Lupta Sibiului, ianuarie 1951 (Anul 8, nr. 431-455)

1951-01-01 / nr. 431

înainte spre noui succese în lupta pentru construirea socialismului şi apărarea păcii S'a încheia! încă un conomie naţională suma de 192­8 ml an In care elanul con- ] Harde lei» calculate la preţurile ant­strucliv ţi spiritul de­­ lui 1950- bani grei, care vor ajuta să se J înalt patriotism al os- i utilizeze căt mai complet capacităţile menilor muncii din j de producţie­ care vor ajuta să crească ţara noastră s­au im- j productivitatea muncii şi capacitatea pieii! cu învăţătura­­ producţiei prin construirea de noui partidului, în lupta industrii. In cursul anului 1951- se va pentru construirea bazelor socialisms j continua introducerea pe scară largă a lui. i tehnicei înaintate sovietice și a meca-Primele două planuri de Stat din anji ■ nizării în agricultură în vederea cre- 1949 și 1950 au fost planuri de reia. . ț.«;îl randamentelor la hectar şi a a­­cere şi de desvoltare a economiei nou- a­sigurării de condiţiuni favorabile pen­­sie în drum spre socialism şi totodată s­tru întărirea şi desvoltarea gospodă­­riii unul prilej de a ne îmbogăţi me­­riilor agricole colective. O preocu­­todele de muncă cu experienţa muncii­­ pare de seamă în acest an va fi con­­planificare de a observa atent toate­­ imiuarea acţiunii de stabilire a norme­­loinefacerile acestui fel de muncă. lor de timp de lucru juste- înlătură-i-Incepând cu prima zi a anului 1951, du-se cele «corespunzătoare. La acea intrând in planul cincinal păşim pe prima scară a unei trepte istorice, în care prin împlinirea sarcinilor măreţe, vom schimba ţaţa scumpei noastre Pa­nii începând cu planul de electrizi­re care va întări cu mult forţa motrică de desvoltare a economiei noastre şi a întreprinderilor­ care va asigura în primul cincinal­ electrificarea a 2800 comune lucrările mari ce se vor face în aceşti cinci ani vor avea drept scop întărirea potenţialului marei industrii şi a îndustriei extractive. Poporul nostru muncitor este chemat­­ori de Partid să costruiască baza econo- Creşterea productivităţii muncii cu mică a socialismului în ţara noastră, să 14% faţă de 1950 va aduce la sfârşi­­t limine treptat elementele capitaliste iur anului 1951 o reţiinire a preţului de din ramurile economice ale ţării în aşa­­ cost in medie cu cel puţin 5,4%. Des­tul ca în ultimul an de plan, în indu- vontarea industriei şi a agriculturii me- j stiie ele să fie complet lichidate iar­­ canizate care prin folosirea metode­­în comerţ şi agricultură, mult ingră- lor sovietice vor da un randament din j cite In primul rând, oamenii muncii­­ ce în ce mai mare vor contribui la ! din Republica Populară Română, sunt ridicarea nivelului cultural al masselor chemați la marea bătălie pentru indu­strializarea socialistă a ţării. După nu­­mai câţiva ani de la instaurarea regimu­lui de democrație populară, ţara noa­­stră- socotită de exploatatori drept ,e­­minamente agricolă" şi ţinută într'o criminală stare de înapoiere şi-a schimbat cu mult faţa. Astăzi fabricile ,­ prinzipsfcls mijfessc de pr»«fc;e*ar proprietatea întregului popor muncitor, .'•'au desvoltat şi dau produse din ce în ce mm multe şi mai bune. Este cu totul alta situaţia din 1950- compara­tiv cu cea din 1944 de exemplu. Dacă privim insă graficele care oglindesc si­­îvalea ţării după trecerea perioadei planului cincinal saltul va fi cu atât urmă element din producţie mai mare cu cât primele începuturi au ! Pentru ducerea la bun sfârşit a sar­ in bună stare şi să fie uns la timp. fost deja cu bine duse la îndeplin.î­n cinilor trasate de planul cincinal şi Totodată am făcut un control mi­to am.1) 1955 vom da 1.252.000 tone respectiv pentru îndeplinirea celor din oţel. 108.800 tone de fontă, 10.000.000 planul de Stat pe 1951 organizaţiile tone de ţiţei 4.700.000.000 kw electri­ de Partid vor coordona prelucrarea citate mii de tractoare de maşini şi­­ temeinică a legii planului până la cel motoare din cele mai felurite. In pra­ din urmă om din fabrică. Sindicatele a­nul cincinal se vor ridica la un nivel comite­ele de întreprindere vor ajuta nemaiîntâlnit multe regiuni înapoiate la mobilizarea tuturor salariaţilor în prin folosirea raţională a bogăţiilor lupta mare care începe în prima zi a naturale şi prin construirea de întreg, acestui an, prinderi in aceste regiuni. In perioada­­ Pentru ducerea la bun sfârşit a sardi­ofanului cincinal Moldova, Ardealul nilor din plan, oamenii de ştiinţă fie- i m­otorul să meargă numai atunci de Sud-Est- Maramureşul, ţinutul Muna­i bue să participe cu avânt la pregătirea­­ când maşina produce. Voia căuta­ţilor Apuseni, Dobrogea şi Oltenia şi I condiţiilor planului să stabilească a- , ____________ alte finaturi vor cunoaşte o puternică­­ luni fiecare parte din plan­ care ie re-­j desvoltare în înflorirea îndustrîei şi a vine­lor şi să colaboreze cu oamenii­­ agriculturii mecanizate­ muncii din fabrici, din uzine. In sfâr­ , In cei cinci ani va crește nivelul cui- j S't- pentru a porni cu folos la muncă t w , _*«■*** ”8 rural si profesional, se va imbună ăţi | f'ecare om care participa direct sau j p©fl|r8l EirtiCSfirCNa­CjaSpOCIÎilI'iliaF afS|PSC©i|i? steres sanitară și socială, iar condiţiile­­ indirect Ia îndeplinirea sarcinilor din de viaţă vor fi din ce în ce maî bune. j plan, firebue să ştie precis toate amă-In timp ce în ţările capitaliste şi în însăşi fara dolarului, criza se înteţeşte cu fiecare zi ce trece, în ţara noastră, care urmând exemplul Uniunii Sovie­tice merge sub conducerea Partidului pe drumul spre socialism, nivelul de traiu al oamenilor muncii se îmbună­tăţeşte cu fiecare z î­nunrele planului atât pe cinci ani cât şi ei planului de stat pe 1951, să cu­noască pe de rost mai ales sarcinile ce-i revin lui în mod individual. Planul cincinal începe astăzi, odata , cându-ne cu fiecare zî ce trece nivelul cu munca pe care o incităm în depli- j cultural, politic și profesîonal, vom pu Partideiul nostru, care ne-a dus din victorie în victorie, însușîndu-ne din ce în ce mai mult tehnica sovietică, rîdi­nîrii sarcinilor prevăzute de planul de Stat pe anul 1951. In anul în care a început, se va învesti în întreaga e­a ridicării nivelului de trai« a celor ce | Teatrului de Stat. Sâmbătă după muncesc. Tot in cursul anului 1951,­­ amiază, un mare număr de oameni printre altele se va interishica aejiu- . al muncii, care şi-au manifestat cu nea de pregătire a cadrelor necesare , entuziasm bucuria de a participa la economiei noastre naţionale atât pen- . aniversarea victoriei depline a po­­tru anul 1951 căt şi pentru anii urmă- ; porului muncitor din ţara noastră, condus de Partidul Comunist Ro­mân, asupra monarhiei. Ziua de 30 Decembrie 1947 marchează acea dată muncitoare pentru care scop în anul 1951, se vor investi 12,3 miliarde lei In tot cursul acestui an cel dintâi din­­ care a vorbit planul cincinal prin cursurile de alfa­­be intei 580.000 analfabeţi In domeniul sănătăţii publice se vor învesti 3 miliarde lei creându-se 165 de noui dispensare si 300 de puncte sanitare Faţă de aceste perspective măreţe ne revine ca o datorie de onoare să respectăm cu rigurozitate disciplina de plan­ după ce acest plan a fost bine prelucrat şi îndelung frământat în fie­care unitate de muncă până la cel din a­lt­tea duce în bune condiţiuni la înde­plinirea marilor sarcini ce ne stau în faţă. (o^oXO De anu! na« ziarul „UJPTA SIBIULUI* «trează oamenilor muncii din satele ţi oraşele veoninii Sibiu noui ţi strălucite victorii în lupta pentru apărarea păcii, pentru în­făptuirea Planului Cincinal, pentru socialism. LA MULŢI ANI! ti-»Asntv ’.*IB IU V SIBIULUI \m ummM­EGIONAL PMR SIBIU $1 BL SFIITBLUL POPULAR 1IEEE­Anni 1I1(VI1D — MNr. 431(1722) Ltmi 1 Ianuarie 1951 4 pagini 4 JLei 10 ,7 1! Sărbătorirea celei de a treia aniversări a Stepublicii Porulare rromâne — Marea adunare festivă din sala Teatrului de Stat —­­ Cuvântarea tov. Ion Martalogu, secretar al Comitetului Regional de Partid Sibiu -­ stă acţiune trebue să ia parte activă fruntaşii în producţie, precum şi toţi muncitor­ii tehnicienii şi inginerii, a­­vând în vedere că reuşita ei este un ! Cea de a treia aniversare a Re­­j fiind de Partidul Comunist Român, factor hotărâtor în grăbirea ritmului­­ public» Populare Române, ziua de­­ au luat pe deplin in mâna lor puterea 30 Decembrie 1950, a adunat în sala , şi au devenit stăpâne a destinelor lor. Instaurarea regimului de demo­craţie populară din ţara noastră face parte dintr’un întreg lanţ de victorii ale poporului muncitor condus de Partid a­supra orânduirii vechi şi pu­trede a capitalismului. De aceea marea adunare cetăţenească din sala Teatrului de Stat a fost totodată o puternică manifestaţie de dragoste importantă din istoria frământată a­­ faţă de conducătorii Partidului ne­­popemlui nostru, când masse­le min- i stru­ citoare de la oraşe şi sate, conduse ! Adunarea festivă a fost deschisă de tov. Emna Meţiu, vicepreşe a Sfatului Popular Regional, ci propus zur prezidiu de onoare Io din Comitetul Central al Partie Comunist Bolşevic al URSS, în­­­te cu tovarăşul Stalin, eliberator cel mai iubit prieten al popo­r nostru, precum şi Comitetul Ce al Partidului Muncitoresc Romar frunte cu tov. Gheorghe Gheor, Dej. De asemenea a fost ales aplauze un prezidiu activ, în f» cu tov. Gheorghe Augustin,­­ secretar al Comitetului Region» Partid Sibiu. Cuvântarea tov. Ion Martalogu După alegerea prezidiului a luat ! le-a adus după sine ce­r cuvântul tov. Ion Martalogu- secretar I războiu mondial­­ al Comitetului zilei de 30 Decembrie, arătând de al doilea Regional de Partid ! „Actul revoluţionar dela 30 De­­despre însemnătatea [­cembrie 1947 — a spus vorbitorul — că­­ nu poate îi înţeles dacă nu este prî­n­ care vor fi scoşi din bezna neşti ! acest act revoluţionar face parte din ivit ca făcând parte din procesul re . nt\f liiVz­.țir'î rnrl­­,1a aa r aTo­­­uaimIiai n­iAncflnlA mTa a!ai*i nicilrn a marile răsturnări sociale pe care­voluţiei mondiale a proletariatului al cărui început şi bază este emis primului Stat Socialist din lume,­unea Sovietică. Actul dela 30 Decembrie­­'94 a­pare ca încoronarea succeselor­­ revoluţionare a poporului mun (Continutare în pag. 4-a) In mtâmvinarea Planului Cincinal5 y ,uăîn an maiBmBn^i mi-am revizuit utilajul necesar muncii mele Cu multă bucurie am aflat noi ră­citorii fabricii „Republica" din Si despre Hotărîrea Consiliului de niștri referitoare la Planul de Stat anul 1951, plan ce face parte Ii graniă din primul nostru Plan Ci­nai­ cu măreţele sarcini ce le p Partidul în faţa celor ce raunt Muncitorii fabricii „Republica" Sibiu, au trecut să lucreze în infer­­narea Cincinalului încă dela 1 Dec» revin in cadrul Planului Cincinal, ‘ nai, care ne apără pacea şi gră- j brre 1950, pentru:­ întărirea căi socialismului voiu căuta să întrebuinţez materia­ [­ireşte construirea mele numai pentru strictul necesar, ca­­ ţara noastră, în acest fel să reduc deşeu­rile şi Pentru ca Planul Cincinal să mă torească cu forţe sporite, mai îjităi j -am căutat ca strungul să funcţioneze de asemenea, să înlătur timpii morţi şi voia creşte pe lângă mine, în cursul anului 1951, patru elevi din şcoala de calificare care să-şi însu­şească căi med temeinic meseria. Îmi­­­nuţios sculelor şi văzând că o parte voiu întări totodată disciplina în­­ din ele simt uzate, le-am pus la o­­ muncă şi îmi voia planifica mai bine parte, ca înainte de a intra în pri-­­ timpul de muncă decât până acum unul nosim Plan Cincinal să le pot ! Numai ţinându-mă de aceste an­­schimba. De asemenea, pentru ca să '­gajamente voiu contribui la îndepli­­dac la bun sfârşit sarcinile ce-mi ţ­­irea şi depăşirea Planului Cinci­CAROL IM­LIN­SKY strungar în fier. Uzinele „Independenţa“-Sibiu I Vom munci cu şi mai mu­lta dragoste cu mai mult spirit de organizare colective din regiunea Sibiu puiului de muncă nouă. Staturile şi îndrumările tovărăşeşti constitue pu­întâlnirile pe care le-am avut în a ( Vom căuta să folosim orice oră şi doua jumătate a lunii Decembrie, cu­­ minută, printr'o muncă încordată, ca , dând produse de cât mai bună « grupul de colhoznici, tehnicieni şi­­ astfel să întărim şi mai mult baza e- j litate. . oameni de ştiință din Uniunea So- i­conomică şi socială a gospodăriei . Odată cu începerea muncii noas! Ascultând ş. mai departe Învăţătura­­ vre­jea nu­ a fost de un red, folos noastre colectve, pentru a ne cunoaşte şi mai bine ! In acest scop aşteptăm concursul succesele şi lipsurile inerente înce- ! neprecupeţit al Sfatului Popular şi comunei, precum şi factorilor pe umerii cărora apasă Planul Cincinal pe primul an de ternice puncte­­de sprijin în munca j răspunderea ducerii la îndeplinire a întări disciplina în produc|ie şi de noastră de viitor­ ! primului nostru plan cincinal. depune toate eforturile noastre ! Planul Cincinal pune şi în faţa | Unindu-ne şi mai mult forţele în muncă pen tru jf mC­e|J în ,runjt colectiviștilor sarcini cu mult mai j munca pe drumul cel nou rom iran- ... , _ . .. j .. . . , i . ... ... . , tuturor acțiunilor pentru întărirea pac pline de conjinut pe drumul con- ; sforma gospodăriile noastre colective struirii socialismului j în factori activi ai luptei pentru f' ««»ruirea socialismului în­tai Pătrunşi de acest fapt, membrii i construirea Gospodăriei Agricole Colective „Fia- i păcii, căra" din comuna Şaroş, raionul Me­diaş, prin mine îşi iau angajamentul ca să păşească pragul primului cin- 1 cinal, cu planuri de muncă concrete,­­ cu sarcini precise pentru fiecare om,­­ echipă şi brigadă a socialismului şi apărarea noastră. VASILE SIREANU deputat în Sfatul Popular al Regiunii Sibiu preşe­dinte al Gospodăriei A­­­­gricole Colective ..Fia- i căra" din comuna Şaroş,.! raionul Mediaş i io af&piiaiiT* şi s3 tispa sarcinile Planului Cineins din primul an“, lagăn în­­ mult a patriei noastre şi a ] păcH.­­ Noi nu ne mulţumim cu ceea ce realizai până acum. Intrând în noul şi în noul plan deschizător de noui­ pentru oamenii muncii din f noastră, noi mergem mereu im»' depăşind mereu normele. Noi ştim că viaţa noastră va d*vi cu atât mai bună cu cât vom mu; mai muH şi mai organizat, ridicând n reu producţia şi productivitatea mi in cadrul planului cincinal ne luă angajamentul să îndeplinim şi să d ce se acela al tuturor Pă?'m safe'»'1® ce se desprind d TEODOR BOBEŞ fruntaş în producţi secţia mine NICOLAE SCHIOFU maistru, inovator şi raţionalizator fabrica „Republica"

Next