Lupta, iunie 1886 (Anul 3, nr. 58-69)
1886-06-11 / nr. 62
Acest motiv puternic a făcut pe comitetul Iaşan ca să împingă lucrurile la extrem. Dar acest omagiu adus oportunităţei este ultimul. Noi ceştia din Iaşi am voit să arătăm prin atitudinea noastră, două lucruri : intăi că avem o voinţă in plan politic şi mij- | loace anume de întrebuinţat in luptă. Al doilea că spiritul de solidaritate cu restul oposiţiei este incă destul de vivace cu noi, pentru a ne abţinea de la o manifestare cu caracterul ce credem că trebue să aibă manifestările opoziţiei. Nimeni vise nu poate pretinde de la opoziţia din Iaşi o rabdare fără margine şi un spirit de concesiune la nesfârşit. Comitetul din Bucureşti să se mulţămească cu această concesiune şi să nu mai spereze că vor mai capata şi altele. Este timp clar ca şi membrii acelui comitet să se pună de acord intre ei, după cum ne am pus de acord noi toţi şi să înceteze de a mai prezenta tristul spectacol a unei disensiuni in sinul lui prin existenţă a două curente, un curent care împărtăşeşte aceleaşi idei, ca şi noi car celalt un fel de curent şovăitori timid şi camaralist. DIN STRĂINĂTATE. ANGLIA. Şefii de partide işi iau posiţiunele lor unul după altul pentru lupta electorală. După d-nii Chamberlain, Gladstone şi Trevelyan, lordul Hartigton a adresat manifestul seu cătră alegătorii sei. Manifestul se ocupă in mare parte cu o critică serioasă abilului respins de parlament. Lordul Hartigton arată apoi in trăsături generale soluţiunea ce el ar dori să se dea chestiunei irlandeze şi pe care o resumă in principiele următoare : Parlamentul imperial trebuie să continue a representa intregul regat unit; el nu poate delega adunărilor locale de căt puteri bine definite; el trebue se conserve, prin intermediul unei autorităţi responsabile, administraţiunea justiţiei. Lordul Hartigton conchide declarând că politica ce o represintă ie politica tradiţională a partidului liberal. — Camera comunelor a adoptat birul relativ la taxele de importaţiune asupra vinului. Se vor aranja astfel lucrurile ca ordinea zilei din camera comunelor să fie epuisată mercurea viitoare, pentru ca parlamentul să poate fi disolvat a doua zi. — Uniunea anuală a Asociaţiunei liberale din Midlothian a aprobat prin 52 voturi contra 14 politica irlandeză a d. Gladstone. După campania sa din Midlothian, domnul Gladstone va lua cuvîntul la meetinguri ce se se vor organisa la Liverpool, Manchester şi alte localităţi din nordul Angleterei. FRANCIA Poarta a dat deja ordine comandanţilor diferitelor corpuri de armată privitoare la demobilisare, de altă parte tot mai sosesc Redifi din diferite provincie şi tot se mai continuă cu echiparea marinei de resboiu.— Cu privire la Bulgaria in cercurile Porţi domneşte o dispoziţie foarte conciliantă, se speră, că Sobrania va aproba aranjamentul tur- Ico-bulgar apoi va resolva chestiunile pendente pentru tributul bulgar și rumeliot. In privințţa acestor afaceri, precum pentru activarea terminărei liniei ferate Zambrod-Vacarel Poarta a adresat note diplomtice guvernului bulgară. GERMANIA Dispoziţiunea nefavorabilă contra Franţei creşte. Precum deunăzi „Nord. Alig. Zeitung,“ vine acum „Kreuzzeitung spre a avertiza pe călătorii germani să se ferească de pericolele legi franceze de spionaj. Cătră „Kölnische Zeitung“ se telegrafiază din Berlin . Dispoziţiunea Germanie contra Franţei se pune tot mai mult in concordanţă cu dispoziţia Franţei contra Germaniei. Faţă cu expulsarea prinţilor, Germania e indiferentă, mai ales că Orleani se întrec cu aşa - numita ligă patriotică franceză in privinţa urei contra Germanilor. Din Ţară Consiliul de miniştri în şedinţa sa de ieri a revocat decretul de expulzare a d-lui Dioc-Bănciulescu. „Epoca“ află, că în aceeaş şedinţă s’a propus şi revocarea decretelor de expulzare a d-lor Ciurcu tatăl şi fiul, dar s’a respins în urma declarăreî d-luî Sturza, care a ameninţat că’şi va da dimisia. D. Moruz, prefectul poliţiei, a păţit o groasnică păcăleală, spune „Epoca". Mai mulţi glumeţi au găsit de cuviinţă intr’una din zilele trecute, ca se comunice comisarului poliţienesc Varlam, cum că d. advocat Victor Atanasiu, a inchirieat o casă pe strada Colţea, alăturea de casa unde locueşte d. Ion Brăteanu, numai in scop dea’i mina casa şi a’l arunca in aer. Comisarul nostru rămâne foarte înspăimântat. Ori pe la ceasurile 9 dimineaţa d. Atanasiu se pomeneşte acasă cu d. Moruzi, ‘care ’i propune se’i dea un proces pentru a l susţine. Ori cine poate judeca, care a trebuit se fie surprinderea d-lui Atanasiu, in faţa acestei vizite şi a unei aseminea oferte, mai ales când intre d-sa şi d. Moruzi nu ecsistă nici un fel de relaţiuni. D. Prefect stete vreo zece minute in casa d-lui Atanasiu şi in tot timpul nu făcu altceva decât se examineze zidurile şi se le pipăe. Aşa prefect mai rar! Suntem autorizaţi a afirma zice „Epoca“ că se va procede la o a doua tragere a loteriei Atheneului. Pe lângă lotul cel mare de 75.000 sau mai găsit intre biletele nevândute incă unul de 1000 şi cinci de câte 100 lei, tragerea acestor câştiguri s’a repartisat in 126 câştiguri, adică : 1 de 25,000 lei; 30 de 1,000; 30 de 500; 65 de 100. Azi s'a cerut autorizarea ministerului de interne. Mai mulţi confraţi zice „Epoca“ dintre care chiar unul oficios au anunsat demisiunea d-lui A. Stolojan. FOILETON CLEOPATRA 71 Ochii ei se umplură de lacrimi căci ea recunoscuse darul lui Nestor. Ce atenţiune mai delicată ar fi putut arata amiciţia lui cea neadormită ! Plecăndi-se asupra florilor, ia bagă de samă că ele formau ca o ţesetură deasupra unui obiect patrat ce sta în fundul coşuleţului; ea le dădu deoparte şi văzu o icoană a Fecioarei, admirabil lucrată în aur şi cu petre preţioase. Un şir de mărgăritare necomparabile terminau cadrul. — A! găndi Cleopatra, el a găsit mijlocul de a mă forţa să le primesc. Erau bijutăriele familiei cu care Neutot împodobise presentul său de nuntă, neputăndu-se retuza o imagină sântă știu că Cleopatra va primi diamantele oferite sub acest chip. — Ce vra să zică asta ? întreabă Ulric încrețind sprincenele. — Este generalul Neutor care îmi urează fericirea, răspunse Cleopatra citind o cartă pe care erau scrise în adevăr aceste simple cuvinte. Ea alese câteva flori dintre cele mai frumoasă, le legă cu acorde și le trimese îndată generalului. Asta fu tot răspunsul său. In acest apartament banal ei nu puteau nimic să-și spuie; de aceia se grăbiau și ei de a-1 părăsi. Trăsura lor de drum era înaintea uşei; ei să suiră in ea şi in curînd fură pe drumul Finlandei. Aceasta era intăia dată cînd ei se revedeau după o lungă dispărţire. Ceremoniele căsătoriei le produsese un efect bizar, adică îi făcu mai străini unul de altul. Sosiţi in parte fiecare la biserică, simţind asupra lor privirile curioase, aproape indiscrete a cîtorva guri-cascate veniţi pentru, a vedea, ei aveau conştiinţa că Îndeplinesc publicaminte un act intru cîtva inconvenabil sau pentru care uşele închise ar fi fost mai preferabile. Acum singuri, legănaţi prin mişcarea cadenţată a trăsurei de voiaj, ei regăsiră in fine impresiile lor de altă dată. Ceriul era albastru ; veselia melancolică a unei zile frumoase de toamnă, strălucea in frunzişul galbin şi in florile de grădină strălucitoare şi fără parfum. Odoarea tuberoaselor îi urmăria cu toate acestea, căci Cleopatra voise să-și ele cu dînsa florile ei. Prețioasa imagină închisă in caseta ei, era de’nainte pe scăunaș. Astfel incunjurată de impresii dulci și salutarii, tînăra femeie putu să se impresioneze de realitatea fericirei sale. — In fine, îi zise Ulric apăsând’o de pieptul lui, in fine tu eşti a mea; nu mai sîntem decît unul pentru toată viaţa şi putem să ne iubim fără păcat! Avem să fim foarte