Lupta Sibiului, iulie 1951 (Anul 8, nr. 1875-1900)

1951-07-01 / nr. 1875

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI*VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR SIBIU ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul VIII — Nr. 1875 I Duminecă, 1 Iulie 1951 ! 4 pagini — 4 Lei IIIIHWIMIII III»■■IWIIIMWIIIIMIlPHWHIIMimilUMI'W'ailIHII# Wi'l UliiHiBIIII—111 I — Să intensificam și să organizăm temeinic întrecerea socialistă întrecerea socialistă, metoda de bază pentru îndeplinirea Planului Cincinal, a luat o largă desvoltare în rândurile oamenilor muncii din întreprinderile regiunii noastre. Datorită intensificării întrecerii socia­liste, în majoritatea întreprinderilor pla­nul pe primul semestru a fost realizat cu multe zile înainte de termen, cres­când producția ș i productivitatea mun­cii, realizăndu-se importante economii de materii prime și auxiliare și redu­când considerabil prețul de cost al produselor, la fabrica „Virola", muncitorii, an­­­enaţi in întrecere socialistă pe bază de contracte socialiste, individuale şi pe secţii şi folosind din plin metodele sovietice, au îndeplinit planul pe pri­mul semestru al anului 1951 global şi pe sortimente încă de la data de 23 Mai a. c. La fabrica „Amylon" planul pe pri­mul semestru a fost realizat cantitativ şi valoric cu respectarea sortimentelor de plan şi îmbunătăţirea calităţii pro­duselor, la data de 29 Mai a. c. Prin reducerea consumurilor specifice la materii prim­e, auxiliare şi combusti­bil, preţul de cost a fost redus cu 4% peste angajament, productivitatea muncii a crescut rată de plan cu 46,9%, iar valoarea produselor date peste plan până la 29 Mai, a fost de :-1.039.000 lei. Aceste realizări au fost posibile numai datorită întrecerii so­cialiste, care a fost urmărită zilnic prin grafice de producţie şi care s-a dovedit a fi cel mai mobilizator factor in muncă. De asemenea la fabrica „Nicovala" din Sighişoara, în ziua de 9 Mai a. c­­a fost turnată prima şarjă în contul se­mestrului II, iar planul pe semestrul unu a fost realizat până la 9 Iunie a. c. Harnicele muncitoare de la fabrica de paste făinoase „9 Mai" au cau­zat pla­nul pe semestrul I, global, pe sorti­mente şi valoric până la 15 Iunie a. c., reuşind printr-o întrebuinţare chib­­uită a materiilor prime să reducă pre­­ul de cost cu 2%. Antrenaţi în întrecere muncitorii din unitatea Târnăveni a IRES-ului, cei de la Sadu I şi II, împreună cu tovarăşii lor din celelalte unităţi, datorită bunei în­treţineri a maşinilor au îndeplinit pla­nul semestrial în seara zilei de 14 iu­nie a. c. Deasemenea vrednicii muncitori ai Centrului Poligrafic Nr. 4 din Sibiu, până la 1 iunie au depăşit planul se­mestrial cantitativ cu 18,6%, valoric cu 16,3%, iar la valori curente cu 10%. Datorită bunei organizări a muncii productivitatea muncii a cres­cut în luna Mai cu 14,6%, iar preţul de cost a fost redus cu 6,51%. Intensificând întrecerea socialistă muncitorii fabricii „Lica" au mărit pro­ductivitatea muncii cu 47% faţă de 1950, iar preţul de cost pe ultimele ani a scăzut cu 14%. Antrenaţi în întrecere socialistă in proporţie de 96,9%, muncitorii de la „Emralul Roşu" Mediaş, până la 16 iu­nie a dat peste plan 120 tone, pro­duse de larg consum, iar preţul de cost a scăzut în medie cu 9,17%, faţă de 5­4%, cât era planificat. Muncito­rii de la „Vitrometan" Mediaş, au mărit productivitatea muncii cu 6,1%, reu­şind să dea 99%­ produse de calita­tea I­In sectorul agricol întrecerea socia­lista deasemenea a luat un puternic a­­vânt în vederea campaniei de recol­tări. Astfel gospodăriile agro-viticole de Stat din Apaldul de Sus din raio­nul Sebeş şi Axente Sever, din raionul Mediaş, au chemat toate gospodăriile agricole de Stat din regiunea Sibiu la întrecere socialistă, acestea din urmă răspunzând prin fapte concrete. Sta­ţiunea de Maşini şi Tractoare Făgăraş a chemat la întrecere socialistă toate staţiunile de maşini şi tractoare din re­giunea noastră sub lozinca „SĂ FOLO­SIM DIN PLIN ţi PE O SCARĂ CÂT MAI LARGĂ MAŞINILE ŞI UNELTELE AGRI­COLE IN CAMPANIA DE RECOLTĂRI". La această chemare staţiunile din re­giunea noastră au răspuns cu noui an­gajamente pe care ie vor realiza în campania de recoltare." Dar nu toate organizaţiile de bază, colectivele de conducere, întreprin­derile, gospodăriile agricole de Stat şi gospodăriile agricole colective din regiunea noastră au dat importanţa cuvenită minunatei metode de con­struire a socialismului, care este în­trecerea socialistă. Bunăoară, organizaţia de bază, co­lectivul de conducere şi în special comitetul de întreprindere al Industriei Vaterinei din­ Sibiu, nu s-au preocupat de întrecerea socialistă, deşi au fost criticaţi pe acest motiv în coloanele ziarului nostru, dând dovadă de o nepăsare totală şi de nivel politic scăzut. Deasemenea Gospodăria Agricolă de Stat „Axente Sever", deşi ea a fost aceea care a chemat la întrecere celelalte gospodării, nu a introdus normele individuale decât în procen­taj de 7,5%, faţă de 80% cât şi-au luat angajamente). Magaziile s-au amenajat cu o întârziere de 5 zile, iar recoltatul fânului s’a făcut mimai în proporţie de 25%. Sarcina care stă în prezent în faţa organizaţiilor de bază, colectivelor de conducere şi­­ comitetelor de între­prindere este de a lichida toate lip­surile avute până în prezent. întrecerea socialistă trebue intensificată în­cât ea să cuprindă pe toţi oamenii muncii din regiune, şi să aibă un caracter de continuitate. întrecerea socialistă, care este me­toda sigură pentru îndeplinirea sar­cinilor de plan trebue bine organi­zată. Comitetele de întreprindere tre­bue să creeze muncitorilor condiţiu­­nile necesare pentru a putea realiza angajamentele luate prin semnarea contractelor socialiste de întrecere. Organizând temeinic şi urmărind zi de zi rezultatele obţinute prin în­trecere, succesele semestrului doi şi a campaniei de recoltare vor creşte şi mai mult dând astfel încă o lovitură de moarte a cătătorilor la un nou război.­ Bătălia strângerii recoltei este o sarcină patriotică a fiecărui om al muncii din oraşele şi satele regiunii noastre. Să muncim cu dragoste pentru a asigura, prin strângerea la timp şi fără pierderi a recoltei, pâinea poporului muncitor. Să folosim cu pricepere şi chibzuinţă fie­care ceas pentru a strânge la timp și în bune condițiuni recolta mănoaselor noastre lanuri . Nota de protest a Ministerului Afacerilor Externe al R.P.R. adresată Ivornului Iugoslav La 29 iunie, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Populare Ro­mâne a comunicat Ambasadei iugo­slave din București următoarea notă de protest, în legătură cu activitatea provocatoare și agresivă a autorităţi­lor iugoslave, cu numeroasele violări ale teritoriului, apelor teritoriale şi spaţiului aerian al Republicii Popu­lare Române. La 4 Aprilie 1951, în Nota Nr 1916 adresată Ambasadei RPFI la Bucureşti, Guvernul român arăta că violările te­ritoriului Republicii Populare Române şi încercările de asasinare a grănice­rilor români de către autorităţile iu­goslave s-au înmulţit. Cu toate protestele repetate ale Guvernului român, Guvernul iugoslav nu numai că nu a luat nici o măsură în vederea încetării acestei activităţi provocatoare şi agresive a organelor sale, dar a patronat comiterea de noui şi frecvente acte ostile Republi­cii Populare Române, violări ale te­ritoriului, apelor teritoriale şi spaţiu­lui aerian al Republicii Popular Ro­mâne şi atacuri armate împotriva grănicerilor români. Astfel: In ziua de 26 Martie 1951, la ore­le 20:45, în sectorul Beba Veche, grăniceri iugoslavi au atacat cu focuri de armă în ofiţer, un sergent şi cinci ostaşi romani, pe când se de­plasau pe teritoriul român la o dis­tanţă de 300 m de frontieră. Grănicerii iugoslavi au tras asupra lor şapte car­tuşe, gloanţele căzând pe teritoriul român. In ziua de 31 Martie 1951, la orele 6.30, şase grăniceri de la observatorul iugoslav din raionul Lătunaşi au tras focuri de armă asupra teritoriului Republicii Populare Române. Gloan­ţele au căzut pe teritoriul Republicii Populare Române, în spaţiul dintre bornele 28/10 şi 28/11, in seara zilei de 4 Aprilie 1951. •doi ofiţeri iugoslavi au violat terito­­­riul Republcii Populare Române, tre­când între bornele 196/A şi 196/1. In ziua de 5 Aprilie 1951, la orele 8.30, un ofiţer şi un soldat iugo­­lavi, care veniseră din comuna Kri­­vabara, au încălcat teritoriul român, între bornele 196/A şi 196/1. . In ziua de 16 Aprilie 1951, la o­­rele 17,45, trei grăniceri iugoslavi din pichetul Baraca au pătruns pe terito­­riul român, între bornele 51/4 şi 1/P. In ziua de 23 Aprilie 1951, la o­­rele 10,30, grănicerii iugoslavi au a­­tacat cu focuri de armă pe grănicerii români care se aflau în dreptul bor­nelor 107—108. Grănicerii iugoslavi au tras nouă cartuşe, gloanţele că­zând pe teritoriul RPR. In ziua de 24 Aprilie 1951, la ore­le 9,00, opt cetăţeni iugoslavi, venind dinspre comuna Ratcova în trei bărci, sub protecţia grănicerilor iu­goslavi, au violat apele teritoriale ale Republicii Populare Române, la sud-vest de comuna Hinova, trecând 20 m de firul apelor Dunării. Ei n'au ieşit din apele teritoriale române decât în urma somaţiei grănicerilor români. la ziua de 25 Aprilie 1951, la ore­le 8,20, nouă cetăţeni iugoslavi, la fel sub protecţia grănicerilor iugo­slavi, au pătruns, prin acelaşi punct, 20 m în apele teritoriale ale Repu­blicii Populare Române. In dimineaţa zilei de 26 Aprilie 1951, un grănicer iugoslav a încălcat teritoriul român între bornele 183/1 și 193/2. Cu această ocaz­ă el a fu­rat o bobină de sârmă ghimpată. In noaptea de 28/29 Aprilie 1951, un grănicer iugoslav a intrat în teri­toriul Republicii Populare Romaine, trecând în sectorul Pardani, între bornele 148 și 149/A. In ziua de 30 Aprilie 1951, la o­­rele 10.15, doi grăniceri iugoslavi au atacat cu focuri de armă observa­torul român situat la 200 m vest de şantierul naval Nr. 2 Turnu-Severin. Gloanţele au căzut pe teritoriul Re­publicii Populare Române. In aceeaşi zi, la orele 20.00, gră­nicerii iugoslavi de la pichetul ce se găseşte la circa 300 m sud-vest de insula Ada Kaleh au tras două focuri de armă asupra teritoriului român, gloanţele căzând pe teritoriul român. In seara aceleiaşi zile, la orele 22:30, grănicerii iugoslavi de la pi­chetul situat în faţa sectorului Jim­bolia au tras asupra teritoriului Re­publicii Populare Române, printre bornele 121 şi 121/1, trei rachete. La orele 22,50 grănicerii­ de la ace­laşi pichet au tras asupra grăniceri­lor români de serviciu în sectorul Jimbolia, succesiv, o rafală de pistol automat şi trei cartuşe de armă şi, apoi, din nou, două cartuşe de armă, trei rafale de pistol automat şi o rachetă. Toate gloanţele şi rache­tele au căzut pe teritoriul Republicii Populare Române. In ziua de 4 Mai 1951, la orele 20.00, un grănicer iugoslav a intrat pe teritoriul român, în sectorul Jim­bolia, oprindu-se numai la somaţiile grănicerului român, în dreptul bor­nei 91. El nu s’a înapoiat pe terito­riul iugoslav decât în urma acestor somaţii. In ziua de 12 Mai 1951, la orele 14.00, trei grăniceri iugoslavi dela pichetul Cacova au pătruns pe teri­toriul român în dreptul bornei 34. In ziua de 16 Mai 1951, la orele 12.00, un grănicer iugoslav a intrat pe teritoriul Republicii Populare Române, în dreptul bornei 121/1. nu s’a retras pe teritoriul iugos decât la somaţia grănicerului rom Grănicerii iugoslavi întrebuinţe­­ ca mijloc de provocare şi pe aceia de a trece frontiera pentru a coti iarba sau a fura fânul locuitor frontalieri români. Astfel de vie ale frontierei române au avut' In ziua de 26 Mai 1951, la orele 7,00 între bornă, 157/5 și 157/6; în ziua de 29 Mai 1951, la orele 9,00, în dreptul pichetului Foeni; în ziua de 29 Mai 1951, la orele 10,00, între bornele 173/1 şi 173/2; în ziua de 31 Mai 1951, la orele 13,30, intre bornele 31/20 şi 33; în ziua de 1 Iunie 1951, la orele 11,30, între bor­nele 81/20 şi 82; în ziua de 7 Iunie 1951, la orele 11,00, între bornele 170/5 şi 180; în ziua de 3 Iunie 1951, la orele 11,00, între bornele 120 și 121/15, în ziua de 13 iunie 1951, la orele 18,00, în dreptul bor­nei 82. (Continuare în pag. 4-a) Sa strângem recolta la timp şi fără pierderi! Comuna Blăjar cheamă la întrecere toate comunele din raionul Mediaş­ chiaburilor. Pentru ducerea la bun sfâr­şit a acestor angajamente, vor fi antrenate căminele cu huruie în sprijinirea campaniei pe li­nie culturala, artistică şi agita­ţie vizuală. Deasemenea ariile vor fi bine pavoazate şi dotate cu aparat de radio, cu program artistic şi cultural, organizân­­du-se citirea de broşuri şi ziare în colectiv, conferinţe, etc. De asemeni se vor organiza schim­buri de experienţă prin depla­sări cu programe artistice la comune şi sate între echipele că­minelor culturale şi schimburi de experienţă­ între echipele că­minelor culturale de la sate şi echipele culturale muncitoreşti de la oraş. Jiului de clasa şi demascarea Discutând sarcinile din Hu­tarârea CC al PMR şi a Consi­liului de Miniştri cu privire la întreţinerea culturilor, pregăti­rea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări pe anul 1951, Comitetul Executiv al Sfatului Popular a­l comunei Blăjel şi organizaţia de bază îm­preuna cu organizaţiile de mas­sa din comună, au ho­tărit sa cheme la întrecere patriotica toate comunele din raion pe ba­za următoarelor obiective: întreţinerea culturilor în cele mai bune condiţiuni şi la tim­pul lor ontim; pregătirea utila­jului agricol de recoltat şi treie­rat, reparatul şi verificatul lui până la 5 iulie 1951; recol­după recoltare; organizarea a­­riilor de treerat conform in­strucţiunilor primite, până la 3 Iunie 1951; executarea treie­ratului la păioase conform planului stabilit de Comitetul Executiv al Sfatului Popular raional, până la data de 1 Septembrie 1951; organizarea şi predarea cotelor la păioase în aşa fel ca imediat după terminarea treieratului să fie predate în întregime; orga­nizarea strângerii spicelor la păioase imediat după secer­iş, acţiune la care vor fi mobili­zaţi toţi elevii şi ti­nerii UTM-işti; organizarea stropitului de vara la pomi şi stropir­ea lor până la data de 10 iulie 1951; mărirea vigi­tatul păroaselor în timpul sta­bilit şi desmiriştitul imediat lentei faţă de uneltirile duşma-Preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular comunal, TEODOR VANDOR; se­cretarul organizaţiei de bază, MIHAI KISS; secretarul organizaţiei de bază UTM, GHEORG­HE BARZA; secretara organizaţiei UFDR, MARIA PAUCEAN; preşedintele or­ganizaţiei Frontul Plugari­lor, GHEORGHE MĂRGINEAN.,lt.

Next