Lupta Sibiului, august 1952 (Anul 9, nr. 2206-2231)

1952-08-01 / nr. 2206

BiloîeraCcsîrsl7l£jsiii SIBIU PROLETARI O IM TOATE TARILE. UNITI -VAJ Lu­I ORGAN AL COMItETUlUI REGIONAL PMR SIBIU S' AL SFĂTUI I II POPULAR REGION­Al Actul LX — Nr. 2206 | Vineri, 1 August 1952 | 4 pagini — 20 bani Să cinstim proiectul de Constituţie prin noi victorii în muncă Tot mai numeroase sunt victoriile oamenilor muncii din ţara noastră în iureşul întrecerii socialiste, în lup­ta lor comună pentru înflorirea so­cialismului pe care-1 constmiesc. In fiecare întreprindere, uzină, şantier, instituţie, un ritm nou, plin de viaţă, înviorează strădania oamenilor a că­ror muncă a devenit o datorie şi chestiune de onoare, o chestiune de glorie. Acum 1­8 ani, oamenii muncii din patria noastră, ajutaţi de victorioa­sele Armate Sovietice, au rupt lan­ţurile robiei, au zdrobit jugul lui Antonescu şi Hitler şi au înscris o nouă pagină în istoria ţării, o pa­gină luminată de glorie. De atunci s’au schimbat multe în ţara aceasta in care părea că se împământenise jaful, exploatarea, hoţia, corupţia. Oamenii muncii, foştii robi, educaţi într’un spirit nou şi conduşi de partid, au luat în propriile lor mâini frânele treburilor ţării şi s’au dovedit capabili şi demni să con­ducă. In fabrici, uzine, şantiere, pre­tutindeni, odată cu ajutorul oame­nilor sovietici a pătruns suflul vie­ţii noi, bucuria victoriilor din zi în zi mai numeroase. Astăzi, privim cu satisfacţie bilanţul cuceririlor din a­­­ceşti 8 ani, cuceriri consfinţite pe cale legislativă în proiectul noii Consti­tuţii. Proiectul noii Constituţii a fost primit cu însufleţire de cele mai largi masse populare, însufle­ţire care şi-a găsit oglindirea în entuziasmul nestăvilit cu care fie­care om al muncii desfăşoară în pre­zent întrecerea socialistă, la fiecare loc de muncă. In aceste zile, când întreg poporul discută proiectul vii­toarei Constituţii, mulţi muncitori şi muncitoare şi-au reîmprospătat an­gajamentele luate în cinstea zilei de 23 August. Muncitoarea Veronica Dragomir de la fabrica „7 Noembrie“ din Sibiu, decorată cu „Ordinul Mun­cii“ clasa IlI-a şi-a luat angaja­mentul să-ş­i depăşească plănul cu 120 duzini de ciorapi la prinsul pere­chilor. Asemenea angajamente şi-au luat şi tovarăşele Olga Kohl, Ana Ignat, Maria Cotârlea, etc. Angajamentele prind viaţă, munca se desfăşoară cu intensitate pretu­tindeni. Proiectul noii Constituţii con­sfinţeşte dreptul la muncă şi nume­roase sunt formele prin care cei mai merituoşi pioni ai luptei pentru construirea socialismului sunt re­compensaţi pentru strădaniile lor. De pildă, recent, muncitorii, tehnicienii şi funcionarii de la întreprinderea „Partizanul Păcii“ din Mediaş, au conferit unei noi serii de 10 frun­taşi ai întrecerii socialiste distincţia „stahanovist“. Printre aceşti zece me­rituoşi sunt şi tovarăşii Ion Moldo­van sculer, utemistul Ion Holom me­canic ajustor, Vasile Len­cea mecanic motorist, etc. Cu câtă oră priveşte astăzi îna­poi, tovarăşul Constanti Mălai, la timpurile când în regimul burghez, exploatarea omului de către om era „legea“ pe care se sprijinea putre­gaiul societăţii de atunci. Pe vremea aceea, el, Constantin Mălai, nu pu­tea fi altceva decât un mecanic re­dus la rolul de anexă a maşinii sale, un muncitor anonim, epuizat de muncă pe una din locomotivele CFR. Astăzi, tovarăşul Constantin Mălai, datorită partidului care l-a educat şi l-a­ ajutat să se ridice, datorită ajutorului frăţesc al me­canicilor sovietici, este cincisetist. Numele său este cunoscut şi rostit cu respect în toată ţara, a ajuns peste graniţă. El est© iniţiatorul unei mişcări care a înviorat munca mecanicilor din depourile CPR, miş­carea luptei pentru economii prin aplicarea metodei sovietice planul fi­nanciar de producţie al locomotivei. El şi ca el mii şi mii de oameni ai muncii, stahanovişti, fruntaşi în producţie, muncitori, tehnicieni, func­ţionari şi oameni de ştiinţa, ştiu că toate cuceririle poporului nostru, sunt în statul oamenilor muncii de la oraşe şi sate, Republica Populară Româ­nă, garantate de lege. In proiectul noii Constituţii se spune că: „Cetă­ţenilor Republicii Populare Române le este asigurat dreptul la muncă, adică dreptul de a căpăta o muncă garantată şi plătită potrivit cu can­titatea şi calitatea ei“. Câtă deosebire între viaţa nouă pe care o făurim aici în ţara noa­stră eliberată de sub jugul fascist pentru totdeauna de glorioasele Ar­mate Sovietice şi între viaţa pe ca­re astăzi continuă s-o trăiască în mi­zerie milioane de exploataţi din America, Anglia, Franţa, Spania, Iu­goslavia, etc. In aceste ţări oamenii muncii au „dreptul“ de a muri de foame de a şoma sau de a fi ex­ploataţi plătindu-li-se pentru munca lor grea, salarii de mizerie. în ţara noastră tot mai des întâl­neşti oameni ca Vasile Szumilaş dela „Partizanul Păcii“ Mediaş de mai multe ori inovator şi raţionalizator, -ca Ion Hannich dela „Metalurgica“ stahanovist, ca Ion Mărunţelu dela „Balanţa“, ca Paraschiva Boşneag dela „7 Noembrie“ din Sibiu, etc. Hotărîrea acestora de a întâmpina ziua de 23 August şi de a cin­sti proiectul noii Constituţii cu vic­torii deosebite în muncă, se mani­festă intens în fiecare întreprindere. Entuziasmu­l şi forţa lor creatoare trebue sprijinită însă intens de or­ganizaţiile de bază, comitetele sin­dicale şi de conducerea întreprinde­rilor. In ac­est scop, organizarea între­cerii socialiste trebue să fie obiecti­vul principal al conducerilor. Ea tre­ime reîmprospătată cu elementele cele mai noi, cu metodele şi iniţia­tivele stahanoviştilor sovietici şi alor noştri. Trebue să eliminăm oda­tă pentru totdeauna atitudini de nepăsare faţă de metodele cele mai avansate de muncă, metode care au menirea să ajute la folosirea tuturor rezervelor interne în întreprinderi. O asemenea indiferenţă faţă de ne­cesitatea reîrreprospătării întrecerii socialiste şi a introducerii de noi metode, o manifestă şi conducerea uzinelor „Independenţa“ din Sibiu, care consideră că treaba aceasta a­­parţine exclusiv comitetului sindical. Complect greşit şi dăunător. Con­ducerea uzinelor „Independenţa“ va trebui să ia o atitudine autocritică faţă de faptul că până acum nu a făcut nici un pas pentru introduce­rea metodei autofotografierea zilei de muncă, metodă care a­­fost discu­tată şi studiată în cadrul cabinetului tehnic. Organizaţiile de bază şi comitetele sindicale vor trebui să stimuleze prin toate mijloacele acţiunile meri­tuoase ale muncitorilor, să sprijine pe inovatori şi raţionalizatori şi să stimuleze spiritul inventiv al aces­tora. O metodă sovietică menită să stimuleze interesul muncitorilor de a participa cât mai activ şi în număr cât mai mare la problemele produc­ţiei, este „Ziua propunerilor“. Acea­stă metodă aplicată la fabrica „Dra­pelul Roşu“, din Sibiu, a dat o serie de rezultate demne de remarcat. In­­tr’o singură zi, s-au făcut 9 propuneri de organizare tehnică a muncii, pro­puneri care în majoritate au fost acceptate şi pentru care iniţiatorii lor au fost premiaţi cu importante sume de bani. Deasemeni trebue să se acorde un interes deosebit şcolilor de ca­lificare, unde cresc oameni capabili să stăpânească şi să împingă teh­nica înainte. In această privinţă a dovedit lipsă de interes, conducerea secţiei de transport gaz Sibiu , din str. Rusciorilor, secţie unde forurile com­petente au au sprijinit pe elevii cursului de calificare. Organizaţiile de bază, comuniştii, trebue să îndrume şi să sprijine activ comitetele sindicale şi condu­cerile, ajutându-le să-şi lichideze lip­surile, să participe cu toată pute­rea și însuflețirea la opera de con­struire a socialismulu­i. Forţele armate ale Republicii Populare Române stau de strajă suveranităţii şi independenţei poporului român, securităţii sale şi păcii (Din proiectul de Constituţie a Republicii Populare Române) IN CINSTEA PROIECTULUI NOII CONSTITUŢII ŞI A ZILEI DE 23 AUGUST O vie activitate la întreprinderea „Vitrometan“ Mediaş In urma Primei consfătuiri a sta­­hanoviştilor şi fruntaşilor în Pro­ducţie din industria sticlei- cerami­cei fine şi articolelor casnice, între­­prindere­a „Vitrometan" din Mediaş, a primit un Preţios ajutor în lichi­darea lipsurilor care au fost ana­lizate cu ocazia consfătuirii. Conducerea întreprinderii, spriji­nită de consiliul sindical, a pornit hotărît la o mai bună organizare a muncii. Rezultatele n'au întârziat­ Până în prezent echipa tov. Ioan Buzdugan, care-şi luase angajamen­tul în cinstea zilei de 23 August să depăşească planul de producţie la toţi indicii cu 10%, datorită spri­jinului primit din partea organiza­ţiei de bază, a conducerii întreprin­derii şi a comitetului de întreprin­dere, a reuşit să-şi depăşească pla­nul cu 03,6%, scăzând rebutul cu 17,8%. Un succes asemănător l-a obţinut şi echipa tor- Silvestru Ma­­gyara, care-şi luase angajamentul să-şi depăşească planul la articole suflate pe luna Iulie cu 10%, şi care acum şi-a depăşit angajamentul cu 35,2%. Realizări importante a obţinut şi echipa tov. Gheorghe Magda, care a reuşit, datorită unei bune orga­nizări a muncii, să-şi depăşească planul la articolele presate cu 41,8% şi să scadă rebuturile cu 10%. Stahanovistul Octavian Forman, fiind ajutat de tov- Elena Potară, fruntaşe în Producţie la întreprin­derea „Eprubeta” din Bucureşti care a venit în schimb de experienţă la fabrica „Vitrometan”, a reuşit să fabrice pipete, butirometre, siringi gradate de mare precizie şi alte obiecte, care înainte erau importate din străinătate. Producţia articolelor de mai sus la o extindere din ce în ce mai mare, muncitorii de aici fiind hotă­­rîţi să cinstească astfel proiectul noii constituţii. GHEORGHE CREŢU Noi succese în muncă Cu­vântul a ajuns şi la noi la Selimbăr, vestea publicării proiectu­lui noii Constituţii a Patriei noastre. Noi, colectiviştii, am primit cu ne­spusă bucurie această veste. Proiec­tul noii Constituţii dovedeşte şi mai mult că s’au dus pentru totdeauna vremurile când, ocrotiţii de consti­tuţia statului burghez, chiaburul loan Modran şi uneltele lui loan Popazu şi Gheorghe Stan, precum şi alţi chiaburi din comuna noastră făcuseră din ţăranii muncitori ade­văraţii lor robi. Art. 3 din proiectul noii Consti­tuţii prevede că: „Republica Popu­lară Română s’a născut şi s’a întărit ca rezultat al eliberării ţării de că­tre forţele armate ale Uniunii Re­publicilor Socialiste Sovietice de sub jugul fascismului şi dominaţiei imperialiste ca rezultat al doborîrii Puterii moşierilor şi capitaliştilor de către massele populare de la oraşe şi sate în frunte cu clasa munci­toare, sub conducerea Partidului Comunist Român." Aşa după cum arată proiectul noii Constituţii, în Republica Populară Română pământul este al celor ce-l muncesc. De când Puterea este în mâna oamenilor muncii de la oraşe şi sate, viaţa a început să se schimbe din temelii. Datorită perfecţionării şi mecanizării muncilor. Producţia a­­gricolă a fost mult sporită. Iată, de pildă, în comuna noastră, 63 de familii de ţărani săraci şi mijlocaşi, printre care ne numărăm şi noi cu familiile noastre, nu mai suntem ex­ploataţi de chiaburi şi nu mai lu­crăm de delniţele înguste de pă­mânt cu unelte înapoiate. Noi ne-am unit cele 258 de hectare , teren, vitele şi uneltele de munca, for­mând gospodărie colectiva. In urma muncii cu tractoarele şi maşinile de la SMT Turnişor-Sibiu, producţia agricolă a fost depăşită faţă de plan. De pildă în 1951, muncind în colectiv şi cu tractoarele şi maşinile SMT, noi am obţinut 2.228 kg. grâu la hectar, pe când ţaranii muncitori din sectorul Particular Pe Peticele lor mici de pământ, lucrate după me­todele învechite, de abia au obţinut 1374 kg grâu la hectar. La floarea soarelui noi am obţinut 1.200 kg. la hectar, iar sectorul Particular nu­mai 550 kg. la hectar. La cartofi noi am­ obţinut 13.000 kg. la hectar, iar în sectorul Particular de abia s au obţinut 9­048 kg. Deci noi am dovedit superioritatea muncii în co­lectiv. Avutul gospodăriei noastre colec­tive crește mereu. Acum avem 34 vaci, 20 cai, aproape 400 oi, 18 scroafe de Prăsilă, 220 găini, 340 pui de găină, etc. şi am executat re­novarea tuturor grajdurilor gospo­dăriei colective. Nivelul de trai al colectiviștilor a crescut în urma a­­cestor succese, care nu ar fi fost posibile fără ajutorul clasei munci­toare conduse de partid şi fără spri­jinul efectiv al statului nostru de democraţie Populară. Proiectul noii Constituţii ne-a fă­cut să intensificăm secerişul şi în curând vom începe treerişul. Colectiviştii din Şelimbăr, alături de întreg poporul muncitor din ţara noastră, sunt hotărîţi să obţină me­reu noi succese în muncă pentru a sprijini astfel statul nostru de de­mocraţie Populară care condus de Partid luptă pentru lichidarea ex­ploatării omului de către om şi con­struirea socialismului. CONSTANTIN BLEZU lOAN'ILIUT membri ai gospodăriei colective „6 Martie" din comuna Șelim­­băr — raionul Sibiu Prima mare lucrare a planului a început să dea curent „Scânteia“ anunţă că „sutele de constructori pe şantierul marii cen­trale termoelectrice de la Doiceşti au sărbătorit zilele acestea o minunată victorie. Ei au dat în funcţiune cei dintâi grup producător de energie electrică, făcând astfel să capete viaţă prima mare lucrare a măreţu­lui plan de electrificare a ţării. Centrala termoelectrică de la Doi­ceşti, care a primit numele tovarăşu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, este cea mai mare uzină electrică con­struită până acum în ţara noastră. Ea este prima uzină electrică proiec­tată, construită şi montată în între­gime în ţară. Constructorii au pu­tut realiza această mare victorie da­torită folosirii pe scară largă a mi­nunatei experienţe sovietice, datorită sprijinului dat de Uniunea So­vietică şi de ţările de democraţie populară. Astăzi, uzina de la Doiceşti furni­zează mii de kilowaţi uzinelor din de electrificare electric Bucureşti, schelelor petrolifere şi în­treprinderilor industriale din Valea Prahovei- uzinelor din Oraşul Stalin, et­c. Odată cu intrarea in funcţiune a termocentralei Doiceşti, întregul po­por muncitor sărbătoreşte prima mare realizare a mă­rţului plan de electrificare a patriei, iniţiat de Co­mitetul Central al Partidului, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej“. Comuniştii sunt în frunte Membrii gospodăriei agricole co­lective „Drumul Libertăţii“ din co­muna Şura Mică-raionu­l Sibiu, a­­vând in frunte comuniştii au aplicat cu succes regulile agrotehnice la principalele culturi şi după termi­narea praşilelor ei au început la data de 21 iulie secerişul. Organi­zaţi în brigăzi şi echipe, cu cele două secerători-legători conduse de tractoriştii SMT-Sibiu şi cu două cositori simple acţionate de tracţiu­ne animală, au secerat până în pre­zent 76 ha grâu şi au desmiriştit totodată 60 ha din suprafaţa recol­tată, întrecerea socialistă între brigăzi, echipe şi oameni şi normele de lucru in­dividuale aplicate just, au contri­buit în mare măsură la succesul ob­ţinut de colectivişti. In fruntea muncilor se situea­ză brigada I-a condusă de tov. Axen­­te Mureşan. Exemplul comuniştilor Lazăr Băilă, Lazăr Balteş, etc., au fost urmate de colectiviştii Gheorghe Băilă, Ioan Florea şi alţii. Mem­brii gospodăriei colective, în cinstea proiectului de Constituţie a RPR şi-au luat angajamentul să termiine până la 30 iulie secerişul, treeri­­şul şi desmiriştitul. NICOLAE IVĂNUŞ coresp. Descoperirea unei bande de sabotori şi diversionişti Organele Securităţii de Stat au descoperit pe şantierele construcţiei Canalului Dunăre-Marea Neagră o bandă de sabotori şi diversionişti care, strecuraţi în diferite posturi de conducere, au dus o activitate de subminare a lucrărilor construc­ţiei Canalului. Au fost arestaţi: Ing. Frangopol Niculee, fost an­treprenor, fost şef al Diviziei Flao- Producţie a Direcţiei Generale a­­Ca­nalului. Ing. Rozei Aurel, fost mare­­ne­gustor şi industriaş, fost şef­­al sec­torului Planificare a DOC. Ing. Cernătescu Petre, fost in­dustriaş, fost comandant legionar, fost şef al sectorului mecanic a DGC. Ing. Munteanu Eugen, legionar şi fost informator al siguranţei anto­­nesciene. Farmache Menelas, fost procuror militar la Curtea Marţială Timişoa­ra pe vremea dictaturii antonesciene. Ing. Vasilescu Neculai, fost con­silier şi acţionar la societatea „Mica“ şi alţii. Cercetările sunt în curs. (Ager­­pres).

Next