Lupta Sibiului, noiembrie 1951 (Anul 8, nr. 1978-2001)

1951-11-01 / nr. 1978

Pagina 2 Şi grăbim ritmul colectărilor în regiunea Sibiu îndeplinirea la timp a planului de colec­tare asigură fondul centralizat de cereale ne­cesar statului. Din acest fond statul asigură la rândul său pâinea oamenilor muncii de la oraşe, asigură hrana Armatei Republicii noastre, asigură un fond de seminţe menit să sprijine gospodăriile unor ţărani săraci şi mijlocaşi care, datorită unor condiţiuni spe­ciale, n'au reuşit să obţină o recoltă bună şi asigură materia primă necesară industriei noastre­Urmând chemarea partidului şi a guvernu­lui, muncitorii agricoli din gospodăriile a­­gricole de stat şi SMT, membrii gospodării­lor colective şi loji ţăranii muncitori d­e re­giunea noastră, luptă cu hotărîre pentru reu­şita recoltărilor din toamna aceasta şi pen­tru asigurarea planului de colectări. In vederea terminării grabnice a acestei campanii, organizaţiile de bază şi comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să desfăşoare o largă activitate politică şi or­ganizatorică. In activitatea depusă până acum, cele mai multe comitete executive ale sfaturilor popu­lare au dat dovadă de pricepere, rezolvând cu succes sarcinile primite. Organele de co­lectare, desfăşurând, sub îndrumarea orga­nizaţiilor de bază, o vie activitate, au obţi­nut de asemenea bune rezultate. In raionul Sighişoara, de exemplu, stadiul colectărilor este mai înaintat şi la unele pro­duse chiar depăşit. La cota de lână a t°st realizat 102,28%, la fân 111,09%, iar la grâu 98,22%, cartofi 70%, ceapă 81,25°/o şi a început şi colectarea porumbului, realizân­­du-se 10,84% din plan şi continuă cu succes. Şi în raionul Sebeş s-a realizat la grâu 91,06%, în schimb la celelalte produse a rămas mult în urmă, realizând de exemplu ila cartofi de abia 47,14%. In raionul Mediaș la grâu s'a realizat 87,50%, secară 144,44%, cartofi 53,18%, iar la lână 103%, în schimb a rămas mult în urmă la alte produse. Inn ra­ioanele Agnita, Făgăraș și Sibiu, colectarea grâului se ridică între 81—85,17%, iar­­car­tofii între 37,29—46,16% și ceapa între 12,12—39%. In raioanele unde sunt încă lipsuri, comi­tetele executive ale sfaturilor populare tre­bue să aibe neîncetat în fată problema co­lectărilor. Este necesară o mai strânsă cola­borare între sfaturile populare şi organele de colectare, care împreună, sub îndruma­rea organizaţiilor de bază, trebue să reali­zeze în întregime planul de colectare. Organizaţiile de bază trebue să fie trează vigilenţa faţă de chiaburii satelor, care în­cearcă să se sustragă de la colectare. Aceştia trebuesc demascaţi şi daţi pe mâna justiţiei. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare raionale şi comunale, au datoria să-şi analizeze temeinic munca depusă până acum în această direcţie, să-şi scoată la iveală lip­surile şi apoi să caute cele mai bune mij­loace de lichidare a lor. Organizaţiile de bază trebue să îndrume politiceşte activitatea sfaturilor populare şi să controleze întreaga lor activitate în ve­derea încheerii cu succes a campaniei de colectare din anul acesta. Membrii de par­tid trebue să ţină seama de importanţa pe care o are exemplul personal, în comunele unde comuniştii au fost în frunte, predând primii cotele, ca de exemplu în comuna Ne­­fuş, raionul Agnita, unde au atras după ei şi pe­restid de ţărani săraci şi mijlocaşi din comună, realizând până în seara zilei de 25 octombrie 97% din planul de colectare a­ cartofilor. Comitetele raionale de partid trebue să mobilizeze organizaţiile de bază şi organiza­ţiile de massă în lupta pentru realizarea în­tocmai a­­planului de colectări. Campania de colectare este un prilej de întărire a alianţei clasei muncitoare cu ţără­nimea muncitoare şi reuşita ei va constitui o lovitură puternică dată chiaburimii. Campania de colectare este un nou pas pe calea întăririi economice şi a propăşirii scumpei noastre patrii. P. PAUL SIPICTICOLE Concert de muzică populară Ansamblul de muzică populară „Gindrelul” al Sfatului popular al o­­raşului Sibiu organizează Duminecă 4 Noembrie orele 11 a­­m., în sala Teatrului de Stat din Sibiu, un con­cert de muzică populară română, sovietică, maghiară, şi germană. Concertul va fi dirijat de tov. Sandu Horițiu. In­ atenţia consumatorilor de gaz metan Se aduc® ia cunoştinţa consumatorilor­­ de gaz metan că în ziua de 4 Noembrie 1951, de la ora 11 şi până la ora 24 se va închide gazul In întreg oraşul Sibiu, din cauza un­ei reparaţii pe conducta Copşa— Sibiu. In consecinţă, fiecare consumator de gaz este obligat a ţine în acest timp robi­netele închise, iar la aprinderea focului este dator să supravegheze flacăra arză­torului până ce arde liniştit. _________________ „LUPTA SIBIULUI«’ Anul VIII — Nr. 1978 Luna Prieteniei Homano-Sovietice Deschiderea Centrului de Documentare Ştiinţifică Săptămâna muzicii sovietice In după amiaza olei de 29 Octombrie a. c­­a avut loc la sediul bibliotecii ARLUS din Sibiu, festivitatea deschiderii Centrului de Documentare Ştiințifică, la care a luat parte un număr mare de intelectuali şi oameni ai muncii din Sibiu. In cuvântul festiv, tov. dr. Ion Popa a ară­tat că pentru poporul nostru sărbătorirea zilei de 7 Noembrie a devenit o scumpă tra­diţie, iar Luna Prieteniei Româno-Sovietice expresia celor mai înalte sentimente de dra­goste şi recunoştinţă faţă de Uniunea Sovie­tică şi faţă de tovarăşul Stalin. Centru de Documentare Ştiinţifică pe care îl inaugurăm astăzi — a spus în continuare tov. dr. Ion Popa — va da posibilitate tuturor celor ce lucrează în domeniul ştiinţei, artei şi teh­nicii, să găsească un bogat material din care vor putea lua contact direct cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei sovietice. A lua contact în mod direct cu înaintata experienţă sovie­tică şi a o aplica în mod creator, este o sarcină de cinste pe care partidul nostru o încredinţează oamenilor de ştiinţă, tehnicie­nilor, inovatorilor şi a întregii intelectuali­tăţi puse în slujba păcii şi socialismului. Din partea Consiliului General ARLUS a luat cuvântul tov. Ioan Bucuroiu, care a ară­tat că Centrul de Documentare Ştiinţifică ARLUS Sibiu, trebue să atragă în jurul său cât mai mulţi oameni ai muncii, doritori să ridice calitatea muncii în întreprinderi, insti­tut?­u’ Şcoli prin aplicarea metodelor supe­rioare de muncă ale constructorilor comunis­mului. După aceea asistenta a fost invitată­­să cer­ceteze materialul documentar expus în sala Bibliotecii ARLUS. O frumoasă serbare şcolară la Agnita In cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovie­­tice din acest an, a avut loc în ziua de 27 octombrie 1951, la Agnita, festivitatea înmânării drapelului economiilor şcolare pe 1951, Şcoalei Elementare Germane, încă de la orele 14,15 şcolile locale au început să sosească încolonate cu drapele, tobe şi fanfare. Un public numerlos a venit de asemenea să asiste la această caldă ma­nifestaţie a tineretului şcolar. Dintre au­torităţi au fost de faţă reprezentanţi ai Comitetului raional PMR, ai comitetelor regional şi raional UTM, ai sfatului popu­lar raional şi orăşenesc, precum şi ai or­ganizaţiilor de massă. Pe lângă elevii tu­turor şcolilor din localitate au mai par­ticipat delegaţi ai şcolilor elementare din comunele: Dealul Frumos, Buja şi Voila. Serbarea a fost deschisă prin intonarea Imnurilor RPR şi URSS, după care tov. Pavel Duţă, delegatul Comitetului regional UTM a arătat că această festivitate, care are loc în cadrul Lunii Prieteniei Româno- Sovietice, exprimă sentimentele calde ale tineretului şcolar local pentru tineretul din URSS. După interpretarea corurilor „Tânăra gardă“ şi „Volga“ de către elevii şi elevele şcolii germane, tov. G. Cucu, delegatul regionalei CEC a înmânat drapelul eco­nomiilor delegaţiei de pionieri ai Şcoalei Elementare Germane din Agnita. Cu acest prilej delegatul regionalei CEC-Sibiu a a­­rătat însemnătatea depunerilor de economii pe librete CEC, care servesc înfăptuirii a numeroase opere de interes general. Echipa care a primit drapelul economii­lor şi-a luat angajamentul de a-l purta cu cinste alături de drapelul de pionieri şi a munci cu râvnă spre a nu-l pierde. Elevii au susţinut apoi un bogat pro­gram artistic. la posturile de radio româneşti între 1 şi 7 Noembrie se va desfăşura la posturile noastre de Radio ,Săptămâna Mu­zicii Sovietice", în cadrul căreia se vor di­fuza zilnic programe trimise de Comitetul de Radio al Uniunii Sovietice. Aceste concerte vor fi dedicate unor creaţii reprezentative ale compozitorilor sovietici, în toate genu­rile muzicale, precum şi muzicii populare din Republicile Unionale. Concertul de deschidere al "Săptămânii Muzicii Sovietice" va avea loc joii, 1 Noem­brie la ora 16:55 pe postul Bucureşti I, şi va cuprinde, în prima audiţie la noi în ţară Simfonia VI-a a compozitorului leton Janis Ivanov, lucrare distinsă cu Premiul Stalin pe anul 1949. Această compoziţie are un carac­ter programatic, redând în imagini muzicale plastice, viaţa de luptă a poporului leton. Prima parte, evocă trecutul întunecat, vre­murile când ţăranul leton era înrobit feuda­lilor. Celelalte mişcări ale Simfoniei descriu în chip realist lupta de eliberare naţională, culminând cu victoria poporului asupra asu­pritorilor, închinată nouii vieţi pe care şi-o făureşte poporul leton. Simfonia lui Janis Ivanov e adânc impregnată de specificul bogatului folklor din patria sa, al cântecului și dansu­lui leton. Lucrarea va fi executată de Orchestra diri­jată de Wigner, artist emerit al Republicii Socialiste Sovietice Letone. Ansamblul de stat de dansuri populare al 11. R. S. S. Ansamblul nostru şi-a început activi­tatea în urmă cu 15 ani. El a fost creat în Februarie 1957, curând după primul Festival unional al dansului popular, care a demonstrat bogăţia excepţională a fol­c­­lorului coregrafice al popoarelor Uniunii Sovietice. Multe din dansurile prezentate la festival au intrat în repertoriul prime­lor noastre programe. Studiul aprofundat al creaţiei de dansuri populare, prezentarea lor pe scenă au con­stituit baza muncii creatoare a Ansam­blului de stat de dansuri populare al URSS. Ne-am fi putut transforma în colecţio­nari, în custozi de muzeu ai dansului popular. Dar colectivul nostru a ştiut să evite această primejdie. Respectul faţă de arta populara a făcut ca ansamblul nostru să nu privească formal dansul popular, ci să desvolte conţinutul său în mod creator. Principiul care stă la baza muncii an­samblului nostru este prezentarea artei populare îmbogăţite prin cultura scenică, prezentarea dansului popular la un înalt nivel artistic. Ţinând seama de conţinutul de idei şi de sentimente al dansului popu­lar, noi căutăm să mobilizăm toate re­sursele creatoare ale artei scenice: dra­maturgia, compoziţia, tehnica dansului, maestri­a actoricească, muzica şi costumul, pentru a adânci şi mai mult, pentru a desvălui cât mai profund acest conţinut. Se întâmplă uneori că, luând ca bază un dans popular, noi îi schimbăm mişcă­rile; dansul rămâne însă popular deoarece îi păstrăm spiritul, caracterul, maniera, baza lui originală. Avem în repertoriul nostru, de pildă, dansul butul „Arcanul“. După cum spune legenda, el era dansat de voinicii coboriţi din munţi. Noi am in­trodus în acest dans multe mişcări noi şi unele părţi pentru solişti, dar baza dansului a rămas populară. O trăsătură de bază a muncii noastre o constitue faptul că nu ne mulţumim doar cu realizări tehn­ice sau stilistice, ci cău­tăm să obţinem o interpretare actori­cească expresivă. Ne străduim să punem la îndemâna dansatorilor noştri toate mij­loacele necesare unei prezentări cât mai cuprinzătoare a conţinutului pe care-l are dansul respectiv. în ajutorul dansatomlui­­actor, mobilizăm toate resursele inventi­vităţii coregrafice, ale acompaniamentu­lui muzical, costumele şi lumina. Totul are un singur scop: acela de a sublinia con­ţinutul, atmosfera, caracterul dansului. In arta populară sunt întruchipate şi trăesc tradiţiile poporului. Dar arta po­porului nu se prezintă ca ceva rigid, ca ceva care s’a oprit în desvoltarea sa. Noi privim dansul popular ca un proces viu care, păstrând tradiţiile sale de pază, se îmbogăţeşte mereu cu noi trăsături. Dan­sul popular este un izvor nesecat de crea­ţie populară. El se reînoeşte permanent. Sarcina omului de artă care lucrează în domeniul creaţiei populare este de a sesiza procesul, dialectic al acestei creaţii. In cursul acestui proces dispar în perma­nenţă unele elemente şi se nasc altele noi. Sarcina noastră constă în a vedea ceea ce­ este pe cale de a pieri şi ceea ce se tr­­ăeşte la viaţă în aria populară. Aceasta SGOR MOISEEV Artist al Poporului al RSFSR şi al RSS Moldoveneşti laureat al Premiului Stalin conducătorul artistic al Ansamblului de stat de dansuri populare al URSS ne permite nu numai să reproducem ceea ce a creat până acum poporul; aceasta ne permite câteodată să şi întrezărim ideile şi stările sufleteşti care se trezesc în popor şi să exprimăm în dans elementul nou, care oglindeşte actuala concepţie de viaţă a poporului Activitatea noastră creatoare se desfă­şoară în trei direcţii: 1. Interpretarea artistică a dansului au­tentic popular; 2. Realizarea coregrafică a unei teme din creaţia populară; 3. Creaţia artistică proprie. In ce priveşte primul punct, interpreta­rea artistică, trebue să spunem că ea con­­stitue o muncă de creaţie, la baza căreia stă dansul popular deja format, cu un subiect precizat cu forme şi tradiţii bine stabilite. In interpretarea noastră, noi ne mărgi­nim să adâncim conţinutul dansului, să des­­voltăm şi să perfecţionăm din punct de vedere tehnic forma lui. In repertoriul ansamblului nostru sunt multe dansuri de acest fel: dansurile ruseşti „Cadrilul cu armonică“ şi „Cei şase“, dansurile bielo­ruse „Liavoniha“ şi „Krajaciok“, dansul ucrainian „Viforniţa“, dansul georgian „Lekuri“, dansul de luptă adiar „Horumi“. Realizarea coregrafică a unei teme din creaţia populară este metoda de creare a unui dans nou, pe baza tradiţiilor popu­lare care nu s’au cristalizat încă în forme coregrafice. Când în popor trăeşte o ideie, o temă, într’un cântec de pildă, ideie care nu şi-a găsit încă expresia sa coregrafică, noi preluăm această temă şi o întruchipăm în dans. Aşa am procedat de pildă cu dansul bielorus „Bulba“. „Bulba“ însemnează în limba bielorusă cartof. In trecut, existenţa ţăranului bielo­rus depindea de buna recoltă a cartofu­lui, deoarece pe timpuri cartoful constituia principala sa hrană. Poporul şi-a poetizat hrana sa de bază, creând cântecul „Bulba“. Preluând această temă, ansamblul nostru a creat dansul „Bulba“ care înfăţişează sădirea, cultivarea şi culesul cartofilor.­ Iată conţinutul dansului: Cincisprezece fete ve­sele ies la lucru. Ele sădesc cartofi. Car­toful încolţeşte, creşte. Fetele îl prăşesc, îl culeg. Cartof după cartof se rostogo­leşte în sac. Bucuroasă de recolta bogată o fată apucă sacul cu amândouă mâinile şi îl trage în spatele scenei. Acest dans se bucură de o mare popularitate. El este interpretat de cercurile de amatori şi a devenit cu adevărat un dans popular. Un loc important în repertoriu îl ocupă propriile creaţii ale ansamblului. Acestea nu mai sunt pur şi simplu dansuri popu­lare, a căror bază a fost creată mai înainte şi există în popor. Această parte a muncii noastre se ba­zează pe alegerea de teme actuale, pe se­sizarea ideilor şi stărilor de spirit noi, cărora ne străduim să le găsim o expresie coregrafică. Astfel s’au născut suitele noa­stre de dansuri, ca de pildă suita ucrai­neană „Vesnianki“ şi tablourile coregra­fice pe care le prezentăm în repertoriul nostru unite în două cicluri: „Tablouri din trecut“ şi „Tabloiri sovietice“. Imaginile „Tablourilor din trecut“ nu mai au fireşte legătura cu realitatea noa­stră, însă ele caracterizează atât de lim­pede viaţa de odinioară, încât considerăm necesar să le păstrăm în arta noastră ca ilustraţii vii ale felului de viaţă de altă dată. Totodată, ne străduim în permanenţă să exprimăm prin dans aspecte din zilele noastre, ca de pildă în tablourile sovie­tice: „Strada colhoznică“, „Suita marină­rească“, „O zi pe vas“, tabloul coregrafic „Partizanii“. In scena coregrafică „Fotbal“ înfăţişăm acest sport foarte popular. Am creat un mare act coregrafic, „Două zile de 1 Mai“. In primul tablou al acestui act este înfăţişată o zi de 1 Mai în Rusia prerevoluţionară, iar în al doilea tablou, sărbătoarea de 1 Mai devenită sărbătoare tradiţională a poporului sovietic. In primul caz (interpretarea artistică a dansului autentic popular) noi prelucrăm materialul popular, ne hrănim cu seva creaţiei populare; in al doilea caz (reali­zarea coregrafică a unei teme din creaţia populară) suntem autori egali în drepturi ai dansului; în al treilea caz însă (creaţii proprii) noi dăruim poporului creaţii ar­tistice proprii, în care oglindim trăsăturile poporului, sentimentele sale aşa cum apar ele în viaţă. De la înfiinţarea sa, ansamblul nostru a vizitat aproape toate republicile Uniunii Sovietice, precum şi RP Mongolă, Finlanda, RP Bulgaria, R. Cehoslovacă, de do­i ori Austria şi RP Ungară, RP Polonă, RD Ger­mană. Acum, ansamblul nostru vizitează pentru a doua oară Republica Populară Română. Cu prilejul acestor vizite, noi nu ne-am mărginit să dăm spectacole, să ne veri­ficăm munca prin preţuirea publicului, ci am şi îmbogăţit repertoriul nostru cu dan­suri populare de pe meleagurile vizitate. In fiecare republică, regiune sau ţară vizi­tată de noi, ne întâlnim cu interpreţi ai dansului popular, îi consultăm, învăţăm de la ei. Astfel, în Finlanda, ne-am întâlnit cu un grup de interpreţi amatori de dan­suri suedeze şi finlandeze, în Cehoslovacia am studiat dansurile cehe, în Bulgaria am studiat şi am introdus în repertoriul nostru dansuri bulgăreşti, iar în Ungaria, o suită de şase dansuri populare maghiare. Acum, repertoriul ansamblului cuprinde 140 de dansuri. Interpretăm dansuri apar­ţinând aproape tuturor naţionalităţilor din Uniunea Sovietică, precum şi dansuri din ţări de peste hotare, dansuri cehe, poloneze, maghiare, bulgare, chineze, coreene. Cu un sentiment de mare emoţie aştep­tăm cel de al doilea turneu de spectacole în Republica Populară Română prietenă. Mă folosesc de acest prilej pentru a transmite, în numele ansamblului nostru şi al tuturor oamenilor de artă din ţara noastră, un salut sincer şi prietenesc vii­torilor noştri spectatori.

Next