamenii cinstiţi din în­treaga lume. In planul pe cinci ani, se va urmări creşterea masiva a producţiei în industria grea şi extractivă, construirea ba­­zelor puternice ale industriei de maşini unelte grele, elec­trificarea ţării şi ridicarea producţiei de maşini agricole care vor sprijini socializarea agriculturii. Obiectivele pe care va trebui să le împlinim în cei cinci ani care urmează, sunt obiectivele îndrăzneţe şi deschiză­toare de perspective demne de oameni noui care construesc socialismul. Muncitorii din fabricile sibiene, ţin cu succes sus stea­gul realizărilor la nivelul cuceririlor întregei clase munci­toare din ţara noastră. In lupta pentru împlinirea planului, au crescut clădirile moderne în care muncitorii harnici îşi serbează biruitori străduinţele, prin noui şi noui produse, pe care le fabrică pentru prima dată în ţară la noi. In lupta pentru împlinirea Planului, ceferiştii Schul­ler Alexandru şi Blezu Aleman au parcurs cu bătrâna lor locomotivă care circulă de peste 35 de ani, 20.000 km. între două spălări în loc de 3200 de km. şi tot în lupta pentru plan tov. V. Mânzălescu, Nicolae Ocneriu şi maistrul Si­­mion Ştefănuţ de la fabrica „Elastic“ ca şi mulţi alţii din celelalte fabrici, lucrează în contul anului 1951. Nu sunt prea mulţi ani când în ţara aceasta „emina­mente agricolă“ cum le plăceau „domnilor“ cu burtă şi cu guşi lăbărţate s’o numească şi s’o ţină, prea puţini se lă­­făiau în belşug şi cheltuiau prin staţiile occidentului toată sudoarea truditului popor român. Nu este prea mult de când harapnicul sforăia arzând ca focul pe spinarea ţăranului flămând şi prostit de făgădue­­lile politicienilor. Soarele acestei ţări a început să răsară odată cu eli­berarea Patriei noastre de glorioasa Armată Sovietică, odată ce Partidul şi-a schimbat lupta ilegală cu puterea politică de stăpânire a destinelor acestui popor. In decursul numai câtorva ani, ajutorul neprecupeţit al marei Uniuni Sovietice s’a ridicat ca un far luminos după care oamenii din ţările eliberate au păşit din succes în succes. ' ’ ! j Măreţele planuri cincinale au transformat Rusia îna­poiată de pe vremea ţarilor — în ţara cu cea mai avansată industrie, în care se petrec cele mai îndrăzneţe realizări. Nu sunt şterse cu totul din mintea noastră cifrele neno­rocite care ne fintuiau la coada tuturor statisticilor. Dacă vom arăta că în 60 de ani de domnie a burgheziei ţara noastră nu dispunea decât de 600.000 kilowaţi, vom ve­dea cât de uriaşe perspective se deschid în cei 5-6 ani care vor veni când puterea electrică instalată, va fi de cel puţin 2 milioane de kilowaţi. Şi nu numai în privinţa aceasta. Faţă de cea mai „înaltă producţie“ atinsă sub regimul capitalist cu 86.000 de tone cocs, 172.800 tone de fontă, 282.000 tone oţel şi 300.000 tone laminate, producţia plani­ficată pe cinci ani viitori va creşte anual la 1.250.000 tone oţel, 1 milion tone de fontă, 800.000 tone laminate, 700.000 tone cocs, 8 milioane de tone cărbuni. Ca o urmare a acestei desvoltări economice, venitul anual se va dubla iar nivelul de trai­ al populaţiei munci­toare va creşte cu 80% faţă de anul 1949. La începutul primului plan de perspectivă avem înainte minunata experienţă a oamenilor sovietici şi propria noa­stră experienţă în cei doi ani planificaţi. Cu atât mai mult, începutul acestui prim plan cincinal va trebui să ne găsească pregătiţi. In lunile care au mai rămas, fiecare întreprindere, fie­care om, va trebui să-şi pregătească condiţiile obiective pentru ca munca să se poată duce în bune condiţiuni. In acest sens întrecerile socialiste vor trebui desvoltate până când vor deveni în fiecare ramură de activitate mij­locul permanent cel mai eficace de îndeplinire a sarcinilor cantitative şi calitative. Vor trebui înlăturate pe rând în cea mai mare grabă toate greutăţile de care ne-am iubit în cei doi ani planificaţi, folosind cu grije experienţele bune din acest timp, asigurând o strânsă colaborare între toţi factorii productivi. Organizaţiile de partid şi sindicatele, muncitorii frun­taşi şi conducerea fabricilor, au datoria de a creşte cadre noui din ce în ce mai bine pregătite din punct de vedere profesional şi politic, care să poată ţine cu succes, piept tuturor greutăţilor care fără îndoială vor veni. Pregătindu-ne minuţios şi cu pricepere în spiritul lup­tei spre o viaţă din ce în ce mai bună, înlăturând din cale uneltirile mârșave ale duşmanului de clasă, vom pregăti temeinic drumul primului plan cincinal, vom întări calea care duce la socialism, la bună stare pentru fiecare om al muncii din Republica noastră Populară. IV PROLETARI DIN SIBIULUI RGJIH AL COMITETULUI JUD. PMR SIBIU $1 AL COMITETULUI PROVIZORIU JUDEŢEAN ŞI ORĂŞENESC Anul II (VII) — M­r.30311594) Marţi 1 August 1950 4 pagini 4 Lei Mereu mai mare este forţa Uniunii Sovietice — chezăşia victoriilor frontului păcii Planul producţiei industriale a U. R. S. S. a fost realizat în proporţie de 103 la sută pe cel de al doilea trimestru al anului 1950 Comunicatul Direcţiei centrale de statistică de pe lângă Consiliul de Miniştri al U. R. S. S. arată succese importante în toate ramurile economiei MOSCOVA, 28 (Agerpres).­­ fural al poporului, în cel de al doilea trimestru al anului 1950, sunt caracterizate prin următoarele date: TASS transmite: Direcţia centrală de statis­tică de pe lângă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. a publi­cat comunicatul asupra rezul­tatelor îndeplinirii Planului de Stat pentru desvoltarea e­­conomiei naţionale pe cel de-al doilea trimestru al anu­lui 1950. Desvoltarea industriei, a­­griculturii şi transportului, a volumului construcţiilor capi­tale, extinderea circulaţiei mărfurilor, precum şi ridica­rea nivelului material şi cul-Ministerul industriei metalurgice 104%. Ministerul industriei carbonifere 101 %. Ministerul industriei petrolifere 104%. Ministerul centralelor de energie electrică 104%. Ministerul industriei chimice 106%. Ministerul industriei electrice 106%. Ministerul industriei mijloacelor de telecomunicație 102%. Ministerul industriei pentru construcţia de maşini gre­le 16230........... Ministerul industriei de automobile şi tractoare 103«­». Ministerul industriei de maşini-unelte 101%. Ministerul industriei de maşini şi aparate 101%. Ministerul industriei de maşini pentru construcţii şi drumuri 103%. Ministerul industriei de maşini de transport 103°». Ministerul industriei de maşini agricole 100 %. Ministerul industriei materialelor de construcţie al U.R.S.S. 108%. Ministerul industriei forestiere şi a hârtiei al U.R.S.S. 100%. Ministerul industriei uşoare al U.R.S.S. 107«». Ministerul industriei piscicole al U.R.S.S. 93«/p. Ministerul industriei cărnii şi laptelui al U.R.S.S. 103%. Ministerul industriei alimentare al U.R.S.S. 104%. Ministerele industriei locale și ministerele industriei locale de combustibil ale republicilor unionale 107%. întreprinderile industriale ale ministerului căilor de comunicaţii 101%. întreprinderile industriale ale ministerului sănătăţii publice al U.R.S.S. 105%, întreprinderile industriale ale ministerului cinemato­grafiei al U.R.S.S. 108%. Cooperaţia de producţie 101%. 1. Indeplinirea planului de producţie în industrie Planul producţiei industria­le globale pe cel de al doi­lea trimestru al anului 1950 a fost îndeplinit de ministere după cum urmează (cifrele date reprezintă procentele de îndeplinire a planului trimes­trial pe cel de al doilea tri­mestru al anului 1950): Planul producţiei globale a industriei U.R.S.S., pe cel de al doilea trimestru al anului 1950, a fost îndeplinit în an­samblul său cu 103 mp. Planul producţiei industria­le pe primul semestru al anu­lui 1950 a fost de asemenea depăşit. In cel de al doilea trimes­tru a fost produsă peste pre­vederile planului o însemnată cantitate de oţel, metale ne­­fieroase, cărbune, ţiţeiu, benzi­nă, petrol lampant, combus­tibil pentru motoare Diesel, energie electrică, turbine hi­draulice de mică capacitate, electro­motoare, transforma­toare, redresoare cu mercur, rulmenţi cu bile, vagoane de marfă, autocamioane şi auto­turisme, motociclete, încărcă­toare auto, escavatoare, ma­şini pentru plantări forestie­re, combaine pentru cereale, îngrăşăminte minerale, sodă caustică, cauciuc, coloranţi şi alte chimicale, ciment, asbest, sticlă pentru geamuri, tablă, ardezie, aparate de radio, ma­şini de cusut, ceasornice, apa­rate de fotografiat, ţesături de bumbac, in, lână şi mă­tase, fibre sintetice şi mătase artificială, încălţăminte, car­ne, mezeluri, pâine şi produ­se de franzelărie şi patiserie, săpun, alcool, vin, şampanie, bere, ţigări şi numeroase alte tipuri de produse industriale. 2. Creşterea producţiei industriale Producţia principalelor ti­puri de produse industriale, în cel de al doilea trimestru al anului 1950, s-a modificat, în comparaţie cu cel de al doilea trimestru al anului (Continuare în pagina S-a) In întâmpinarea Congresului Comitetelor de Luptă pentru Pace din R. P. R, Comitetul Judeţean de Luptă pentru Pace Sibiu a prelucrat planul de acţiune cu toate Comitetele de Luptă pentru Pace din fabrici, instituţii şi cartiere In ziua de 28 Iulie 1950, a avut loc şedinţa Comitetului Judeţean de Luptă pentru Pace la care au participat preşedin­ţii Comitetelor de Luptă pentru Pace din fabrici, instituţii şi cartiere, în cadrul căreia s-a prelucrat planul de acţiune pe perioada de la 26 Iulie la 12 Septemvrie, ziua congresului Comitetelor de Luptă pentru Pace din RPR. In prima parte a şedinţei tov. Gh. Călinescu, secretarul Comitetului Judeţean de Luptă pentru Pace, a prelucrat în­drumările date de către Co­mitetul Permanent de Luptă pentru Pace din RPR, arătând pe larg felul cum trebue să se desfăşoare munca în această perioadă, pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin Comitetelor de Luptă pentru Pace. A urmat apoi prelucrarea planului de acţiune al Comi­tetului Judeţean de Luptă pen­tru Pace de către tov. Liviu Coman, preşedintele Comitetu­lui Judeţean de Luptă pentru Pace, care a arătat sarcinile ce decurg din acest plan, sar­cini care trebuie să mobili­zeze pe toţi oamenii cinstiţi din oraşul şi judeţul nostru, la popularizarea Uniunii So­vietice, la îndeplinirea şi de­păşirea Planului de Stat, şi la munca de lămurire de la om la om, prin folosirea cât m­­ai largă a materialelor în legă­tură cu lupta pentru pace. In încheiere tov. Zalea Munteanu, din partea Corni (ConSmiart în pagina 3-a)

Next