Lupta Sibiului, iulie 1952 (Anul 9, nr. 2179-2205)

1952-07-22 / nr. 2197

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI*VAI I U LUI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR SIBIU SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul LX — Nr. 2197 | Marţi, 22 Iulie 1952 | 4 pagini — 20 bani Constituţia marilor drepturi şi libertăţi In­­ întreaga ţară oamenii muncii salută cu bucurie şi entuziasm Pro­iectul noii Constituţii a Republicii Populare Române. Inspirându-se din exemplul măreţei Constituţii Stalini­­ste, proiectul noii Constituţii a RPR oglindeşte în cuvinte simple şi con­cise, aproape în stil de proces ver­bal, viaţa nouă pe care şi-o făureşte Poporul nostru sub conducerea Par­tidului, cu ajutorul măreţ şi frăţesc al Uniunii Sovietice, înregistrează cuceririle şi fixează legislativ marile drepturi şi libertăţi de care se bu­cură toţi cei ce muncesc din patria noastră. Veacuri dearândul poporul nostru a fost asuprit crâncen, jefuit tâlhă­reşte de exploatatorii din ţară, de moşieri şi capitalişti şi de cotropi­torii din afară — dela vizirii şi beii turci până la nesăţioşii reprezentanţi ai trusturilor şi băncilor americane, engleze şi franceze, etc. Dominaţia burgheziei şi a moşierimii a însem­nat împletirea înapoierii economice a ţării cu cea politică, răpirea liber­tăţilor democratice, teroarea sălba­tică împotriva oamenilor muncii, al căror unic­­drept" era acela de a îndura fără crâcnire suferinţele sau de a putrezi în Doftanele »demo­craţiei” capitaliste. Pe propria sa piele a învăţat poporul nostru ade­vărul cuvintelor marelui Lenin că »democraţia burgheză rămâne întot­deauna — şi în timpul capitalismu­lui nu poate să nu rămână — strâm­tă, ciuntită, falsă, ipocrită, o cap­cană şi o minciună pentru cei ex­ploataţi şi săraci şi din paradis pen­tru cei bogaţi”, împotriva asupririi şi înrobirii au luptat cu eroism şi abnegaţie cei mai buni fii ai poporului nostru in frunte cu comuniştii. Proiectul noii Consti­tuţii­­ arată că Republica Populară Română s'a născut şi s'a întărit ca rezultat al eliberării ţării de către forţele armate ale Uniunii Sovietice, de sub jugul fascismului şi domina­ţiei­­ imperialiste, ca rezultat al do­­borîrii puterii moşierilor şi capitaliş­tilor de către massele populare dela oraşe şi sate în frunte cu clasa mun­citoare, sub conducerea Partidului Comunist Român. Făurirea statului de democraţie Populară, în care Puterea aparţine oamenilor muncii dela oraşe şi sate, a deschis în istoria mult încercatului nostru popor o Pagină nouă şi lu­minoasă — aceea a împlinirii celor mai înalte năzuinţi ale oamenilor muncii, a cuceririi unei vieţi libere şi fericite pentru cei ce muncesc. Aceasta se exprimă nemijlocit în marile drepturi şi libertăţi de care se bucură azi Poporul nostru mun­citor. In Republica­ Populară Română dreptul la muncă, dreptul la odihnă, dreptul la asigurarea materială la bătrâneţe, în caz de boală sau pier­dere a capacităţii de muncă, dreptul la învăţătură au devenit realităţi vii, au pătruns adânc în viaţa de zi cu zi a oamenilor muncii. Proiectul noii Constituţii nu nu­mai că proclamă aceste drepturi de­spre care nici cea mai făţarnică, mai ipocrită şi mai demagogică „demo­craţie” burgheză nici măcar nu în­drăzneşte să sufle vreun cuvânt , ci şi garantează aceste drepturi, spe­cifice unei ţări în care puterea se află în mâna oamenilor muncii. Cine poate uita trecutul, conce­dierile după bunul plac al patroni­lor, teama zilei de mâine, şomajul şi crizele care aruncau în stradă zeci şi sute de mii de oameni ai muncii cu familiile lor, pradă foametei şi celei mai negre mizerii? Astăzi, ase­menea suferinţe, care pentru popo­rul nostru au rămas o amintire în­­tunecată, mai indură milioane şi mi­lioane de robi ai capitalismului. Du­pă înseşi datele oficiale, vădit mic­şorate, ale Ministerului Muncii din Statele Unite, erau înregistraţi re­cent în SUA 4.200.000 şomeri totali. Pe lângă 9 milioane de şomeri Par­ţiali — care lucrează doar câteva zile pe săptămână — adică un total d­e peste 13 milioane de muncitori Şomeri. Această situaţie caracteristică tu­­turor ţărilor capitaliste arată cu Pu-Articol de fond apărut în ziarul :Scânteia" tue. 2405 din 20 Iulie 1952. tere cât de măreaţă este cucerirea istorică a oamenilor muncii din ţara noastră, cărora, aşa cum arată pro­iectul noii Constituţii, le es­te asi­gurat dreptul la muncă , adică dreptul de a primi o muncă garan­tată şi retribuită potrivit cu canti­tatea şi calitatea ei. Acest drept este garantat prin faptul că fabricile, uzinele şi minele, bogăţiile subsolu­lui, etc. sunt bunuri ale întregului popor, că pe baza politicii de indus­trializare socialistă a ţării se con­­struesc neîncetat noi fabrici şi uzine, creşte sectorul socialist din agricul­tură, se desvoltă continuu, planifi­cat, întreaga economie naţională. Proiectul de Constituţie arată că ga­rantarea dreptului la muncă este strânsă legată de faptul că în econo­mia ţării noastre este înlăturată po­sibilitatea crizelor economice şi este lichidat şomajul. Toate acestea fac ca în ţara noastră clasa muncitoare să crească numericeşte an cu an , în ultimii ani de economie planifi­cată numărul muncitorilor sporind anual cu peste 200.000 de oameni­ Proiectul noii Constituţii garan­tează oamenilor muncii din ţara noas­tră dreptul la odihnă. Ziua de muncă este stabilită la 8 ore. Prin Hotă­­rîrea din Mai 1951 a Consiliului de Miniştri, durata zilei de lucru pen­tru anumite Profesiuni cu condiţii de muncă grele şi foarte grele a fost redusă până la 4—5 ore, fără scăderea salariului. Muncitorii şi funcţionarii se bucură de concedii anuale plătite, în cele mai frumoase staţiuni balneo-climaterice de la mun­te şi de la mare, unde în trecut nu călca picior de muncitor­i şi care astăzi sunt puse la dispoziţia lor. In 1952 numărul muncitorilor care îşi vor petrece concediul la munte sau la mare se ridică la peste 300.000! In timp ce în ţările imperialiste in cap cu SUA bugetele de război Prevăd fonduri uriaşe pentru în­armări, pentru îngrămădirea de mormane de arme de toate soiurile. Pentru monstruoasele asasinate în massă din Coreea. Proiectul noii Constituţii Proclamă dreptul la asi­gurarea materială a oamenilor mun­cii la bătrânețe, în caz de boală sau de incapacitate de muncă. Garanta­rea acestui drept este asigurată prin desvoltarea largă a asigurărilor so­ciale Pe socoteala statului — numai în trei ani statul a alocat în acest scop 51 de miliarde lei — prin asis­tența medicală gratuită acordată ce­lor ce muncesc, prin punerea la dis­poziţia acestora a staţiunilor bal­neare şi climaterice etc. Proiectul noii Constituţii statorni­ceşte­­că în ţara noastră dreptul la învăţătură este asigurat prin obliga­tivitatea şi gratuitatea învăţământu­lui elementar, prin sistemul burselor de stat, organizarea învăţământului Profesional gratuit. In ţara noastră pe care clasele exploatatoare o voiau de veci cufundată în besna analfa­betismului­­ şi obscurantismului şi unde învăţătura era un Privilegiu al celor bogate, revoluţia culturală este în plină desfăşurare, comorile cul­turii devin un bun al masselor. Mul­ţumită grijii partidului şi statului au luat o mare desvoltare ştiinţa, arta şi literatura, puse în slujba po­porului şi patriei. Avântul Puternic al învăţământului şi culturalizării masselor este oglindit de asemenea fapte cara sunt reducerea în 1951 cu 2,5 milioane a numărului analfa­beţilor, faţă de 1941; creşterea faţă de 1938­ de peste 4 ori a numărului elevilor din învăţământul mediu; creşterea an cu an a numărului uni­versităţilor şi al studenţilor care in 1951 era aproape dublu faţă de nu­mărul din 1938. Ce ar Putea şi o­ Puna, oare, unor asemenea fapte, »democraţia” capitalului monopolist. Procentul de mai puţin de 1% din bugetul SUA rezervat învăţământu­lui p­rugurile de cărţi aprinse pe străzi după modelul hitlerist, sau fondurile considerabile şi mereu sporite pentru „ creşterea păduchilor şi şobolanilor infectaţi cu ciumă — adevăraţii reprezentanţi ai “culturii” imperialiste americane? Proiecul noii Constituţii cheză­­şueşte oamenilor muncii, cetăţeni ai Republicii Populare Române, fără deosebire de naţionalitate, rasă şi sex, deplina egalitate de drepturi la toate, domeniile vieţii economice, po­litice şi culturale. Proiectul noii Constituţii este o nouă dovadă a fap­tului că numai într’un regim în care Puterea se află în mâinile oamenilor muncii poate fi realizată în mod e­­fectiv şi garantată o asemenea ega­litate — şi nicidecum în făţarnica »democraţie’ burgheză care se mul­ţumeşte să proclame »egalitatea d­in­tre patron şi muncitor, între moşier şi ţăran — ca şi cum ar putea fi vreodată posibil ca un Morgan sau Rockefeller, care au în mâna lor nu numai economia SUA şi a ţărilor dependente, ci şi­ statul american, întreaga lui Politică, să fie ,egali” în societate cu şomerul flămând sau cu muncitorul lovit de măsurile fas­ciste! Proiectul noii Constituţii stator­niceşte faptul că la Republica Popu­lară Română femeia are drepturi egale cu ale bărbatului în toate do­meniile de activitate. In ţara noastră milioane de femei muncitoare desfăşoară o activitate rodnică, entuziastă şi pricepută, ală­turi de bărbaţi în lupta pentru pace, pentru socialism. Statul democrat­­popular, încurajând participarea ac­tivă a femeii în toate domeniile con­strucţiei, ocroteşte căsătoria şi fa­milia, sprijină în mod multilateral interesele mamei şi copilului. După exemplul măreţei Uniuni So­vietice statul nostru democrat-popu­lar asigură rezolvarea justă, leni­­nist-stalinistă, a problemei naţionale. Proiectul de Constituţie consfinţeşte una din realizările fundamentale ale regimului de democraţie populară , înf­ăptuirea deplinei egalităţi de drep­turi de care se bucură în ţara noa­stră poporul român şi minorităţile naţionale. Oamenii muncii maghiari, sârbi, croaţi, germani etc. au astăzi reprezentanţi în aparatul de stat, au şcoli, instituţii culturale şi artistice în limba maternă, îşi desvoltă cultu­ra naţională ca formă şi socialistă în conţinut şi luptă cot la cot cu po­porul român pentru construirea so­cialismului şi înflorirea Republicii Populare Române — patria comună a tuturor celor ce muncesc la oraşe şi sate. Ca rezultat al politicii na­ţionale leninist-staliniste, duse cu consecvenţă de partidul şi de statul nostru, în luptă necurmată împotri­va vrajbei naţionaliste şi a şovinis­mului claselor exploatatoare, s’au sta­tornicit între poporul român şi mi­norităţile naţionale relaţii de prie­tenie frăţească colaborare şi întraju­torare reciprocă, care constitue un izvor de forţe al republicii noastre populare. înfiinţarea Regiunii Auto­nome Maghiare pe teritoriul locuit de populaţia maghiară secuiască compactă va contribui la întărirea încrederii şi prieteniei între poporul român, minoritatea naţională maghia­ră şi alte minorităţi naţionale, va fi o lovitură puternică dată rămăşiţe­lor şovinismului şi naţionalismului, va duce la întărirea unităţii de lup­tă a întregului popor muncitor şi astfel la întărirea patriei. In acelaş scop, proiectul noii Constituţii pre­vede că orice manifestare a şovi­nismului, urii de rasă şi naţionalis­mului este pedepsită de lege. Proiectul noii Constituţii prevede ■libertăţile largi şi consecvente care pentru oamenii muncii din ţara noa­stră sunt o realitate — libertatea cuvântului, a presei, întrunirilor şi meetingurilor, cortegiilor, demonstra­ţiilor de stradă, libertatea de organi­zare, libertate de conştiinţă. Spre deosebire profundă de constituţiile ţărilor capitaliste în care asemenea prevederi sunt frazeologie demago­gică, ele fiind un fapt anulate de nenumăratele restricţii înscrise sau neînscrise în legi, proiectul noii Con­stituţii a RPR pune accentul nu pe proclamarea formală a acestor li­bertăţi fundamentale, ci pe garan­tarea lor materială — chezăşuită de faptul că tipografiile şi depozitele de hârtie, sălile şi clădirile de în­truniri, ziarele şi posturile de ra­dio aparţin oamenilor muncii. Nu întâmplător cele mai veninoase atacuri ale propagandei imperialiste sunt îndreptate împotriva faptului că mijloacele materiale de care depin­de exercitarea efectivă a drepturilor și libertăților politice au încetat de ^Continuare în pag- 2*a) Republica Populară Română este un stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Baza puterii populare în Republica Popu­lară Română este alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, în care rolul conducător aparţine clasei muncitoare. (Din proiectul de Constituţie a Republicii Populare Române) Oamenii muncii din oraşele şi satele regiunii noastre discută cu multă însufleţire proiectul noii Constituţii In fabrici, în instituţii, în staţiuni de maşini şi tractoare şi pe ogoarele­­ regiunii noastre, oamenii muncii au primit cu multă însufleţire proiectul­­ noii Constituţii a Republicii Populare Române. Citindu-l cu multă atenţie şi discutându-l, ei au salutat cu bucurie acest proiect de Constituţie, care oglin­deşte cuceririle oamenilor muncii în lupta revoluţionară ce o duc pentru construirea socialismului. Cu această ocazie oamenii muncii îşi exprimă din nou bucuria faţă de partidul şi guvernul nostru şi sunt hotărâţi să muncească cu puteri tot mai sporite pentru înflorirea patriei noastre. Munca — o datorie şi In ziua de 20 Iulie la orele 11, în curtea staţiunii de maşini şi tractoare se adunară mulţi tractorişti. Aici îm­preună cu ei am citit cu mare satis­facţie proiectul noii Constituţii a Re­publicii Populare Române. Ne-a bu­curat mult fiecare capitol, fiecare rând — căci ele arată deja cuceririle poporului nostru muncitor, în lupta pentru construirea socialismului. Intr’unul din articolele proiectului de Constituţie se prevede: „In Republica Populară Română munca este o dato­rie şi o chestiune de onoare pentru fiecare cetăţean capabil de muncă, după principiul „cine nu munceşte nu mănâncă“. In Republica Populară Ro­mână se înfăptueşte tot mai larg prin­­­cipiul socialismului: „De la fiecare după capacităţile lui, fiecăruia după munca Sa . Niciodată nu pot să uit viaţa chi­nuită pe care o duceam din trecut, viaţa în care nu am cunoscut decât mizeria şi sărăcia, lipsa celor da elementare drepturi. Sub regimul burghezo-moşieresc din ţara noastră, familia noastră care nu­mără 10 persoane, ca şi celelalte milioane de familii muncitoare, eram exploataţi până la sânge. Lucram ca zilerc pe moşia prinţului Ghica, aici împreună cu cei 7 fraţi ai mei, şi alături de părinţi, muncind toată ziua şi deabia ne câştigam existenţa. Câte chinuri şi mizerie am îndurat la acest mare exploatator. Şi iată acum! Viaţa noastră s’a schimbat. Atât a familiei noastre, cât şi a tuturor oamenilor muncii din patria noastră. La noi în staţiunea de maşini şi tractoare, tractoriştii se străduesc azi pe tarlalele gospodăriilor o chestiune de onoare colective, să secere cu grijă grâul atât de necesar hranei oam­enilor muncii. Şi se străduesc să-şi îndepli­nească cu cinste sarcinile din plan. Iată pe tractoriştii Vasile Stovăş, Ioan C. şi alţii, execută lucrări de bună calitate, folosesc din plin ma­şinile ce le au. Aşa cum arată pro­iectul noii Constituţii „în formaţiunea socialistă a economiei naţionale este lichidată exploatarea omului de către om“. Munca este azi, într’adevăr, o datorie şi o chestiune de onoare. Tractoriştii ca şi toţi muncitorii patriei noastre, sunt retribuiti după principiul socialist după munca. Pen­tru succesele în producţie, muncitorii sunt răsplătiţi cu premii, cu ordine şi medalii. Drepturile mari pe care le arată proiectul noii Constituții pentru cei ce muncesc, drepturi pentru care au lup­tat cei mai buni fii ai poporului nostru muncitor, trebue apărate din toate puterile noastre. Și acestea le putem apăra îndeplinind cu cinste sarcinile pe care le avem: să păzim, să întărim şi să desvoltăm sectorul socialist în­ agricultură, să luptăm pentru o înalta productivitate a muncii şi pentru întă­rirea continuă a disciplinei muncii. Eu mă angajez să lupt cu hotărîri pentru întărirea drepturilor cucerite, străduindu-mă să mobilizez tractoriştii din sectorul unde lucrez, să respecte îndatoririle de mare răspundere pre­văzute în proiectul de Constituţie, în scopul desvoltării sectorului socialist în agricultură, a ridicării nivelului de trai şi cultural al celor ce muncesc. CONSTANTIN ŢIPULEAC agronom de sector SMT Proştea Mare, raionul Mediaș Proiectul noii Constituţii a R. P. R. — expresie vie a adâncului democratism Citind cu nespusă bucurie Proiectul de­ Constituţie a Republicii Populare Române apărut în ziarul „Scânteia“ Nr. 2403 din 18 iulie a. c., mi-am dat seama pe deplin de structura statului nostru de democraţie populară. Din cele 10 capitolle ale proiectului, reiese clar că orânduirea socială şi orânduirea de stat a Republicii noastre Populare, este o expresie vie a demo­craţiei noastre populare, o formă su­perioară de organizare a statului nos­tru ce merge cu paşi repezi pe drum­ul construirii socialismului. Proiectul noii Constituţii a patriei noastre garantează prin adâncul ei democratism consecvent, drepturile ce­tăţenilor la muncă, la odihnă, la în­văţătură, la asigurarea materiali la bătrâneţe, etc. tuturor naţionalităţilor fără deosebire de rasă şi sex şi asi­guri deplina egalitate în drepturi în toate domeniile vieţii economice, po­litice şi culturale. Călăuzindu-ne după învăţătura sta­­linistă, proiectul noii Constituţii, re­prezintă bilanţul realizărilor deja în­făptuite până acum în ţara noastră de guvernul şi partidul nostru. O altă caracteristică deosebit de importantă a Proiectului de Constituţie a Repu­blicii Populare Române este adâncul ei internaţionalism proletar. Odată cu oamenii muncii din ţara noastră îmi îndrept gândul de recu­noştinţă şi încredere către guvernul şi partidul nostru, creatorul acestui Proiect de Constituţie şi către con­ducătorul partidului şi al oamenilor muncii din patria noastră, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care ne că­lăuzeşte în victoria construirii socia­lismului prin luminoasele şi măreţele principii ce stau la baza Proiectului de Constituție a Republicii Populare Române. G. CRETOIU muncitoare la Centrul Poligrafic- Sibiu Voi întări prin muncă proiectul noii Constituţii Am în faţa mea ziarul Neuer Weg. In 19 Iulie s’a publicat în acest ziar Proiectul noii Constituţii a Republicii Populare Române. Acest proiect oglindeşte drepturile şi obligaţiunile democratice pe care oa­menii muncii indiferent de naţionalitate le au în deplină egalitate în tânăra Republică Populară Română. Articolul 77 din acest proiect al Constituţiei garantează fiecărui muncitor dreptul la muncă, nu ca pe timpul regimului burghezo-moşieresc când în fiecare clipă oamenii muncii erau ameninţaţi şi daţi afară din fabrici, rămânând fără lucru. Pe baza acestui articol din proiectul de Constituţie, îmi este asi­gurată munca şi sunt hotărît ca prin munca pe care o voi depune şi pe mai departe, să întăresc acest proiect şi să contribui la întărirea forţelor păcii şi să lupt pentru menţinerea titlului de stahanovist pe care tovarăşii mei de muncă mi l-au conferit. ION HANNICH stahanovist întreprinderea „Metalurgica“ Sibiu

Next