Lupta, iunie 1885 (Anul 2, nr. 69-71)
1885-06-23 / nr. 69
axul n. rvo. 60. ABONAMENTE Pe an . . . 12 fr. V. an . . . " . Administrația in Str. Podul Vechiu Casele Papadopol. Uh immer 1© báni ----------------------- ---------------------------------------------------- DUMINICA 23 IUNIE 1885. Iassy 22 iunie 1885 Agricultorii noştri stau cu manele încrucişate înaintea necalificabilei măsuri luate de guvern faţă cu Franţa, care lovită pe nedrept, să pregăteşte şi ea a respunde prin punerea unei taxe de 50% asupra productelor noastre. • Cum ? în ţara aceasta nimic nu este în stare a scoate din piroteală pe cetăţeni? Nici o chestie cât de vitală nu-i poate decide oare a să mişca a să întruni, a protesta ? Inţălegem ca cetăţenii să remînă indiferenţi la abuzurile şi scandalurile guvernului şi a colectiviştilor. înţălegem ca să să dezintereseze complect de chestia politică, zicem înţelegem, fiindcă din nenorocire am văzut cu ochi această indiferenţă şi dezinteresare. Ceea ce ne surprinde şi este neesplicabil pentru noi este că videm aceeaşi apatie şi lasă-mă să te las când este vorba chiar de interesele lor directe, când este în joc bogaţia lor, punga lor. Ştiţi cât are să coste pe ţară actul de servilitate a guvernului faţă cu Austria, adecă aplicarea tarifului autonom fabricatelor franceze? Pentru a să videa aceasta să dăm tabloul, mişcărei exportului nostru cu Franţa pe cei patru ani din urmă cunoscuţi. Iată-le : în 1880 ,,m exportat in Franţa producte in valoare de 27.758.406 ,, 1881 „ „ .. 19.270.948 ,, 1882 „ ■■ 26.744.178 „ 1883 ,, , . ,, „ 19.088.4.6 Franţa este, ca insomnaTate, a treia, aia unde ..xportăm productele noastre» Ea vine după Anglia şi Austro-Ungaria, Angliei îi ■ ci/ra 39°L din întregul nostru export, Austro- Ungariei 308/e, iar Franţiei 10%. Tuturor celorlalte vreo 15 ţări, între care şi Germania, abia la unu loc le trimetem restul de 21% ! Mai este ceva. Cu Franţa raporturele de schimb sunt în o stare destul de satisfăcătoare. In cursul celor patru ani din urmă Franţa ne-a trimes mărfuri în valoare de 100 şi ceva milioane iar noi în schimb iam trimes producte de aproape 93 milioane. Deosebirea nu este mare. Mai tot ce am cumpărat de la Franţa şi am plătit cu producte. Cu dînsa suntem departe de acele deosebiri enorme între export și import cum le avem cu Austro-Ungaria care ne trimete mărfuri de 140 milioane dar noi abia ne putem rădica la cifra de 71 milioane!..X Vine acum întrebarea: Un debușeu ca acela ce care i sm văzut mai sus este el de asa mici..!, insamuitate incăt să’l sacrificăm pentru o aria de tarif autonom, dacă nu cumva penit au acte linguşire, cătră o altă putere ? Astazi pe acest timp de teribilă concurenţă între ţările producătoare de cereale, pe acest timp de protecţionism înfocat, astăzi cănd fiecare nu ştie cum să’şi creeze debuşeuri şi să’şi strecure productele sale, este oare cu minte ceea ce facem când ne închidem de bună voe o piaţă care ne aducea 22 de milioane în mijlociu pe an ? Deci întrebăm: unde avem să trimetem de acum înainte productele pe care până acum le trimeteam în Franţa ? In ce direcţie are să trimată exportatorii noştri aceste grăne în valoare de 22 milioane? In Anglia poate ? Apoi în Anglia cât este de trimes trimetem şi acum, este foarte puţin probabil ca să ne mărim în acea ţară exportul încă cu 22 milioane. Anglia are nevoe în fiecare an de 66 milioane de hectolitre de grîu. Aproape intreaga aceasta cantitate i’o procură Statele-Unite, Rusia, India, Australia etc. Noi intrăm relativ pentru minic parte în această socoteală. Este pur alr, că în loc ca situaţia noastră să să iuAm ' iţsscă pe piaţa Angliei ea să devină « *•»'. mai rea faţă cu enorma desvoltare c? ia agricultura în Indii şi în Austral Unde dar dacă :n ! •..% vom putea trimete productele nouţi c rină acum le trimeteam în Franţa Germania? Dar acolo ne lovim dear de curând votate, supra-taxe mai ma ■ ■ votate in Franţa căci pe când în această ţara sutaţe quintale este impozată cu :• in Germania este cu trei mărci ade bani mai mult! In încurcătura îl vom găsi după ce Franţa ne va închis !rn '■■■.• poate buna şi iubita noastră veci Aur Agaria ne va deschide frontierele • priimi cerealele noastre? Lasă că ches-ia po’i tocmai sigură dar să admitem cu 1 1 • • o nouă convenţie cu acel imperiu şi ei do loastre vor avea intrarea lor liberă. Ei! făcut cu aceasta? Am capatat în fine ■>- ¡' ît căutat, nu. Noi credem că io intrt chiar cu o convenţie favorabila ... 'Să exportăm în Austro-Ungaria nici • ea producte câte exportam până acer. Ca despre a ne mai mări exportul nici nu . Şi lucrul este foarte simplu. Pănă, parii producători ca şi noi trimeteau pro lor in Germania ear noi cu productele noastre goupa.olul făcut prin aceasta ex.pitaţie. Aşa ,-u explică e.. noi trimetem în vana propriu zisă product-' de 28 milioane florini ! Pielele ‘ei..ano erau pline in piuma linie- eu producruile _'.u.Vra-ijugare. Acum înse in urn a supa-, taxelor votate în Germania, grânele 'tunuri»% '•««• străbate natural mai greu în acea ți . re o parte din ele vor remănea în inte . rul țăr«. ind așa, chiar cu frontaiiele mari des. ri ■ vom noi să exportăm cerealele «stro r .nstro-Ungaria în mare cantitate? !.. m . . . avea Austriaciî de grânele noastre când avea mai aproape de ei pe cele Unsr ;a cu putinţă ca noi să concurăm în propria lor ţară productele Austro-Ungare ? de .-rir că nu. Ce vor deveni dir .: or.i noştri cănd să vor trezi că trebu ■ i din cauza guvernului leeste în alte debuşeuri nu au ? Iată isprăvile given .1 ! O singură ramură de bogăţie avem i el o loveşte şi pe aceasta fără nici un moţi1.. Sau vne motivul există înse este ruşinos, degradator, în contra intereselor ţărei. Întreg candal vamal provocat cu Franţa nu este !,b., decât ca concesie Austro-Ungariei Areasă ţară fa impus guvernului măsura in chestie lustro-Ungaria a zis d-lui Brâtianu noi reinoim convenţia, lăsăm intrarea liberă productelor voastre înse cu o condiţie ca şî voi sa ne asiguraţi un debuşeu industrial mai mare in ţara la voi pentru aceasta vă pretindem ca să eliminaţi pe Franţa ca să-i putem lua noi moştenirea !.. Nu este nici poate fi ,cit motiv la mijloc. Iată cum acest om sinistru să îngrijeşte de producţia ţărei. Puţin îi pasă că agricultura va suferi; esenţialul este să facă voinţa Austriei. Facem apel la toi agiutorii, la ei care sunt direct loviţi prin această maură, să se deştepte din somnolenţă, să -i iugnuiească, să se agite, să silească ..e guvern a revoca o măsură care nu este de cat ac. .ea producţiunei noastre !... Gând videm ziarele colectiviste indoinduse de reuşita ideei unei coaliţii generale a tuturor elementelor opoziţioniste ne vine să zimbim de atăta naivitate, sau să avem dispreţ pentru atăta rea credinţă. Niciodată teren mai larg şi mai potrivit pentru unirea tuturor nu a fost. Niciodată opoziţia nu a fost mai plecată spre unire, mai înclinată înspre un program comun. Colectivitatea cu necalificabilele ei acte ne-a pregătit admirabil terenul. Este un om din opoziţie care să gândească deosebit de un altul în ceia ce priveşte pe d-na Brătianu, actele guvernului, faptele colectiviștilor ? Este unul singur dintre noi care să nu prefere pe Barbu Catargiu, daca ar trăi, în locul giruetei politice care ne guvernează ? Este un om care să nu urască mult mai grozav regimul actual de cum ar urî pe cel mai înfocat adversar al său? Dacă este așa, atunci nu vede oricine că unirea există de fapt şi nu mai este nevoe decăt a i să da consacraţia formală şi solemnelă ? Să încerc guvernamentalii a ne pune în contrazicere pe unii cualţii, a ne arăta că avem idei deosebite. Dar ce sunt toate acestea faţă eu indignat, unanimă ce sloneneşte din pepturile noastre a tuturor în oricare act, la fiecare vorbă de-a colectiviştilor? Opoziţia vie şi inteligentă a unei ţări nici nu poate să fie uniformă în idei, monotonă în aspiraţii. Reprezentând toate păturele sociale, toate curentele de idei, toate scările de cultură şi de inteligenţă, natural că ea trebue să fie variată ca şi variatele izvoare de unde purcede. Aceasta nu să chiamă înse anarhie nici chiar diviziune,aceasta să chiamă viaţă, mişcare, gândire adică elementele culturei şi a progresului. Ceea ce să poate cere unei opoziţii în un moment critic politic, cum este actualul, este casă aibă destule idei comune în privinţa adversarului de la putere, pentru ca să-i determine pe toţi a întreprinde resturnarea lui, este ca să aibă destulă iubire de ţară încăt să prefere oricare alta situaţie politică în locul celei de faţă. Aşa este lucru, aşa e omenesc, aşa e real. Întrebăm dar pe cel din urmă colectivist, îndeplinesc asemenea condiţii elementele opoziţioniste? Nimeni nu va putea nega aceasta. Atunci pentru ce adversarii să mai încerc să argumenteze că nu poate fi între noi unire ? Coaliţiile de resturnare sunt câte odată o necesitate mai mare decăt coaliţiele cu programe pozitive. Ele de multe ori reprezintă mai exact starea spiritelor şi prin urmare au rădăcini mai adănci în opinia publică, întreabă pe o sută de cetăţeni asupra guvernului actual, toţi îţi vor da un respuns categoric ca acest guvern este odios şi trebue