Lupta Sibiului, aprilie 1952 (Anul 9, nr. 2103-2128)

1952-04-01 / nr. 2103

Q T­e PROLETAR! Dm TOATE TARILE. UNIT!-VA! 15 E ^1 ULU | ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR SIBIU 51 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul IX — M­r. 2103 | Marţi, 1 Aprilie 1952 ! 4 pagini — 20 bani iul . Bugetul celui de al doilea an al cincinalului un buget al păcii Marea Adunare Naţională a votat Bugetul de Stat al RPR pe anul 1952. Votul exprimat in unanimitate de către aleşii poporului muncitor reprezintă adeziunea entuziastă a tu­turor celor ce muncesc pentru planul financiar al celui de al doilea an al cincinalului, plan menit să con­­tribue la asigurarea condiţiilor ma­teriale necesare construirii bazei eco­nomice a socialismului în ţara noa­stră. In interviewul acordat corespon­dentului ziarului „Pravda“, tovarăşul Stalin, a învăţat popoarele să dis­tingă politica de pace sau de război pe care o duce un stat sau altul și prin felul în care sunt repartizate cheltuielile bugetare. Cifrele bugetului nostru pe anul în curs dovedesc încă odată politica consecventă de pace a Republicii Populare Române, politică ce se în­cadrează pe linia politicii întregului lagăr al păcii şi socialismului în frunte cu URSS. In faţa bugetelor lumii capitaliste şi în special în faţa bugetului SUA, care înghite pentru înarmare 85 la sută din totalul cheltuielilor, Bugetul RPR dovedeşte încă odată încrederea oamenilor muncii în triumful con­strucţiei paşnice şi eşecul manevre­lor agresorilor imperialişti. Mai este semnificativ şi faptul că spre deose­bire de lumea capitalistă, în ţara noastră principalul izvor de venituri nu sunt impozitele apăsătoare ci în­treprinderile de Stat, organizate pe baza principiului socialist al gospo­dăririi chibzuite. O altă sursă de venituri o dau cotele-părţi din beneficiile întreprin­derilor şi organizaţiilor economice de­­ Stat. Veniturile Statului nostru de democraţie populară nu cresc în dauna oamenilor muncii. Dimpotrivă, cu cât producţia devine mai mare, mai bună, mai ieftină, cu atât Statul realizează beneficii­ mai mari, pe care le poate investi în desvoltarea in­dustriei şi în opera de ridicare a ni­velului de viaţă al celor ce muncesc. Aşa cum a arătat Raport a­­supra Bugetului de Stat al RPR e anul 1952, legea cu privire la veniturile şi cheltuielile ţării noastre „are la bază succesele obţinute de oamenii muncii din ţara noastră, conduşi de partid, în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea măreţelor sarcini tra­sate prin primul nostru plan cincinal şi oglindeşte hotărîrea poporului muncitor de a lărgi aceste succese in 1952, în condiţiile întăririi leului nostru în urma efectuării reformei băneşti“. Cifrele Bugetului de Stat al RPR pe anul 1952 reprezintă perspectivele economice ale acestui an. Cheltuielile destinate desvoltării continue a eco­nomiei naţionale reprezintă 52,6 °/o din totalul cheltuielilor bugetare. Aproape 71,5 o, o din fondurile buge­tare alocate pentru finanţarea eco­nomiei naţionale sunt destinate fi­nanţării lucrărilor de investiţii prevă­zute in planul de Stat pe 1952. Cu 131 o/o se va cheltui mai mult în a­­cest scop ca în anul trecut, fără a se socoti resursele proprii ale în­treprinderilor. Ridicării nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii par­tidul și guvernul îi acordă și de data aceasta o grije deosebită. Bu­getul prevăzând în anul acesta 17,5 o/o din totalul cheltuielilor adică cu 19,4o/o mai mult ca anul trecut pen­tru finanţarea acţiunilor social-cultu­­rale. Acest lucru va permite desvolta­­rea puternică a învăţământului, in­tensificarea cercetărilor ştiinţifice în toate sectoarele de activitate, lichida­rea aproape în întregime a analfabe­tismului, va face cu putinţă o şi mai bună ocrotire a sănătăţii publice. Cheltuielile în vederea întăririi capa­cităţii de apărare a patriei noastre împotriva uneltirilor la un nou război mondial reprezintă 16,4o/o faţă de totalul general al cheltuielilor buge­­toase. Cea mai mare parte a fondurilor Bugetului este destinată pentru fi­nanţarea industrializării socialiste a ţării, transformării socialiste a agri­culturii, desvoltării economiei naţio­nale, ridicării nivelului material şi cultural al masselor celor ce mun­cesc. Cifrele noului nostru buget, în contrast cu bugetul ţărilor capita­liste, în contrast în special cu buge­tul SUA — care prevede pentru cheltuielile militare de 60 ori mai mult ca în anii 1938—1939 şi de două ori mai mult ca în anii de război 1941—1942, — exprimă munca paş­nică a poporului nostru, care cu aju­torul frăţesc al marii Uniuni Sovie­tice păşeşte pe culmile însorite ale socialismului. In Legea pentru aprobarea Buge­tului de Stat al RPR pe anul 1952, votată de Marea Adunare Naţională, se aprobă sfatului popular al regiunii Sibiu suma de 49.825,9 (în mii de lei) la venituri şi­ suma de 114.710,6 (în mii de lei) la chel­tuieli. De asemenea pentru echilibra­rea bugetului sfatului popular al re­giunii Sibiu, Legea mai prevede o dotaţie de 14.146,0 (în mii de lei) din bugetul Administraţiei de Stat. Acest buget local reprezintă desvoltarea economiei locale, creşterea nivelului social-cultural al oamenilor muncii din regiunea Sibiu. Realizarea prevederilor Bugetului de Stat al RPR pe 1952 cere din partea fiecărui cetăţean cinstit o ac­tivitate neobosită şi conştientă pe linia consolidării succesului reformei bănești. Fiecare om al muncii este dator să sprijine înfăptuirea întocmai a sarcinilor bugetare, punându-și în­treaga capacitate de muncă în slujba realizării sarcinilor planului de Stat pe 1952. Conducerile întreprinderilor, mun­citorii, trebue să continue cu con­secvenţă lupta pentru economii, creşterea rentabilităţii, reducerea preţului de cost, ridicarea calităţii produselor, lichidarea creşterii ne­­justificate a fondului de salarii, li­chidarea abaterilor de la disciplina de plan şi financiară, etc. contri­buind la luarea măsurilor tehnico­­organizatorice necesare şi desvolta­­rea formei superioare a întrecerii socialiste, mişcarea stahanovistă. Oamenii muncii, ţăranii munci­tori, mai ales cei din gospodăriile colective şi de stat, vor trebui pen­tru realizarea Bugetului de Stat, să lupte necontenit pentru creşterea producţiei agricole şi sporirea şep­­telului, factori de mare însemnă­tate pentru ridicarea nivelului de trai al tuturor celor ce muncesc. Unităţile comerţului de Stat Şi cooperatiste vor treimi să depună în­tregul lor efo­rt pentru lichidarea anumitor goluri în aprovizionarea oamenilor muncii cu mărfuri de larg consum, Pentru realizarea pla­nului de achiziţii printr-o mai bună organizare a muncii, pentru redu­cerea cheltuielilor de circulaţie Pen­tru înlăturarea pierderilor la măr­­furi, pentru accelerarea desfacerii mărfurilor­In ce priveşte îngrădirea ele­mentelor capitaliste la oraşe şi sate prin pârghia impozitelor, un rol activ revine sfaturilor populare. Ele vor trebui să urmărească cu stricteţe încasarea impozitelor, fiind vigilente" faţă de elementele duş­mănoase, demascând pe acelea care se camuflează pentru­­a se sustrage de la achitarea impozitelor. Pe de altă parte cetăţenii cinstiţi vor tre­bui lămuriţi să nu-şi îngădue nicio întârziere de la îndeplinirea cu punc­tualitate a acestei îndatoriri faţă de stat. Să fim conştienţi de faptul că mobilizându-ne toate forţele în slujba realizării Bugetului de Stat Pe 1952, buget al păcii şi bunei stări, creem­ statului nostru Posibi­lităţi de finanţare a măreţului plan cincinal, de transformare a ţării în­­tr'un stat cu industrie înfloritoare, in care nivelul de trai al celor ce nun—coc crește neîncetat. In interiorul ziarului: Legea pentru aprobarea Bu­getului de Stat al RPR pe anul 1952 (pag. 2-a). Să aplicăm Hotărîrea CSC al CGM din 22—23 Februarie sub semnul desvoltării întrecerii so­cialiste (pag. 2-a). In cinstea Congresului învă­ţătorilor, cadrele didactice din comuna Daia Română își lichi­dează lipsurile (pag. 2-a). Să punem din timp cartofii în pământ, (pag. 3-a). Depunând economiile noastre la CEC contribuim la­ întărirea economică a patriei (pag. 3-a). Să asigurăm succesul campa­niei însămânţărilor de primă­vară (pag. 3-a). Comunicatul Biroului Politic al CC al PC Grec­ ,în legătură cu odioasa asasinare a marelui patriot grec Nifcos Beloiannis (pag. 4-a). Din ţările democraţiei popu­lare (pag. 4-a). Pentru consolidarea succesului reformei băneşti Ziua inovatorului la fabrica „7 Noembrie“ din Agnita“ Zilele trecute, cercul ARLUS, de la fabrica ,„7 Noembrie“ din Agnita, a organizat în cadrul unei şedinţe, ziua inovatorului, la care au participat muncitorii fruntaşi, tehnicienii şi funcţio­narii de la întreprinderile „7 No­embrie“ şi „9 Mai“. Cu acest prilej muncitorul frun­taş Ioan Remscher, care a preluat maşina sa în păstrare socialistă, a arătat practic cum a aplicat la­ locul de muncă metoda sovietică Nina Nazarova, şi depăşirile de normă pe care le-a obţinut. El a mai arătat că datorită acestei metode salariul său a crescut cu 25%. Expunerea lui a fost as­cultată cu interes de muncitorii care aplică diferite metode de muncă sovietice. Tov. Valentina Imbăruş, din bi­roul organizaţiei de bază, a in­astat apoi asupra necesităţii ridi­cării nivelului ideologic, politic şi cultural al muncitorilor­­şi funcţionarilor prin studii în cercurile ARLUS din întreprin­dere şi prin însuşirea mate­riale­lor şi cărţilor de ştiinţe tehnice sovietice. Pentru extinderea me­todelor sovietice de muncă, mun­citorul Serafim Braniște, și-a luat angajamentul de a antrena 25 de muncitori în folosirea me­todei sovietice Nina Nazarova. VICTOR TIŢA coresp. Către Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Bucureşti Muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii uzinei „Independenţa" din Sibiu, s’au adunat în meeting de protest în ziua de 31 Martie a. c., pentru a înfiera cu adâncă revoltă asasinarea,lui Nikos Beloian­protestele întregii omeniri cinstite ca­re a încercat să oprească această asasinare mişelească. Revolta şi indignarea noastră fără margini se adaugă aceleia a muncitorimii iubitoare de Pace Şi . „ , v,_* I O , I • lUUilUltUlliJUU lUUHUdie ims şi a tovarăşilor sar de către clica libertate din lumea întreaga monarho-fascistă de la­ Atena, la or­dinul sângeroşilor stăpâni imperia­liştii americani, protestează cu ener­gie împotriva nelegiuitei crime să­vârşite prin omorîrea celor mai vajnici luptători pentru Pace, liber­tatea şi independenţa Greciei. Prin această odioasă crimă ban­diţii americani în cârdăşie cu slu­gile lor monarho-faseiste de la Atena, au călcat cu bestialitate în picioare Trăiască lupta Partizanilor Păcii! striga: „Să fie traşi la răspundere odioşii asasini ai lui Beloiannis şi ai celor trei tovarăşi ai săi’. Noi acuzăm guvernul grec şi pe stăpânii lor americani de cea mai murdară crimă împotriva umani­tăţii, împotriva păcii şi libertăţii, nobile obiective pentru care Nikos Beloiannis şi tovarăşii săi au luptat. Memoria lui Nikos Beloiannis şi a celor trei tovarăşi ai săi’, va rămână vie în sufletele noastre şi nu vom precupeţi nimic în lupta ce o ducem pentru apărarea păcii şi libertăţii. Rugăm Comitetul Permanent pen­tru Apărarea Păcii din RPR să fie interpretul protestului nostru pentru ca să ştie criminalii de la Atena şi stăpânii lor că forţele păcii şi de­mocraţiei sunt de neînvins, că nicio crimă şi asasinat nu va opri ofen­siva victorioasă a forţelor păcii îm­potriva forţelor întunericului şi răz­boiului. Să ştie asasinii dela Atena şi Wall­ Street, că nu vor scăpa de ju­decata popoarelor, oriunde s’ar a­­s­cun­de ei. TABREA DUMITRU, secretarul organizaţiei de bază; MOZES ANDREI, preşedintele comitetului de întreprindere şi IMRE ADALBERT, preşedintele comitetului de luptă pentru pace. O inovaţie lăsată în părăsire în 1950 la întreprinderea Regio­nală de Electricitate Sibiu, munci­torul Carol Haltrich II a confec­ţionat cu mijloace proprii întreprin­derii, siguranţele aeriene de 15 Kw şi Paratonerele de 6 şi 15 Kw­ Ace­ste aparate de protecţie contra su­ praintensităţilor şi supratensiunilor care se ivesc uneori defectând trans­formatorii, se procurau din import. In 1950 IRES-ul a fost înzestrat cu un stoc important din aceste aparate construite prin mijloace lo­cale. Insă din cauza birocratismului cuibărit în birourile serviciului de aprovizionare, această iniţiativă a fost abandonată, iar până în pre­zent, organele de aprovizionare ale IRES-ului au recurs la cererea din import a acestor aparate. Trebue să mai amintim că inovatorul a fost trecut la un alt loc de muncă şi inovaţia părăsită. Credem că o măsură urgentă care să remedieze această lipsă ar fi: Procuarea de tuburi de sticlă de la fabricile de sticlă din regiune pen­tru atelierul mecanic şi de bobinaj şi readucerea inovatorului la locul său de muncă, unde să înceapă ur­gent construirea acestor aparate de Protecţie. Deasemeni, prin măsuri tehnico-organizatorice să se asigure extinderea acestei metode. Numai astfel avem garanția că satul Hoghilag, Rodbav şi altele care vor fi electrificate în 1952, vor avea asigurate condiţiile necesare pentru a se bucura de foloasele electricităţii. GRIGORE SÂRBU, eo*e.*­. Au realizat însemnate economii Muncitorii tehnicienii si func­ţionarii întreprinderii economice industriale Făgăraş, contribue la consolidarea succesului reformei băneşti prin realizarea de cât mai multe economii. In ultimul timp totalul econo­­miilor se ridică Irt- 3 100 Aceste economii s’au realizat prin folosirea deşeurilor la diverse re­paraţii executate la morile şi joagărele întreprinderii. Precum şi prin întrebuinţarea raţională a materialelor necesare la carie­rele de tras de ciment şi piatră de var. Tov. Traian Dima şi Ioan Po­­pocea, mineri la cartierele de tras de la Şinca Veche, au reuşit să reducă consumul specific de de material pe tona de trai cu 15%. La fel tov. Virgil Pop­adi, a executat o reparaţie princi­pală la joagăr, întrebuinţând nu­mai materiale provenite din de­şeuri. Conştienţi că orice economie de material realizată prin buna or­ganizare a producţiei, înlătura­rea risipei şi micşorarea consu­murilor specifice duce la scăderea preţului de cost şi la mărirea puterii de cumpărare a leului nou, muncitorii luptă şi mai ho­­tărîţi pentru realizarea de noi economii, îndrumaţi de către organizaţia de bază, ei luptă pentru îmbună­tăţirea condiţiilor lor de trai, pentru întărirea economică a re­giunii noastre, pentru pace. IO­AN GHIZDAVU eorefcip. „Sa fie traşi la răspundere vidioşii asasini ai lui Beloiannis şi ai celor trei tovarăşi ai săi" — Meetingul de la uzina „Independenţa“ — Aflând despre asasinarea eroilor nală de Protest desfăşurată in lu­dasei muncitoare din frunte cu Beloiannis, Grecia în cea întreagă. Crima de la Atena muncitorii este o urmare a ultimei şi celei mai uzinei „Independenţa" s au adunat brutale intervenţii americane în afa­­într'un meeting fulger Pentru a cere cerile interne ale Greciei, în favoa­cu ură nestăvilită ca asasinii dela Atena şi hitlerii americani să dea socoteală pentru crimele lor în fata Popoarelor. In cadrul meetingului a luat cu­vântul tov. Constantin Bagalin, care a arătat că vestea despre actul cri­minal al călăilor monarho-fascişti de la Atena, de a fi­­asasinat patru fruntaşi comunişti în frunte cu Beloiannis, pentru „vina’ de a fi luptat Pentru libertatea şi indepen­denţa Greciei, apare oamenilor cin­stiţi cu atât mai monstruoasă cu cât autorii crimei au sfidat prin aceasta uriaşa mişcare internaţie-rea clicii militariste şi ultrafasciste a lui Papagos. Pentru a se menţine la putere, clica falită a lui Plastiras- Venizelos nu s’a sfiit să ver­se din nou sângele eroilor clasei muncitoare din Grecia, Bekoannis şi tovarăşii săi. Dar crima hitlerilor americani şi a lacheilor lor manarno-fascişti nu-şi va atinge scopul de îngenunchere a poporului grec după cum nu va putea Numeroşii muncitori ai uzinei „in­dependenţa“, ca I. Popa, I. Moldo­van, Dumitru Ifromei, Victor Aldea, Coman Popa, Maria Cosma, Ion Du­mitru şi alţii luând atitudine dârză faţă de asasinarea eroilor clasei mun­citoare din Grecia au cerut cu toţii, rând pe rând, ca monarho-fasciştii de la Atena şi bestialii lor stăpâni, imperialiştii americani, să răspundă pentru crimele lor în faţa popoare­lor dornice de pace. Deasemenea prin telegrama adre­sată Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din RPR muncitorii uzinei „Independenţa“ s’au ridicat în­ IrVun singur glas cerând încetare a înnăbuşi nici protestul milioanelor de teroarei monarho-fasciste din Grecia, oameni ai muncii din lumea întreagă, care cer cu nestăvilită şi aprigă ură ca asasinii să dea socoteală în faţa popoarelor lumii, libertatea şi independenţa Greciei în­sângerate. Meetingul s’a încheiat prin adop­tarea următoarei telegrame:

Next