Lupta Sibiului, iunie 1951 (Anul 8, nr. 1849-1874)

1951-06-01 / nr. 1849

PROLETARI DIN TOATE T­A­RILE. UNITI-VAT 1 SJ LOI ORGANAL COMITETU­L UI R­E G IO N aL PM R: s!RÎU si AL S^FATUL Ji ?CC...!.AR REGLONAt • Anul VIII — Nr. 1849 I Vineri, 1 Iunie 1951 4 pagini — 4 Lei Ziua Internaţională a Copilului .Copiii sunt viitorul nostru" — spu­nea Lenin. De nenumărate ori el a a­­rătat imaportanța şi necesitatea de a ne ocupa de ei, de educaţia lor şi de lupta pentru a le făuri o viaţă fericită. Dragostea şi grija ce o poartă oa­menii muncii din lumea întreagă pen­tru viaţa milioanelor de copii, pen­tru ca viitorul lor să fie fericit şi fără grije, sunt umbrite de acţiunile crimi­nale duse de imperialiştii americani şi englezi, pentru deslănţuirea unui nou măcel mondial. In fața pericolului care ameninţă viata copiilor, femeile şi mamele de pe tot întinsul globului, toţi oamenii cinstiţi care iubesc copiii generaţia de mâine, ca cel mai de seamă bun al vieţii, sunt hotărâţi să-i apere. întrunit la Berlin, între 1­5 Februa­rie 1951, Consiliul Federaţiei Demo­crate Internaţionale a Femeilor, a ho­tărît lărgirea şi întărirea mişcării pen­­tru apărarea copilului, trasând sarcini pentru pregătirea zilei de 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului. Acea­stă zi se sărbătoreşte în acest an sub lozinca: ÎNLĂTURAREA PERICOLULUI DE RAZBOIU ŞI APĂRAREA VIEŢII CO­­PILOR". Deosebit de aceasta se va pregăti Conferinţa Internaţională a Copilului, care se va fine în luna Sep­tembrie­ Sărbătorind ziua copilului, femeile muncitoare din întreaga ţară, înţeleg să pună toate eforturile lor în slujba intereselor poporului nostru, obţinând noui şi noui succese. Prin semnătura ce au pus-o pe Apelul pentru închee­­rea unui Pact al Păcii, anul acesta ma­mele de pretutindeni au întărit odată mai mult legământul lor de a lupta pentru cucerirea păcii. Sfatul sovietic a cred pentru copii nen­umărate creşe, cămine, cluburi, școli, internate, palate ale pionierilor, tea­tre, etc. In ţările de democraţie populară, problema copilului, a ocrotirii, a edu­caţiei lui, este o problemă de Stat. In ţara noastră grija faţă de copii este o preocupare de seamă a Parti­dului şi a guvernului. învăţământul e­­lementar este gratuit şi obligatoriu. In anul şcolar 1959—1951 au fost cuprinşi în învăţământul elementar 404.000 co­pii. Deasemenea în regiunea Sibiu procentajul frecvenţei la şcoală a ajuns de 98—100% în 1951 faţă de frecven­ţa din regimul burghez, care era nu­mai de 65%. In anul şcolar 1950—51 sunt 149 facultăţi cu 53.007 studenţi faţă de anul 1938—39 cu 41 facultăţi şi 26.598 studenţi. Tot în acest an s'au acordat aproape 290­ 000 burse elevi­lor şi studenţilor, ceea ce reprezintă un spor de 30% faţă de 1949. Dea­­semenea s'au creat şcoli în limbile na­ţionalităţilor­­ conlocuitoare. Prin grija permanentă a Guvernu­lui nostru faţă da ocrotirea mamei şi a copilului, după exemplul URSS, s-au creat în ţara noastră creşe şi cămine, asigurând condiţii din ce în ce mai bune de creştere. Astfel avem 270 creşe faţă de 188 câte aveam în 1948, 594 cămine de zi faţă de 229 câte a­­veam în 1949- Numai In regiunea noa­stră avem 28 creşe, pe lângă fabrici şi instituţii, unde copiii primesc cele mai bune îngrijiri, iar mamele pot lucra în lnişte, fără grijă de copil. Tot în regiunea noastră avem 54 case de naşteri. In vara anului 1950, 78.000 copii ai oamenilor muncii s'au bucurat de ni­sipul cald al mării, de aerul proaspăt şi răcoros de munte. Peste 100.000 de copii vor fi trimişi vara aceasta la munte şi la mare, iar din regiunea noa­stră vor pleca 246 copii la munte şi mare. Numai în timp de 3 luni s'a dis­tribuit în întreaga ţară ca ajutor fa­milial de Steri celor 152.862 de mame cu copii mulţi suma de 389.972.800­ Deasemenea 434 mame care au născut cel de al zecelea copil, au primit pre­mii ce însumează în total 8.680.000 lei. Toate acestea arată în mod limpede dragostea cu care sunt înconjuraţi co­piii noştri de către Partidul nostru, e­­forturile colective ce se fac în toate domeniile de activitate, pentru ca via­ța să le fie tot mai fericită, mai veselă, mai lipsită de griji.Pentru ca ziua de 1 Iunie să consti­­tue o adevărată sărbătoare pentru co­piii oamenilor muncii, alături de fe­meile din întreaga țară, UFDR-istețe din regiunea Sibiu­­sărbătoresc ziua de 1 iunie, Ziua Internaţională a Co­pilului, cu frumoase realizări. Prin munca depusă de femeile muncitoare în colaborare cu Statul Popular şi ce­lelalte organizaţii de massă, primind ajutorul permanent al Partidului, au fost deschise în regiunea noastră în cinstea acestei zile 44 grădinile sezo­niere în care vor fi îngrijiţi 1­482 co­pii, venind astfel în ajutorul femeilor muncitoare, care scutite de grija co­piilor, vor putea să muncească cu spor pentru o recoltă bogată. Iar pentru o cât mai bună amenajare a grădiniţelor sezoniere UFDR-isteţe din oraş şi re­giune au dat 14 festivaluri artistice, realizând un fond de 114.680 lei, care va fi donat grădiniţelor sezoniere şi orfelinatelor pentru buna lor înzes­trare. In acest sens din fondul realizat din festivalurile date de comisia de coordonare a muncii din raionul Si­ghişoara, în vederea zilei de 1 Iunie, au fost înzestrate 7 grădiniţe sezoniere cu mobilier. Tot în cinstea zilei de 1 Iunie, UFDR-isteţe au făcut 32 clăci pe lângă maternităţi unităţi de copii, unde au cusut şi reparat diferite Un­gerii şi au confecţionat diferite obiecte pentru expoziţiile care au fost des­chise în cinstea zilei de 1 Iunie. Numai în oraşul Făgăraş femeile a­­dunate în clăci au confecţionat peste 50 bucăţi diferite jucării pentru expo­ziţia de la grădiniţa Nr. 1 din oraşul­­ Făgăraş. Totodată ele au contribuit la curăţenia caselor de naştere, cămine de zi, la săpatul şi plivitul grădini­lor de zarzavat de pe lângă grădini­ţele sezoniere pentru a asigura copii­lor o hrană cât mai consistentă. La toate aceste munci voluntare au luat parte 2.424 femei, care au prestat 11.906 ore muncă voluntară. In comuna Laslea — raionul Sighi­şoara, UFDR-istețe, în cinstea Zilei in­ternaţionale a Copilului, au văruit şi curățat casa de naşteri din comună, interesându-se permanent de buna ei îngrijire. Toate aceste realizări ale femeilor din regiunea Sibiu, sunt dovadă vie că femeile muncitoare din țara noastră, înțelegând menirea lor în cadrul lup­tei pe care întregul popor muncitor o­­duce pentru construirea unei vieţi noul, muncesc neîncetat spre folosul patriei noast­re şi apărarea vieţii co­piilor lor. Cu toate aceste realizări mai sunt o serie de lipsuri. Aşa de pildă, n'a e­­xistat din timp o preocupare pentru organizarea de festivaluri în vederea procurării de fonduri în scopul spri­jinirii grădiniţelor sezoniere ca aces­tea să funcţioneze în timpul verii în cele mai bune condițiuni. Deaseme­nea nu s'a popularizat îndeajuns pro­blema înfierii copiilor orfani rămaşi fără părinţi în urma dezastruosului războiu deslănţuit de imperialişti, ca şi acei copii să simtă dragostea şi căl­dura părintească. Femeile, mamele din regiunea Si­­biu­, trebue să se antreneze cu mai multă hotărîre în muncă pentru ca a­­ceste lipsuri să fie cât mai grabnic în­lăturate. Numai muncind alături de întreg po­porul muncitor şi sprijinind educaţia copiilor, întărind organizaţia UFDR, solidarizându-ne cu lupta oamenilor muncii din lumea întreagă, vom ză­dărnici planurile atâcătorilor la un nou războiu, vom asigura un viitor fericit tuturor copiilor, vom asigura pacea. ANA MICU responsabilă cu presa în Regionala UFDR Sibiu Muncind alaturi de întreg poporul nostru muncitor pentru întărirea patriei, îngrijind de educaţia copiilor alaturi de femeile muncitoare din întreaga lume, vom zadarnici planurile aţâţă­torilor la un nou râzboi, vom asigura un viitor fericit tuturor copiilor, vom asigura pacea! Pentru cetăţenii cari n’au semnat până acum Apelul Consiliului Mondial al Păcii Cetăţenii oraşului Sibiu, care nu au fost găsiţi la domiciliu de către echipele ce duc muncă de lămurire pentru a semna Apelul Con­siliului Mondial al Păcii între cele 5 mari puteri, mai pot semna acest Apel la sediul Comitetului Orășenesc de luptă pentru pace din orașul Sibiu, str. I. V. Stalin Nr. 17, în fiecare zi între orele 8—13 și 16—19. Să îndeplinim Planul pe 1951 în 11 luni La „Am­ylon“ planul pe primul semestru a fost realizat Până la 29 Mai, planul de producţie al fabricii „Amy­­lon”, pe primul semestru al anului 1951, a fost realizat cantitativ şi valoric cu re­spectarea sortimentelor de plan şi îmbunătăţirea calităţii tu­turor produselor. Ca urmare a reducerii consumurilor speci­fice la materii prime, auxi­liare şi combustibil, precum şi datorită depăşirilor de plan şi economiilor făcute la co­sturile comune de fabricaţie, preţul de cost a fost redus cu 4°/o faţă de angajament, realizându-se economii în va­loare de peste 1.640.000 lei. Valoarea produselor date peste plan, până la 29 Mai a.. c.,­ este de 21.039.000 lei, iar productivitatea muncii a cres­cut faţă de plan, prin folo­sirea raţională a braţelor de muncă, cu 46.96­0. Aceste realizări au fost posibile datorită atitudinii juste pe care muncitorii şi tehnicienii fabricii o au faţă de muncă şi faţă de plan, întrecerea socialistă, urmărită la zi prin graficele de pro­ducţie, s-a dovedit a fi cel mai mobilizator factor în mun­că pentru obţinerea celor mai însemnate realizări. Stimulaţi de rezultatele ob­ţinute, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii fabricii „Amy­­lon” a­u pornit cu şi mai mult avânt, pentru realizarea pla­nului pe trimestrul III al anu­­lui 1951, pentru a da Patriei cât mai multe produse peste plata şi a realiza noii eco­nomii, fiind conştienţi că prin munca lor contribuie la în­tărirea­ Patriei şi la apărarea­ păcii. I. BURTICEL coresp. La „Drapelul Roşu" planul pe luna Mai a fost depăşit Desfăşurând cu mai mult avânt întrecerea socialistă, muncitorii fabricii de tricotaje „Drapelul Roşu”, organizaţi în mai multe brigăzi complexe, au depăşit planul de producţie pe luna Mai. La 26 Mai a. c. sarcinile de plan pe luna Mai au fost de­păşite cu 36­ m/o. Planul pe sor­timente de asemenea a fost de­păşit cu 133 % la bumbac şi 21% la lână. Muncind cu dragoste şi de­votament faţă de Patrie şi Partid, ei au realizat până în prezent o economie la materii prime, fire de lână şi bum­bac, gaz metan, curent elec­tric şi ace de tricotat, suma de lei 2.070.645, din care prin valorificarea deşeurilor s’a realizat suma de lei 1.018.211. S’a evidenţiat prin impor­tantele depăşiri de norme, bri­gada complexă „Vasile Roai­­tă”, formată numai din ute­­mişti, precum şi tov. Maria Prodan cu o depăşire de normă de 57%, Ecaterina Schuller cu o depăşire de 60%, Frieda Schneider cu 57%/0­ şi Maria Ilouş cu 57%. Astfel înţeleg muncitorii fa­bricii „Drapelul Roşu” să lupte pentru realizarea sarcinilor de plan pe 1951 în 11 luni. Pentru o recoltă îmbelşugata, pentru pace! Extinderea plantaţiilor de hameiu la Gospodăria de Stat din Sighişoara Ne pregătim din vreme pentru recoltare Anul trecut — în lipsa unei sufi­ciente experienţe — gospodăria noa­stră colectivă n’a reuşit să îndepli­nească lucrările de recoltări la grâu şi alte păioase în cele mai bune condiţiuni. De aceea, după ce m-am analizat lipsurile şi greşelile din trecut, ne-am alcătuit un plan de muncă mai concret, pe baza căruia am început mai din vreme pregă­tirea utilajului tehnic, a uneltelor, precum şi a altor materiale nece­sare la îndeplinirea lucrărilor de recoltări. Pentru a putea face lucrări de recoltări, pe suprafeţe cât mai mari şi într-un timp cât mai scurt, cu cât mai puţine pierderi, am luat de pe acum măsuri să avem asigurate suficiente maşini şi braţe de muncă pentru a duce la îndeplinire sarci­nile pe care ni le trasează Partidul şi Consiliul de Miniştri prin recenta Hotărîre privitoare la campania de întreţinere a vulturilor, recoltări şi colectări. Noi vom depune toate eforturile in acest scop, hotăriţi să contri­buim astfel şi la întărirea frontului păcii în fruntea căruia stă Marea Uniune Sovietică. NICOLAE MATEI , preşedintele Gospodăriei Agricole Colective „6 Martie" din comuna Şelimbăr. — raionul Sibiu Ştiinţa agricolă sovietică ne învaţă că producţia şi calitatea produsului pot fi sporite fără limită prin influenţa tuturor factorilor de producţie, folo­sind cu pricepere mijloacele ce ne stau la dispoziţie în luptă cu natura. Pătrunşi de aceste principii, s’a întreprins şi la Gospodăria de Stat din Sighişoara extin­derea plantaţiilor de hameiu după metoda ştiinţei agrotech­­nice sovietice. Această plantă, până în trecutul apropiat, 99o/o a fost importată din străină­tate, reglijându-se plantaţiile din ţara noastră. Din anul 1949 s’a început mă­rirea plantaţiilor de hameiu cu l0Oo/o faţă de ce a fost în trecut. In 1950 s’au majorat cu 110 o/o faţă de cele din 1949, iar în primăvara 1951, primul an din Planul Cincinal, s-au extins plantaţiile cu 300% faţă de 1950, urmând ca în toamna 1951 să se depăşească cu 1300 000 plantaţiile din anul 1948. Prin lucrări de uniformizare, desfundări de regenerare, tăieri anuale raţionale, lucrări agro­tehnice înaintate, au fost re­generate plantaţiile existente, iar în baza unui plan bine chib­zuit s’a trecut la mărirea plan­taţiilor. Apucând aceste metode s’a depăşit planul de producţie la 1950 cu 115%, pentru care fapt personalul tehnic a fost pre­miat cu suma de 45.000 lei. In cinstea aniversării a 30 de ani de la întemeierea Partidu­lui Comunist din România, mun­citorii şi tehnicienii de la plan­taţiile de hameiu şi-au luat an­gajamentul de a realiza planul de producţie pe 1951 cu 110%­, angajament care a fost înde­plinit. S-au evidenţiat la plantatul butaşilor de hameiu tov. Sora Dresler care a depăşit zilnic norma cu 20%, Ioan Ghirci cu 18% şi Sora Taub cu 15o/o, îndrumată şi sprijinită şi mai temeinic de organele de Partid, Gospodăria de Stat Sighişoara va dobândi succese şi mai mari, devenind pildă vie pentru ţăranii muncitori din satele din împrejurimi. I. MARIN corespondent întreţinerea culturilor la Gospodăria agricolă colectivă „Vasile Roaită** In campania de însămânţări de primăvară membrii Gospo­dăriei Agricole Colective din Amnaş au lucrat cu însufleţire, terminând în cele mai bune con­diţiuni lucrările de însămânţări de primăvară. Comitetul de conducere al gospodăriei şi-a luat angaja­mentul de a mobiliza toate mij­loacele şi în special braţ -, de lucru care nu dau atenţia cu­, venită muncilor de până aci, spre deosebire de tov. Nic. Popa, Rudolf Greţu, Iridon Munteanu, D-tru Milea, Ioan Rujan, Gh. Boica, Matei Bum­­bea, Mihai Schuster, Mihai Gobi şi Ştefan Boarteh, care au luat parte efectivă şi cu mult avânt la campania pentru în­treţinerea culturilor. DUMITRU RUPEA coresp.

Next