Lupta Sibiului, februarie 1951 (Anul 8, nr. 456-479)

1951-02-01 / nr. 456

O nouă şi măreaţă victorie a oamenilor sovietici CoifiMilliard­ul asupra rezulta­telor îndeplinirii Planului de Stat al URSS pe a­­nul 1950 a în­semnat un me­saj de pace pu­ternic şi strălucitor, dătător de noui forţe celor ce luptă în lu­mea întreagă pentru o viaţă mai bunnă. Producţia globală a industriei sovietice în 1950 a crescut cu 23°, o în comparaţie cu anul 1949. Iată o nouă victorie a pă­cii şi socialismului într’un mo­ment când imperialiştii ameri­cani se sbat mai mult ca oricând pentru deslănţuirea unui măcel mondial. Duşmanii vieţii urzesc planuri criminale de distrugere, în timp ce în URSS, bastionul de neînvins al păcii planul a­­nual al producţiei globale indu­striale a fost îndeplinit în an­samblul său cu 102 ^p. Poporul sovietic, poporul con­structor al comunismului, înfap­­tueste zi de zi, an de an, visul oamenilor muncii din întreaga lume , realizând prin muncă şi luptă o lume nouă, fericită, fără exploatare, întrecerile so­cialiste şi toate celelalte forme super­ioare de organizare a mun­cii, tehnica cea mai înaintată şi însufleţirea revoluţionară, au însemnat în cartea cea mare a istoriei, cu litere de aur, vic­toria primului progres social de factură nemaiîntâlnită până în 1917, societatea în care clasa muncitoare este aliată cu ţără­nimea colhoznică, din rândurile cărora s’au ridicat intelectua­lii noui, legaţi strâns de popor şi de năzuinţele sale cele mai fierbinţi. Cifrele Planului ele Stat al URSS pe 1950 ne arată că încă în primele zece luni ale anului, nivelul de­ dinainte de războiu era depăşit cu 70°/o. Ele oglin­desc forţa uriaşă a economiei sovietice planificate, a omului sovietic, atitudinea căruia faţă de muncă este aceea a patriotis­mului fierbinte şi a dragostei faţă­ de om. Realizările tehnice fără seamăn traduc în viaţă tot mai adevărat principiul sta­linist al grijii pentru om. Tipuri de maşini noui, dirijarea auto­mată a diferitelor mecanisme, protecţia muncii, raţionaliza­rea, justeţea normelor, toate a­­cestea fac munca mai uşoară, mai spornică, mai frumoasă, a­­ducând după sine o ridicare a măestriei oamenilor muncii din fabrici, apropiindu-i tot mai mult de priceperea inginerilor specialiști. In agr­icultură s’au înregistrat succese luminoase în recoltarea cerealelor, a bumbacului, a za­hărului. In 1950 agricultura a primit 180.000 tractoare, 40.000 combaine, 23.000 combaine au­topropulsate, 82.000 camioane, peste 1.700.000 unelte şi alte maşini agricole­ Ţăranul sovie­tic, cel mai fericit ţăran din lune, a repurtat o răsunătoare victorie asupra naturii. El nu aşteaptă daruri de la ea, ci i le smulge prin ştiinţa pătrunsă de spiritul Partidului lui Lenin şi Stalin. In anul care a trecut au ră­sărit noui şi măreţe clădiri, fa­brică, locuinţe, întreprinderi. Volumul acestor lucrări de con­strucţie a prezentat 123 m/o faţă de 1949. In Martie 1950 a fost efec­tuată de către guvern a treia reducere de preţuri de la desfiin­ţarea sistemului de cartele. Pu­terea de cumpărare a rublei, o­­dată cu întărirea ei, a adus o ridicare nouă a nivelului de traiu al celor ce muncesc în prima Ţară a Socialismului. Cetăţenii sovietici au cumpărat în anul ce a trecut mai multe alimente şi haine, mai multe aparate de radio, de fotografiat, motociclete, etc. Viaţa lor de belşug este o pildă luminoasă şi fericită mi­lioanelor de robi din ţările ca­pitaliste, care, exploataţi până la sânge, sunt siliţi să fabrice arme ucigătoare care să apere sacii cu aur ai imperialiştilor setoşi de crime. Ei ştiu că în Ţara Socialismului nu există şomaj. Ştiu şi simt că şomajul, ruina, foamea şi bolile sociale simt rezultatul odiosului sistem de exploatare capitalist. Mun­citorii din ţările capitaliste res­ping cu hotărîre modul de viaţă oferit de stăpânii de la Casa Albă şi trădătorii puşi în servi­ciile lor şi s’au unit într’un front de luptă unic mondial, în frunte cu URSS, pentru a opri mâna tot mai criminală a impe­rialismului mondial. Exemplu luminos la este Uni­unea Sovietică­, unde creşterea venitului naţional în fiecare an face posibil un trai tot mai îm­ ziua de 27 Ianuarie au început com­belşugul muncitorilor, ţăranilor,­­lectările în întregul raion. In seara şi intelectualilor sovietici. Pro­gresele economice neasemuite din Uniunea Sovietică sunt o chezăşie, sigură a victoriei de­mocraţiilor populare, care­, ca şi ţară noastră, construesc, cu aju­torul material­­ şi tehnic al URSS, socialismul. Ura duşmanilor noştri este cu atât mai mare cu cât cresc for­ţele bastionului păcii — Uni­unea Sovietică, cu cât realiză­rile sale şi ale ţărilor cu de­mocraţii populare dovedesc mai mult că clasa muncitoare este capabilă să-şi croiască drum spre viaţa cea­ nouă şi liberă. In ţările lor, imperialiştii spu­megă, de furie înteţind ne­buneşte istoria de războiu. In­să cifrele comunicatului sovie­tic fac să sporească şi mai mult încrederea masselor de oame-­ ni ai muncii din ţările capita-­ liste în forţa bastionului păcii,­­ întărindu-le combativitatea în­ lupta împotriva imperialiştilor. Poporul nostru muncitor a pornit la drum pentru realiza­rea şi depăşirea primului nostru Cincinal. Oamenii muncii d­in ţara noa­stră ştiu că prin munca lor pa­triotică, pătrunşi de dragoste faţă de marea prietenă din Ră­sărit, contribuie la eliberarea celor ce muncesc d­in lumea în­treagă, la întărirea lagărului democraţiei şi al păcii. %-------­ In comuna Avrig, raionul Sibiu, planul colectărilor de lapte pe 1950 a fost depăşit Considerând predarea cotelor de lapte ca pe o datorie patriotică ţăra­nii muncitori din comuna Avrig, muncitori Ion Racotă ,­ văduva Ana Ranga, care au socotit că in felul a­­cesta vor contribui şi mai mult la în­reupt să depăşească sarcinile de plan bunătăţirea condiţiilor de viaţă ale pe 1950 cu 447 litri.­­ oamenilor muncii de la oraşe, angre-Printre cei care au contrîbui la do­­naţi in lupta pentru construirea sosia­­paţiei cotelor te număra­ţi ţăranii [ Msmukii ţi apărarea păcii. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIT!-VĂI Anul III (VIII) —Nr. 456(1747) Joi, 1 Februarie 1951 4 pagini 4 Lei Văzând minunatele rezultate ale muncii în colectiv, numeroşi ţărani săraci şi mijlocaşi, români şi germani, din comuna Lastea, au făcut cereri de înscriere în Gospodăria Agricolă Colectivă In toamna trecută, ţăranii colec­tivişti de la Gospodăria Agricolă Co­lectivă „Ogorul Roşu“ din Lasleq, raionul Sighişoara, au obţinut o mare victorie recoltând peste 2000 kg grâu la hectar prin aplicarea metodelor agrotehnice sovietice. Minimalele rezultate obţinute au spulberat uneltirile şi şoaptele chia­burilor. Aceştia au privit cu ură pe colectiviştii care au dus acasă până la 2460 kg de grâu şi 5400 kg po­rumb de familie, cantităţi primite în urma zilelor-i muncă prestate. Urmând sfaturile colhoznicilor so­vietici, care le-au vizitat de curând gospodăria, colectiviştii de la Lastea se pregătesc acum în mod organizat pentru muncile de primăvară. Văzând cum creşte gospodăria colectivă, nu­meroşi ţărani săraci şi mijlocaşii, români şi germani, din comună şi-au făcut cerere de înscriere in gospo­dărie. Ion Constantin, ţăran sărac, Ale­xandru Diliman, ţăran mijlocaş, Şte­fan Zaharia, cu 1 ha şi jumătate de pământ şi germanii Soch Gheorghe, văduva Ecaterina Martin sau Sar­lett Hans şi mulţi alţii ca ei, doresc din toată inima să intre in gospo­dărie şi să înceapă o nouă viaţă plină de belşug şi fericire. Populaţia din raionul Sebeş a contribuit cu toata dragostea Sa acţiunea de ajutorare a poporului coreean In raionul Sebeş, regiunea Sibiu, acţiunea de ajutorare a viteazului po­por coreean a fost pregătită cu mul­tă atenţie de către organizaţiile de massá. Astfel, în săptămâna de la 20—26 Ianuarie a. c. cele 1369 de echipe, formate din 3807 agitatori, au vizitat 38.136 de case din întreg raionul. In urma intensei munci de lămurire dusă de aceste echipe, în zilei de 27 Ianuarie au terminat co­lectar­ile comunele Chit, Petrești, Apoldul de Sus, Vingard, Rum­eu, Daia, etc. In Apoldul de Sus, ţăranii colec­tivişti şi muncitorii din Gospodăria de Stat au strâns 5 lăzi cu obiecte destinate poporului coreean. La Pe­­treşti, ţăranii muncitori au strâns 4 lăzi mari. In timpul vizitei echipe­lor de colectare la casele oamenilor, 32 de familii nu au fost găsită acasă, fiind plecate la lucru. In seara aceleiaşi zile, reîntorcându-se şi au­zind că echipele au fost pe la ei pe acasă, toţi s’au îndreptat în grabă spre Sfatul Popular al comunei pen­tru a preda şi ei diferite obiecte. In comuna Cut, datorită faptului că aproape toţi ţăranii muncitori au fost acasă, colectarea s-a putut ter­mina în seara zilei de Sâmbătă. Ţăranul muncitor Spiridon Vasile din această comună a dat echipei două obiecte noui pe care le-a pre­gătit cu o săptămână înainte, iar ţăranca muncitoare Susana Nistor a donat patru rochii. „Sunt mândră că pot să ajut o femeie coreeană“, a spus Susana Nistor, predând darul. In Sebeş, colectarea a avut o şi mai mare amploare, datorită faptu­lui că echipele de agitaţie şi-au dus bine sarcina la îndeplinire. Aici, în munca de colectare, s-a distins echipa formată din tov. Elena Gogoş, Maria Blându şi David Pienara. Ei au colectat intr’o singură zi mate­riale din 4 străzi, adunând 182 de obiecte. „Trebu­i să isprăvim odată cu bestiile care schingiuesc mamele şi copiii coreeni“ , a spus vopsitorul Alexe Toma, din str. Călăraşi Nr. 21, dând echipa de colectare 13 o­­biecte. „Vreau să ajut din toată inima copilaşii care au rămas fără mamă, ucise de barbarii invadatori“, a spus Sisi Roşu, din str. I. C. Frimu, dând echipei un costum pentru un copil, format din 6 obiecte. Nicolae Trifan, tot din str. I. C. Firimu, a dat şi el 6 obiecte aproape noui pe care le-a pregătit cu o săp­tămână înainte. Dând cu toată dragostea şi din toată inima nenumărate obiecte de îmbrăcăminte, cetăţenii raionului Se­beş şi-au exprimat încă odată hotă­­rîrea lor fermă de a ajuta bravul popor coreean, care luptă eroic pen­tru cauza păci, pentru a-şi elibera ţara de invadatorii imperialişti ame­ricani şi de slugile lor de teapa lui Li Sân Man. Prin atitudinea lor patriotică pe care au adoptat-o, cetăţenii din raio­nul Sebeş au pus o piatră în plus la temelia păcii, o piatră în plus la gâtul aţâţătorilor la războiu. M. NICOLAE coresp. La fabrica „Balanţa Sibiu, 10OSpodăria Agricolă Colectivă „23 August" planul de producţia pe luna ianuarie a fost depăşit cu 15 % din comuna Racoviţa, raionul Sibiu, şi-a mărit suprafaţa destinată culturii zarzavaturilor Ţinând seama de împrejurarea că una din tarlalele sale este străbătută de Valea Lupului, cu un suficient debit de apă în cursul anului, colectivul de conducere al Gospodăriei Agricole Colective „23 August” din comuna Racoviţa, raionul Sibiu, a hotărît să exploateze cât mai fără întârziere a­­ceastă împrejurare. La suprafaţa de 5 ha, prevăzută în planul de cultura pe 1950, colectivul de conducere a hotărît să se mai adauge alte două hectare astfel încât pentru anul în curs gospodăria să poată ex­tinde cultura de legume şi zarzavaturi pe cele 7 ha. Până în prezent pe întreaga supra­faţă de teren rezervată culturii zarza­vaturilor s'a transportat 2500 kgr în­grășăminte, după ce terenul a fost pre­gătit din toamnă, printr'o arătură co­respunzătoare. Muncind cu avânt pentru îndeplini­rea sarcinilor ce le revin in cadrul Planului Cincinal, muncitorii şi tehni­cienii de la fabrica „Balanţa" Sibiu, au îndeplinit ţi de păţit planul de produc­ţie pe luna ianuarie cu 15%, in ziua de 27 Ianuarie. La această realizare s-a putut ajunge datorită sprijinului organizaţiei de bază ţi al comitetului sindical, care au dus o susţinută muncă de lămurire cu fiecare muncitor ţi tehnician pentru aplicarea nouilor norme tehnice, îngri­jirea maşinilor ţi a uneltelor, întrebuin­ţarea cu folos a fiecărui minut ţi ridi­carea necontenită a calificării profe­sionale. La îndeplinirea şi depăşirea planului a contribuit mult echipa de forjeri, care lucrează de la 15 Ianuarie in con­tul lunei Februarie. Secţia bascule romane a depăşit pla­nul pe luna Ianuarie cu 30%. La secţia balanţe, muncitorii au îndeplinit pla­nul pe secţie in ziua de 27 Ianuarie. S-au evidenţiat tov. Gheorghe Negrea, care este mereu fruntaş în producţie şi care depăşeşte nouile norme cu 50%, datorită bunei organizări a lucrului. Gospodăria Agricolă Colectivă din Lasiea, raionul Sighişoara, va cultiva 5,25 ha cu zarzavaturi Una din preocupările de seama ale membrilor Gospodăriei Agricole Colective „Ogorul Roşu“, din Lasiea, raionul Sighişoara, este şi aceea de a folosi cât mai bine terenul desti­nat pentru cultura zarzavaturilor şi a legumelor. Consiliul de conducere a hotărît să mărească suprafaţa grădinii de zarzavat la 5,25 ha faţă de 5 ha cât au avut în anul 1950. Pentru a asigura stocul de răsaduri nece­sare gradinei, s-a transportat canti­tatea de 10.000 kg gunoi pentru răsadniţe şi 50 cure pentru gră­dină. De asemenea, s’au pregătit 48 răsadniţe cu geamuri şi 32 fără geamuri. In scopul înzestrării grădinii cu rogojinile şi coşurile necesare, mem­brii gospodăriei vor confecţiona un număr de 20 de rogojini. In acelaşi timp consiliul de con­ducere s’a îngrijit să asigure co­lectiviştilor care lucrează la gră­dină, condiţiuni de muncă cât mai bune, în care scop s’a construit un adăpost pentru zilele ploioase, pre­cum şi o magazie unde se trar, păstra uneltele de muncă■

Next