Lupta, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 149-169)

1887-01-14 / nr. 155

ANUL IV No. 155 ABONAMENTE In țară Un an.................................... . 80 le) V* an...................................................15 » 8 luni. . . . 8 „ In «trăinătiite Un an..............................................40 lei Vb an...................................................20 „ T 8 luni. . .. ... ...... 10 „ 10 Bani Numărul r edacţia (Jalea Victoriei, 35. Piaţa Teatrului Director politic, G. PA­NU BUCURESCI, MIERCURI 14 IANUARE 1887 ^ ^ ANUNCIURI Si'-primesc numai la administr. ziarului ..'£3Anuleiuri pe pagina III . . 1 leu linia •VĂr--» » „ IV . . 25 bani „ .4­.D iscriptele nepublicata »a ard­isorile nefrancate ae refuză Un număr vechi, 30 bani ADMINISTRAȚIA Tip. Med. G­r. Tails, Str. Academiei, 24 ­ Ministere de tranziţie ŢARA E CU EL Cancanuri politice (General Lecca clacheur) 11 (O şedinţă ruşinoasă) CRONICA (Un nou plebiscit) Ministere de tranziţie Primul ministru în faimosul său discurs de e­l a declarat că a avut zilele acestea initenţia să se retragă. Cât timp a circulat acest sgomot fie­care vorbea că în locul d-lui Bră­­tianu va veni un minister de tran­ziţie, in frunte cu d. D. Ghica.­­ Am ajuns in o ast­fel de păcătoasă stare, ne-am deprins a ne mulţumi cu aşa de p­uţin, in cât ideia de un minister cu d. Ghica prim ministru­l ne zâmbea!... Trebue făcută o reacţiune în con­tra acestui curent. Trebue să com­batem din răsputeri ideia de ministe­­rur­ de tranziţie.­­ Căci ce înseamnă un minister de tranziţie ? El nu are absolut nici un înţeles, nu dă nici o deslegare si­tuaţiei politice, nici nu schimbă de loc curentul şi sistemul de guvernă­mânt ! In adevăr, de ani întregi deose­bite nuanţe de opoziţie luptă cu persistenţă la contra guvernului co­lectivist , lupta a fost lămurită, de o parte partizanii guvernului şi de cealaltă duşmanii lui. Vine un timp în care guvernul nu să mai poate susţine la putere. Per­soanele în cari să încarnase guvernul­­ şi sistemul de guvernare sunt com­promise până într’atâta în cât sunt nevoite să se retragă. Ce înseamnă aceasta ? Aceasta în­seamnă că duşmanii guvernului sunt învingători, că opoziţia a câştigat victoria în urma luptei întreprinsă. Fiind aşa, ce rost are ca în lo­­­­cu desi pre învinşi sa vină cozile lor, oamenii care ’i-au susţinut, sprijini­torii şi instrumentele guvernului ce cade?!... Nici unul! Natural este ca locul ocupat de cei învinşi să-l ia imediat învingă­torii. Aşa este drept, aşa este politic. Numai ast­fel situaţia să poate se­rios schimba, numai ast­fel să dă o­­ satisfacere opiniei publice şi un blam­a celor vinovaţi, numai ast­fel o an­chetă severă, însă dreaptă, să poate face asupra modului cum cei căzuţi a fi administrat averea ţărei. Minister de tranziţie deci nu să poate înţelege. Mai mult. Numai aducând la pu­tere imediat pe adversarii regimului, regele poate da o dovadă de since­ritatea faptei sale. Altminterea când lumea ar vedea că în locul d-lui I. Brătianu vine acel ce a fost umilitul servitor al regimului, omul care a profitat mai mult de bine­facerile scărei actuale de lucruri, d. D. Ghica, ea va zice că toate acestea nu sunt serioase. EDITIA ANTEIA Suntem convinşi că sosind momen­tul retragere! d-lui I. Brătianu, el va recurge la acest expedient cu spe­ranţa că peste cât­va timp să revie la putere. Noi însă să nu cădem în cursă,s să nu admitem cu nici un preţ ase­menea modificări factice. Să începem deci de pe acum a combate ideia de minister de tranziţie, să o arătăm publicului aşa cum este, adică conti­­n­uarea nedeghizată a regimului ac­tual. După 11 ani de regim ca cel actual ne trebue un minister serios, sincer, iar nu combinaţii hibride, în­jghebări artificiale cu de­al de Bei­zadea Ghica. Să se înceteze deci de a se mai vorbi chiar de minister de tranziție. DEPEŞILE AGENŢIEI „HAVAS“ Sofia, 24 Ianuarie—Se anunţă din Con­­stantinopol că D. Zankoff ar fi formulat ur­mătoarele propuneri: Regenţa să fie desfiinţată.—Portofoliurile de Interne şi de Afaceri Streine să fie în­credinţate partizanilor D-lui Zankoff şi cel de resbel generalului Kaulbars.—Toţi auto­rii loviturii de Stat să fiă reintegraţi în gra­dele şi funcţiunile lor.—Armata să fiă li­cenţiată. Sofia. 24 Ianuarie.—Cu toate ştirile puse în circulaţie, în privinţa încheierii unui îm­­prumutc, .'iafem afirma că nimic nu s’a făcut încă. Paris. 24 Ianuarie. — O scădere generală s’a produs la Bursă, unde renta franceză a scăzut cu 1 fr. 10 cm, in urma unei știri false dată de „Daily News" care spune că Germania a cerut Franciei explicaţiuni asu­pra concentrării trupelor franceze la graniţă Paris 24 Ianuarie.—Puterile au­ primit pro­punerea emisă de guvernul rusesc, in pri­vinţa unui schimb de vederi, dar Anglia a făcut rezerve, în privinţa ordinei cestiunilor ce sunt a se trata. Ea pretinde să se alea­gă mai intâiu prinţul Bulgariei, pe când Ru­sia voieşte inainte de toate ca guvernul a­­cum stabilit la Sofia să se retragă. Roma, 24 Ianuarie. — Două din delegaţii bulgari, d-nii Grekoff şi Stolloff s’au îmbar­cat noaptea trecută la Brindisi pentru Corfu şi de aci la Constantinopol. Berlin, 24 Ianuarie.—Camera deputaţilor— Cu ocasiunea discuţiunei budgetului, d. de Bismarck revenind asupra desbaterilor ce au avut loc în sânul Reichstagului spune că guvernele confederate au cedat"­împăratului oare­cari drepturi esenţiale pe cari Impărat­­ul nu le va putea abandona Reichstagului- Protecţiunea Imperiului incumbă împăra­tului şi nu majorităţei sau şefilor de partid• Desvoltarea organisaţiunii armatei, ast­fel cum o cere o situaţiune dificilă, nu poate fi atinsă peste 3 ani. D. Bismarck atacă fracţiunile majorităţei din Reichstagul disol­­vat şi terminând neagă cu totul că inten­­ţiunea lui ar fi de-a introduce absolutismul în guvern. V. Gheorghian, efor la Sf. Spiridon, deputat. D. Gusti, Primar şi Senator. D. Tăcu, membru la curtea de Casaţie numit de curând. St. Sendrea, deputat ţi aspirant la minister. A. Gheorghiu, Senator ţi director al Creditului urban din laşi. I. Manu, avocat la Sf. Spiridon. G. Tăcu, senator. T. Mândru, fost avocat la Sf. Spiri­­don, membru la curte. C. Lepădatu, deputat. D. Stroia, necunoscut. Matei Gane, prefect de județ. N. Gane, efor la Sf. Spiridon. G. Morţun, prefect de poliție. E. Donici, procuror la curte. A. Liteanu, senator şi efor la sf. Spiridon. P. Zamfirescu, avocat al statului. I. Bogdan, director la Bancă. A. Vizanti, deputat și colectivist. loan Climescu, senator colectivist. loan Botez, președintele comitetului permanent. Em. Sipson. Gr. Buiucliu, avocat al Primăriei. Al. Xenopol avocat la creditul ur­ban, deputat, etc. etc. N. loan, consilier comunal. P. Xenopol, gi­erile prefectului de judeţ. G. Papadopol la comitetul perma­neent­. . . G. Pavloff, membru în comitetul per­manent. N. Lupu, consilier judeţean. C. R­uţă, revizor şcolar. N. Paraschivescu, ajutor de Primar. Şi aţa mai departe. Din 155 sub­semnaţi, 125 sunt funcţionari, diurnaţî oameni în serviciul guvernului şi a stabilimentelor dependente. Mai rămâne 30. Din aceşti 30, nu­mai 10 sunt oameni mai mult sau mai puţin independenţi, vre­o 5 sunt trun­­cheri de carne la hală, deci ascultători de poliţie, iar 15 ne sunt necunoscuţi. Probabil că aceşti 15 sunt scriitori pe la comisii sau cine ştie ce în acest sens. Şi cu asemenea felicitări bietul om este nevoit a să lăuda­ţi a face caz de ele!... Este drept dar ceea­ ce a zis d. Bră­tianu: „Ţara este cu Unine“. Da, însă ţara de funcţionari, de lefegii, de diur­­naşi. Ceea­ ce am constatat în telegrama de la laţi să poate constata în toată ţara, d-lul Brătianu să dăduse jos de la pre­­şidenţie şi devenit simplu deputat aplau­da ca un Vulturescu sau ca un doctor Râmniceanu! Prezidentul Camerei aprobând prefa­cerea în locul de insulte a Camerei pe care o prezidează şi a cărui prestigiu este obligat să ’l apere! Iată spectacolul! Colectiviştii erau aşa de zăpăciţi de această droae de imputări şi de acel scandal în­cât a părăsit sala într’o de­zordine ne­mai auzită. Nu se sfârşise şedinţa şi biurou nu mai era. Nu s’a fixat nici ordine de zi nici nimic. Fie care se grăbea să fugă din acea degradatoare atmosferă. D. Câmpineanu era opărit, bietul d. Chiţu nu ştia ce să facă, iar d. Kogăl­niceanu, care dupe luni de absenţă rein­tra pentru prima oară în Cameră, a tre­buit să fie cu totul rătăcit. De­sigur că nu a mai cunoscut Camera, totul era schimbat. Era locul de insulte iar nu Cameră. Iar faimosul om de la 48 dupe ce a înjurat ca un surugiu a eșit din Came­ră clatinându-se ca un om beat! Să duce regimul! Aceasta este po­zitiv. Argus. Ţara este cu el Primul Ministru ca să arate că ţara este cu el s’a lăudat cu felicitările pri­mite de aica sa. Pentru a se vedea de ce specie sunt acele felicitări, iată ce am făcut. Am luat Voinţa Naţională de astăzi şi la rubrica „telegrame de felicitare „adresate d-lui I. C. Brătianu“ ne-am oprit la cea întăi ît telegramă. Ea este de la rati­ţi­e acoperită de 155 sub­semnaturi. Să luăm acum pe fie­care subsem­nat în ordinea în care ei figurează în Voinţa Naţională, pentru a să vedea cine felicitează pe Primul Ministru. Iată ordinea exactă, ordine pe care nu o schimbăm de loc. Cancanuri politice Scena petrecută la Cameră era va ro­mânea tipică pentru o Cameră colecti­vistă. Inchipuiţi-vă un om căzut de tot. Acela era d. I. Brătianu. Ce efect producea vorbele lui? Cel mai dezastruos. Toţi colectiviştii cu dem­nitate erau consternaţi, nu îndrazneau să ridice ochii. Câţi­va numai aplaudau, să înţelege că printre aplaudatori erau cunoscuţii dr. Râmniceanu, Ionescu Muscă, Vultu­­rescu, Costescu-Comâneanu etc. Ceea­ ce însă a indignat pe toată lu­mea este că printre aceşti d­acheori ofi­ciali se mai înhăţase încă unul. Şi acela ghiciţi cine ? Generalul Leca, prezidentul Camerei!.... Da, generalul pentru a savura mai bine delicatul şi substanţialul discurs a] PpiiQl-n­aistri, |TiMl Invitator S’a sfîrşit, o.. ! care din păcate este în fruntea guvernului a căzut aţa de jos în cât cu dezgust suntem, ne­voiţi să ne ocupăm de densul. Ş­edinţa de erî de la Cameră, în care d. Fieva­­şi-a dezvoltat interpe­­area, nu maî seamănă a întrunire de oameni ce se respectă, ci un loc or­dinar unde insultele ţi grosierităţile fac de să înroşesc oamenii onestî. Şi cine a scoborît discuţia la acest nivel josnic ? Cine a degradat ţi a luat orî ce prestigiu chiar acestui simula­cru de Cameră? Pentru ruşinea ţăreî acela a fost Primul ministru. Să fi intrat cine­va străin în Cameră în moment când acel nefericit vocifera aruncând insulte peste insulte şi trivialităţi peste trivialităţi, străinul îl putea lua drept un om care­­ţi-a perdut mintea, drept o fiinţă stre­curată acolo printre păzitorii de la uţe. Nici­odată însă nu ’ţi-ar fi putut în­chipui că acela care profera injurii ţi insulte de surugiu este primul-ministru al ţarei. Ce cădere! ce ruţine! Numai când cine­va îţi pierde cumpătul, când furia îl orbeşte, numai atunci poţi să con­staţi cultura lui, educaţia lui, fondul său intelectual. După cum la beţie i se cucoaţte cui­va caracterul, tot aţa la beţia urei ţi a pasiunei să vede fon­dul ţi conţinutul cui­va. Este grozav de nul acel conţinut la primul-ministru! Est® grozav de mic acest om când să uită pe sine. Nici­odată nu este cuviincios în ex­presie ţi în gândire, trebue însă să’l vezi înfuriat pentru a judeca până unde merge pe această cale. Nu mai erea primul-ministru, nu mai erea omul ros şi cioplit prin con­tact cu oamenii timp de 40 de ani, erea un fel de selbatec neputincios, un ocărîtor de mahala care zice ţi a­­runcă adversarului tot ce’i vine în minte. Este ceva indignător. Ruţinea îţi­­ sue sîngele în obraz. Ce păcate are ţara aceasta ca să fie guvernată de un asemenea om! Ce idee trebue să’i facă străinii de ea dacă în fruntea e­i să află un om de nivelul şi calibrul primului-ministru! In tot răspunsul ce a adresat d-lui Fieva, o idee nu să vede; umbră de argumentare nu zăreşti. Este deşertul intelectual, este căderea morală cea mai complectă. Auziţi până unde a ajuns nemer­nicia acestui om­ să se laude cu bi­letele de vizită priimite de zioa sa, să ’ţi facă un fel de fală copilărească de telegramele primite cu acea ocazie de la Prefecţi! Mai auziţi minune! A propos de Fieva să vorbească de Europa. Iar pe urmă, cu un fel de îndărătnicie de bă­trân căzut în decrepitudine, să spue că era decis să se retragă dar în ciuda d-lui Fieva şi a opoziţiei de acum are să rămână la guvern ! Rămâi uimit de atâta incoherenţă şi absurdidate. Un prim-ministru, care declară că stă la putere ca să facă în ciudă la câţi­va adversari ! Este ne­auzit ! Dar apoi ameninţările de la urmă, dar îndemnurile ca să sară toţi co­lectiviştii asupra opoziţiei. Ce sunt acestea? Sunt vorbe de om nebun, sunt vorbe de prim-ministru, sau sunt ţi una ţi alta ?... Tabloul este desgustător. In tim­pul acesta din urmă d. Brătianu luase obiceiul să tacă. Noi opoziţia, în nai­vitatea noastră, îi tot Înteţiam ca să vorbiască. Cu toată opoziţia crîncenă ce o fa­cem, cu toate că fie­care discurs al acestei fiinţi senile este în avanta­­giul opoziţiei, totuşi spectacolul este aşa de trist, în­cât ne pare acum rău că l-am îndemnat să vorb­ească. „ Să tacă dar, cum a tăcut până a­­cum, să tacă, căci vorbirea lui ruţi­­neazâ ţara !... Ştiri din ţara Primim de la corespondentul nostru din Iaşi: Moarte grabnică.— In seara de 10 ianuarie, sergenţii de praş din Iaţi au­ găsit culcată în stradă pe femeia A­nica lui Gavril Ichim care dusă fiind la comisia despărţirea 2-a a­ţi încetat din viaţă. De­sigur cei în drept, vor zice că pricina mor­ţei e „cantitatea prea mare de băuturi alcoolice ce va fi înghiţit“. Şi cine ştie de câte zile dănsa n’o fi mâncat. * * * Ciobanul Vasile Ivaşcu din comuna Voineţtî, în verstă de 60 ani, ducăn­­du-se în seara de 8 Ianuarie la câr­ciuma lui Vasile Radu, din acea co­mună, după puţin timp a căzut jos mort. Aflăm că doctorul spune că pricina morţei ar fi „apoplexia cerbrală capi­lară“. Poate. Vaccinarea prin şcoli. — Citim în Vocea Covurluiului: Variola bântue oraşul Galaţi. Am ruga primăria ca cel puţin la ţcoalele de fete, dacă nu ţi la cele de băeţi, să meargă medici pe la şcoale ca să vaccineze, căci aflăm că vaccinarea copiilor se face pe la comisii, ceea­ ce e puţin decent.

Next