Lupta Sibiului, ianuarie 1951 (Anul 8, nr. 431-455)

1951-01-01 / nr. 431

f "via 2 LUPTA SIBIULUI“ Anul II (VII) — Nr. 431 (1722) Planul Cincinal ne chiama la lupta pentru răspândirea ştiinţei şi culturii in rândurile masselor muncitoare de la oraşe şi sate Citind rănd cu rând Legea Pla­nului Cinc­ia!, reţinând ci treia pen­tru fiecare sector de muncă, în min­tea fiecăruia se conturează tot mai limpede căile luminoase ale viito­rului patriei noastre, ziua de mâine care va înflori odată cu munca şi elanul creator al oamenilor munci. Paralel cu lupta dusă pentru in­­dep­l­iirea ce­orlalte sa­cini ale Pla­­nului, in anui 1930 s’a dus și lupta pentru ridicarea continuă a r­is­e­l­ui cultural al masselor Îndeplinirea cu succes a celor două planuri anuale a creat cele mai favo­a­ite condiţii pentru înflorirea culturii noui. Pe încinsul ţării s’au creat sute de şcoli noui, cluburi, colţuri roşii, biblio­teci, cămine culturale, etc. Lărgirea reţelei de instituţii de cultură, ridi­carea nivelului cultural al oamenilor muncii, au fost posibile numai în urma desvoltării tuturor ramurilor economiei noastre naţio­ane. In cursul anului 1950, activitatea artistico-culturală a primit in regiu­nea noastră un avânt deosebit. Ac­tivitatea Filialei Regionale a Socie­tăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii, a cărei menire este să con­­tribue direct la construirea socialis­mului in ţara noastră, prin antre­narea intelectualităţii legate de po­por, la munca de luminare a oame­nilor muncii, s’a concretizat în nu­meroase conferinţe citite in faţa a mii de oameni ai muncii, în cadrul diferiţilor campanii întreprinse de Partid. Până in prezent au fost uti­lizate un număr de 95 subiecte de conferinţe cu care s’a pătruns în instituţii, întreprinderi, gospodării a­­gricole de Stat şi colective, cămine culturale săteşti, orăşeneşti, şcoli de partid, organizaţii de massă, etc. In mod regulat conferinţele sunt au­diate de un număr mare de tovarăşi Filiala SRSC Sibiu, a căutat să îm­bunătăţească expunerea conferinţe­lor prin utilizarea unui cât mai bo­gat material documentar. In acest scop a fost organizat un colectiv tehnic care execută planşele, schiţele şi graficele necesare, încât astăzi majoritatea conferinţelor sunt expuse însoţite de material documentar. Cele mai importante conferinţe ca de exemplu „Clica lui Tito“, „Clasa muncitoare şi mişcarea naţională“, „Originea şi evoluţia omului“, „Elec­trificarea ţării“, au fost traduse şi în limbile naţionalităţilor conlocui­toare. De asemenea au fost pregă­tite o­ seamă de conferinţe In legă­tură cu problemele specifice regiu­nii noastre, întotdeauna conferinţele au fost urmate de discuţii. Până în prezent au fost însoţite de cele mai multe discuţii conferinţele cu caracter ştiinţific, care au fost de un preţios ajutor la completarea con­ferinţelor şi a materialului documen­tar. Societatea dispune de asemenea de un număr de firme care însoţesc conferinţele respective. Problema su­­persti­­i­or prec­u­ă filiala SRSC în mod deosebit, delegând un număr de tovarăşi care să studieze pe teren specificul regiunii în această privinţă. In şapte luni, de când fiin­ţează Filiala regională Sibiu a SRSC, ea a organizat un număr de 459 conferinţe audiate de 158.412 oameni ai muncii. In ce priveşte activitatea clubu­rilor, ea a primit un avânt nou cu ocazia campaniei electo­ale şi Lunii Prieteniei Româno-Sovietice. In co­laborare cu SRSC in cele 60 cluburi şi 128 colţuri roşii din regiune s-au organizat, numai în ultimele 3 luni, 2328 conferinţe al căror obiectiv principal a fost popularizarea legii Planului Cincinal, a Planului de elec­trificare, a Codului Muncii, lupta pentru pace, etc. In cadrul cluburi­lor avem 22 cabinete tehnice, în care s-au organizat 358 consfătuiri cu fruntaşii în producţie. Tot în cadrul cluburilor activează 85 coruri, 56 echipe de dansuri naţionale, 60 echi­pe de teatru, 24 orchestre şi 12 fan­fare, care au organi­at tot in decur­s de 3 luni numai, 187 festivaluri ar­tistice in oraş şi 306 la sate. Cele 372 biblioteci sindicale din regiune cuprind 212.186 volume, iar numă­rul cititorilor permanenţi este de 10.150. In prezent, dat fiind că păşim în primul nostru Plan Cincinal, obiec­tivele principale ale cluburilor tre­­bue să fie intensificarea­ luptei pen­tru pace şi lupta pentru realizarea Planului Cincinal. Cluburile sindi­cale trebue să mobilizeze oamenii la îmbunătăţirea muncii, la extin­derea metodelor sovietice de lucru în toate domeniile. In activitatea cluburilor trebue urmărită cu deose­bire munca pentru ridicarea nive­lului tehnic al muncitorilor. Pentru ca toate aceste sarcini, cluburile să şi­ le ducă la îndeplinire cu operati­vitate, se cere insă o mai apropiată îndrumare din partea comisiei regio­nale a concursului cluburilor. In ce priveşte activitatea cămine­lor culturale, in anul 1950 au func­ţionat in regiunea Sibiu 323 cămine culturale cu tot atâtea biblioteci, cu­prinzând 184.540 cărţi cu 163.740 ci­titori, 174 aparate de radio, 39 cine­matografe 104 centre agrotehnice, 108 fanfare, 295 echipe de cor şi 342 echipe de jocuri naţionale. Pe baza necesităţilor şi posibilităţilor locale, pe care secţia Artă şi Cul­tură a Sfatului Popular Regional le-a studiat îndeaproape, la sfârşitul Cincinalului va trebui să avem in re­giunea noastră 355 cămine culturale, 391 biblioteci săteşti cu 681.790 cărţi care să satisfacă cel puţin 808.000 cititori. De asemenea s-a prevăzut creşterea numărului aparatelor de ra­dio la 457, iar al cinematografelor la 162. Pentru întărirea acţiunii culturale la sate, Comitetul Aşezămintelor Cul­turale a iniţiat un concurs cu pre­mii importante. Pentru a urmări con­cursul cât mai bine, pe lângă fiecare secţie culturală raională s’au înfiin­ţat colective de colaborare culturală formate din reprezentanţii tuturor organizaţiilor de massă. Dar sprijinul acestor colective încă lasă de dorit. In raioanele Sibiu şi Agnita aceste colective funcţionează încă foarte de­fectuos, din cauza organizaţiilor de massă care nu privesc această sar­cină cu destulă seriozitate şi nu­­ respectă planul de muncă fixat. In şedinţe de analiză a muncii care au avut loc în fiecare raion, zilele trecute, s-au constatat ca fiind fruntaşe în muncă următoarele că­mine culturale din: Răşinari, raio­nul Sibiu, Nemşa, raionul Mediaş, Saeş, raionul Sighişoara, Polara, raionul Sebeş, Cineşor, raionul Fă­găraş, şi Bârghiş, raionul Agnita, care au primit câte o p­achetă cu medalie de bronz din partea Comi­tetului pentru Aşezămintele Cultu­rale. Pe de altă parte aceste şedinţe de analiză a muncii au scos la iveală lipsuri grave, ca de exemplu la Şal­­cău şi Săsăuşi din raionul Sibiu,­­ unde persistă o delăsare completă­­ atât din partea colectivelor de con-­­ ducere ale căminelor respective, cât şi a organiza iilor de massă şi a­­ Sfatului Popular comunal. La Caşolţ în schimb unde până nu de mult era o activitate slabă, datori­t fap­tului că concursul şi obiectivele lui au fost popularizate în rândurile ţă­ranilor muncitori, s’a reuşit să se dea avânt unei activităţi culturale susţi­nute, încât căminul să cheme la în­trecere un cămin cultural din cele mai bune ca cel din Răşinari. Căminele culturale din oraşul Si­biu au depus şi ele în cursul anu­lui 1950 o activitate fructuoasă care constă în formarea de echipe ar­tistice proprii, respectarea planului manifestaţiilor duminicale, depu­­nând o susţinută muncă de agitaţie­­ în junii îndeplinirii sarcinilor pe care le implică obiecti­ele generale ale Partidului şi de participare la toate evenimentele şi etapele însemnate în­ cadrul luptei pentru pace. In mod­­ deosebit s-a evidenţiat Căminul Cul­tural „Ştefan Gheorghiu“, care de curând a fost răsplătit cu plachetă de bronz primită din partea Comi­tetului Aşezămintelor Culturale. De la înfiinţarea sa şi până în pre­zent, Ansamblul de muzică populară „Cindrelul“ a desfăşurat o activitate vie sprijinind manifestările artistice­­ de massă, organizate în cadrul că­minelor culturale orășenești, sau cu ocazia evenimentelor importante. Pe lângă 7 concerte de muzică populară prezentate în sala Teatrului de Stat, Ansamblul „Cindrelul“ a mai pre­gătit un număr de 101 programe muzicale executate în cadrul gospo-­­ dăriilor agricole colective, la cămi­nele culturale săteşti, in­fabrei, ca­sele alegăto­ului, etc. Pentru pregă­tirea acestor programe Ansamblul a­­ ţinut repetiţii zilnice, pentru ridica­rea nivelului profesional, prelucrând şi învăţând din repertoriul de 115 cântece populare româneşti, sovietice, maghiare şi germane. EUGEN ANDREI SPECTACOLE Teatru die­ital Luni, 1 Ianuarie, „Gaiţele “ matineu ora 16, seara ora 23. Cine­mates rate Cinema ,CORSO“ prezintă: „Oameni curajoşi“. Cinema VICTORIA p­ezintă: Zile furtunoase. — Reprezen­­taţiile încep la orele 3,30, 5,30, 7,30. Duminecă 3—5—7—9. Cinema TIMBURI NOUI pre­zintă: Ansamblul Alexandrov, Concertul Naşencăi (colorat), Dansuri Româneşti din 1018, Journal Nou URSS, Jurnal Nou Românesc. , ŢES­TURA ROȘIE“ Sibiu st. Nic. Teclu Nr. 29 vinde lăzi "oate orice cantitate A­dre­­saţi Serviciul Administrativ. Atenţiune! Trustul Alimentaţiei Publice Si­biu, cu ocazia Anului Nou 1951, or­ganizează revelionul la următoarele restaurante de Stat: Păltiniş, str. I. V. Stalin Nr. 4; Bulevard, Piaţa Unirii Nr. 10; Carpaţi, Tg. Vinu­lui; Jiul, str. Molotov Nr. 38 (fost Călugărul), unde se vor servi me- HU-uri bogate la preţ redus şi bău­turi alese. Orchestrele localurilor vor delecta publicul consumator cu mu­zică populară şi de dans. Doritorii sunt rugaţi a-şi rezerva mesele din timp, adresându-se la cassa localurilor respective, plătind anticipat preţul menu-ului. Programul C­­ămnelor Culturale Orăşeneşti de Duminecă 31 Decembrie 950 Căminele Culturale din Si­biu, vor sărbători în Dumineca aceasta „3 ani de la proclamarea Republicii Podlare Române“ Programele artistice vor fi susţinute de formaţii din or­chestra populară „Cindrelul”, Filarmonica de Stat şi actori ai Teatrului de Stat.­­ Intrarea liberă.____________ PIERDUT legitimaţie, permis de circulaţie pentru căruţă Nr. 240, au­torizaţie de funcţionare pe numele Mitea Nicolae. Rog predaţi la ziar, contrar le declar nufe. C­ultura fizică și sport Sportu sibian­ în anul 1990 Colectivul Metalul I. M. S. a câştigat Cupa R. P. R­ de handball iar la football s'a calificat in divizia B, in schimb Locomotive a retrogradat din divizia A Sportul sibian în anul trecut a luat un avânt mare Totuşi în anumite ra­muri sportive s'a simţit un mare regie. Acest declin se datoreşte în mare parte faptului că Comitetul Orăşenesc pen­tru Cultură Fizică şi Sport, nu a reuşit să se ridice la inălfimea sar­cinilor ce-i reveneau. 6.782 de aspiranţi înscrişi in Complexul de Stat O. M. A. In ce priveşte complexul de Stat GMA oraşul nostru are in prezent 6.782 de aspiranfi înscrişi, dintre care 4.220 băieți şi 2.562 fete. Normele au fost trecute de 3756 as­­piranfi, la gimnastică 177, obstacole 1.002, înnoi 482 t­u­r 60, turism 40, la normele alese 1.899 la atletism, 54 înnoi 2 ciclism, 1 gimnastică şi 29 la jocuri sportive Printr'o mai bună mobi­lizare a colectivelor s'ar fi putut asi­gura o participare mai largă dând în acelaşi timp putința să se însene cât mai mulți aspiranți. 12 recorduri republicane la notaţie Innotătorii sibieni au realizat per­formanţe excepționale, în cadrul mai multor competifii desfăşurate, în anul 1950 Cele trei colective ca Metalul SMC, ,Flacăra " şi „Flamura Roşie-Tex­­til" au participat la 8 competifii ofi­ciale şi 6 neoficiale, la care au luat parte un număr de 355 înrorători, 33 echipe cu între sporturile care au luat în ora­şul nostru un mare avânt este de­sigur şi cel al popicelor Echipe noui înfiin­ţate arene moderne iată în puţine cu­vinte frumoasele realizări ale popica­rilor sibieni într'o perioadă relativ scurtă înainte de 23 August 1944 erau la Sibiu abia patru echipe de popice, iar în aceste întâlniri s'au realizat 12 recorduri republicane, iar în cadrul concursului de sector interasociație au obţinut­­6 titluri. La campionatul de sector desfăşurat la Tg. Mureş s'au câştigat 8 titluri iar la Cluj la finala campionatului RPR s'au câştigat 2 ti­tluri. 900 popicori astăzi dispunem de 35 cu un efectiv total de 900 jucători legitimati­­c­i dis­punând de o disciplină remarcabilă S­ au susținut 734 de matchur, forma­­ția Locomotiva I câştigând campiona­tul local pe anul 1950, ea participând şi la campionatul RPR, unde la finală au fost eliminaţi. Metalul IMS s'a calificat în divizia B iar Locomotiva s'a retrogradat din prima divizie La football oraşul nostru dispune de 9 colective sportive cu un lot de 270 jucători, care însă au o tehnică scă­zută In ce priveşte echipa divizionară Locomotiva, din cauza lipsei­ unei con­duceri active, şi a unor jucători disci­plinaţi au fost nevoiţi a ceda locul din Metalul IMS câştigătorul In ultimul timp s-au înmulţit şi echi­pele de handball în Sibiu. Ca forma­­fii de bază au fost Metalul IMS­ Da­torită unei slabe comportări, în ultima dispută echipa IMS a fost silită să ce­deze titlul naţional pe care îl poseda, în schimb a câştigat Cupa RPR pe anul 1950, prima divizie şi să retrogradeze în Di­vizia a In schimb se califice în miilor obţinute astfel locul p cauza unor n jucători. Cupei RPR de handball Flamura Roşie-Cisnădie printr-o re­venire spontană, a reuşit să-şi menţină locul în divizia naţională de handball. In celelalte disciplii sportive, acti­vitatea a fost mai slabă. Aşa, de exem­plu, în ramura pugilistică , în mai multe rânduri nu s-a putut respecta programul din cauza lipsei de antre­nament. Pentru o mai bună afirmare a spor­tului local, cu toate că performanţa a fost scăzută, tineretul sportiv a partici­pat la majoritatea manifestaţiilor des­făşurate Cifra de 3.637 oglindeşte fi­del participarea în massă a tineretului la activitatea sportivă. Comisia regiunii a Şcolii de Aviaţie Sportivă Sibiu, a reuşit să se eviden­ţieze şi anul acesta prin câteva perfor­manţe bine realizate. La fostul concurs județean Iov Idu Ceciliu a realizat timpul de 55 minute cu planorul construit propriu, iar în ca­drul campionatului naţional instructo­rul Lucian Lepşteanu s-a clasat al trei­lea pe vară, aducând Sibiului „Cupa Disciplina", iar individual placheta de 63 sportivi sibieni vor fi Pentru activitate mai intensă au fost propuşi 63 de sportivi care vor primi carnetul de clasificare, după cum ur­mează: 26 arbitri de football, 24 po­picari, 5 handballişti şi 8 voleişti. CONCLUZII Greutăţile întâmpinate în anul expi­rat se datoresc mai ales faptului că Comitetul CCFS nu a primit suficient sprijin din partea organizaţiilor de bază din întreprinderi, UTM şi Consi­In fruntea colectivelor sportive din oraşul nostru, se află Metalul IMS ur­mată de Progresu­l­ Sanitar, Progresul, Sfaturle Populare şi Flamura Roşie Textil, iar cu o activitate mai slabă Constructorul, Avântul, Libertatea şi Alimentara, aur a GMA pentru stăruință în muncă şi o plachetă de bronz. Tot în cursul anului încheiat s-a înființat şcoala de pilotaj la care participă 48 de elevi şi s'au trimis 22 elevi la şcoala din Tg. Mureş. Concomitent s'a amenajat aero­portul dela Şura Mică, prin muncă vo­luntară a aeromodeliştilor şi elevilor şcolii, iar un număr de 18 elevi au terminat cursul de pilot turism. imui carnet de clasificare Jiul Sindical Regional, iar în al doilea rând faptului că s'a lucrat birocratic. In primul rând nu s'a respectat calendarul sportiv, legăturile cu co­lectivele sportive fiind doar prin te­lefon şi nu s'a colaborat în deajuns cu organizaţiile de massă. Controlul pe teren a fost de ase-' menea insuficient, deoarece condu­cerea sportului local a funcţionat cu multe lipsuri. ALEX. HAITAŞ ! 3.637 de sportivi au participat la competiţiile desfăşurate in anul 1950 Sibiu! al treilea clasat pe ţară la aeronautică

Next