Lupta, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 149-169)
1887-01-14 / nr. 155
ANUL IV No. 155 ABONAMENTE In țară Un an.................................... . 80 le) V* an...................................................15 » 8 luni. . . . 8 „ In «trăinătiite Un an..............................................40 lei Vb an...................................................20 „ T 8 luni. . .. ... ...... 10 „ 10 Bani Numărul r edacţia (Jalea Victoriei, 35. Piaţa Teatrului Director politic, G. PANU BUCURESCI, MIERCURI 14 IANUARE 1887 ^ ^ ANUNCIURI Si'-primesc numai la administr. ziarului ..'£3Anuleiuri pe pagina III . . 1 leu linia •VĂr--» » „ IV . . 25 bani „ .4.D iscriptele nepublicata »a ardisorile nefrancate ae refuză Un număr vechi, 30 bani ADMINISTRAȚIA Tip. Med. Gr. Tails, Str. Academiei, 24 Ministere de tranziţie ŢARA E CU EL Cancanuri politice (General Lecca clacheur) 11 (O şedinţă ruşinoasă) CRONICA (Un nou plebiscit) Ministere de tranziţie Primul ministru în faimosul său discurs de el a declarat că a avut zilele acestea initenţia să se retragă. Cât timp a circulat acest sgomot fiecare vorbea că în locul d-lui Brătianu va veni un minister de tranziţie, in frunte cu d. D. Ghica. Am ajuns in o astfel de păcătoasă stare, ne-am deprins a ne mulţumi cu aşa de puţin, in cât ideia de un minister cu d. Ghica prim ministrul ne zâmbea!... Trebue făcută o reacţiune în contra acestui curent. Trebue să combatem din răsputeri ideia de ministerur de tranziţie. Căci ce înseamnă un minister de tranziţie ? El nu are absolut nici un înţeles, nu dă nici o deslegare situaţiei politice, nici nu schimbă de loc curentul şi sistemul de guvernământ ! In adevăr, de ani întregi deosebite nuanţe de opoziţie luptă cu persistenţă la contra guvernului colectivist , lupta a fost lămurită, de o parte partizanii guvernului şi de cealaltă duşmanii lui. Vine un timp în care guvernul nu să mai poate susţine la putere. Persoanele în cari să încarnase guvernul şi sistemul de guvernare sunt compromise până într’atâta în cât sunt nevoite să se retragă. Ce înseamnă aceasta ? Aceasta înseamnă că duşmanii guvernului sunt învingători, că opoziţia a câştigat victoria în urma luptei întreprinsă. Fiind aşa, ce rost are ca în locu desi pre învinşi sa vină cozile lor, oamenii care ’i-au susţinut, sprijinitorii şi instrumentele guvernului ce cade?!... Nici unul! Natural este ca locul ocupat de cei învinşi să-l ia imediat învingătorii. Aşa este drept, aşa este politic. Numai astfel situaţia să poate serios schimba, numai astfel să dă o satisfacere opiniei publice şi un blama celor vinovaţi, numai astfel o anchetă severă, însă dreaptă, să poate face asupra modului cum cei căzuţi a fi administrat averea ţărei. Minister de tranziţie deci nu să poate înţelege. Mai mult. Numai aducând la putere imediat pe adversarii regimului, regele poate da o dovadă de sinceritatea faptei sale. Altminterea când lumea ar vedea că în locul d-lui I. Brătianu vine acel ce a fost umilitul servitor al regimului, omul care a profitat mai mult de binefacerile scărei actuale de lucruri, d. D. Ghica, ea va zice că toate acestea nu sunt serioase. EDITIA ANTEIA Suntem convinşi că sosind momentul retragere! d-lui I. Brătianu, el va recurge la acest expedient cu speranţa că peste câtva timp să revie la putere. Noi însă să nu cădem în cursă,s să nu admitem cu nici un preţ asemenea modificări factice. Să începem deci de pe acum a combate ideia de minister de tranziţie, să o arătăm publicului aşa cum este, adică continuarea nedeghizată a regimului actual. După 11 ani de regim ca cel actual ne trebue un minister serios, sincer, iar nu combinaţii hibride, înjghebări artificiale cu deal de Beizadea Ghica. Să se înceteze deci de a se mai vorbi chiar de minister de tranziție. DEPEŞILE AGENŢIEI „HAVAS“ Sofia, 24 Ianuarie—Se anunţă din Constantinopol că D. Zankoff ar fi formulat următoarele propuneri: Regenţa să fie desfiinţată.—Portofoliurile de Interne şi de Afaceri Streine să fie încredinţate partizanilor D-lui Zankoff şi cel de resbel generalului Kaulbars.—Toţi autorii loviturii de Stat să fiă reintegraţi în gradele şi funcţiunile lor.—Armata să fiă licenţiată. Sofia. 24 Ianuarie.—Cu toate ştirile puse în circulaţie, în privinţa încheierii unui împrumutc, .'iafem afirma că nimic nu s’a făcut încă. Paris. 24 Ianuarie. — O scădere generală s’a produs la Bursă, unde renta franceză a scăzut cu 1 fr. 10 cm, in urma unei știri false dată de „Daily News" care spune că Germania a cerut Franciei explicaţiuni asupra concentrării trupelor franceze la graniţă Paris 24 Ianuarie.—Puterile au primit propunerea emisă de guvernul rusesc, in privinţa unui schimb de vederi, dar Anglia a făcut rezerve, în privinţa ordinei cestiunilor ce sunt a se trata. Ea pretinde să se aleagă mai intâiu prinţul Bulgariei, pe când Rusia voieşte inainte de toate ca guvernul acum stabilit la Sofia să se retragă. Roma, 24 Ianuarie. — Două din delegaţii bulgari, d-nii Grekoff şi Stolloff s’au îmbarcat noaptea trecută la Brindisi pentru Corfu şi de aci la Constantinopol. Berlin, 24 Ianuarie.—Camera deputaţilor— Cu ocasiunea discuţiunei budgetului, d. de Bismarck revenind asupra desbaterilor ce au avut loc în sânul Reichstagului spune că guvernele confederate au cedat"împăratului oarecari drepturi esenţiale pe cari Impăratul nu le va putea abandona Reichstagului- Protecţiunea Imperiului incumbă împăratului şi nu majorităţei sau şefilor de partid• Desvoltarea organisaţiunii armatei, astfel cum o cere o situaţiune dificilă, nu poate fi atinsă peste 3 ani. D. Bismarck atacă fracţiunile majorităţei din Reichstagul disolvat şi terminând neagă cu totul că intenţiunea lui ar fi de-a introduce absolutismul în guvern. V. Gheorghian, efor la Sf. Spiridon, deputat. D. Gusti, Primar şi Senator. D. Tăcu, membru la curtea de Casaţie numit de curând. St. Sendrea, deputat ţi aspirant la minister. A. Gheorghiu, Senator ţi director al Creditului urban din laşi. I. Manu, avocat la Sf. Spiridon. G. Tăcu, senator. T. Mândru, fost avocat la Sf. Spiridon, membru la curte. C. Lepădatu, deputat. D. Stroia, necunoscut. Matei Gane, prefect de județ. N. Gane, efor la Sf. Spiridon. G. Morţun, prefect de poliție. E. Donici, procuror la curte. A. Liteanu, senator şi efor la sf. Spiridon. P. Zamfirescu, avocat al statului. I. Bogdan, director la Bancă. A. Vizanti, deputat și colectivist. loan Climescu, senator colectivist. loan Botez, președintele comitetului permanent. Em. Sipson. Gr. Buiucliu, avocat al Primăriei. Al. Xenopol avocat la creditul urban, deputat, etc. etc. N. loan, consilier comunal. P. Xenopol, gierile prefectului de judeţ. G. Papadopol la comitetul permaneent. . . G. Pavloff, membru în comitetul permanent. N. Lupu, consilier judeţean. C. Ruţă, revizor şcolar. N. Paraschivescu, ajutor de Primar. Şi aţa mai departe. Din 155 subsemnaţi, 125 sunt funcţionari, diurnaţî oameni în serviciul guvernului şi a stabilimentelor dependente. Mai rămâne 30. Din aceşti 30, numai 10 sunt oameni mai mult sau mai puţin independenţi, vreo 5 sunt truncheri de carne la hală, deci ascultători de poliţie, iar 15 ne sunt necunoscuţi. Probabil că aceşti 15 sunt scriitori pe la comisii sau cine ştie ce în acest sens. Şi cu asemenea felicitări bietul om este nevoit a să lăudaţi a face caz de ele!... Este drept dar ceea ce a zis d. Brătianu: „Ţara este cu Unine“. Da, însă ţara de funcţionari, de lefegii, de diurnaşi. Ceea ce am constatat în telegrama de la laţi să poate constata în toată ţara, d-lul Brătianu să dăduse jos de la preşidenţie şi devenit simplu deputat aplauda ca un Vulturescu sau ca un doctor Râmniceanu! Prezidentul Camerei aprobând prefacerea în locul de insulte a Camerei pe care o prezidează şi a cărui prestigiu este obligat să ’l apere! Iată spectacolul! Colectiviştii erau aşa de zăpăciţi de această droae de imputări şi de acel scandal încât a părăsit sala într’o dezordine nemai auzită. Nu se sfârşise şedinţa şi biurou nu mai era. Nu s’a fixat nici ordine de zi nici nimic. Fie care se grăbea să fugă din acea degradatoare atmosferă. D. Câmpineanu era opărit, bietul d. Chiţu nu ştia ce să facă, iar d. Kogălniceanu, care dupe luni de absenţă reintra pentru prima oară în Cameră, a trebuit să fie cu totul rătăcit. Desigur că nu a mai cunoscut Camera, totul era schimbat. Era locul de insulte iar nu Cameră. Iar faimosul om de la 48 dupe ce a înjurat ca un surugiu a eșit din Cameră clatinându-se ca un om beat! Să duce regimul! Aceasta este pozitiv. Argus. Ţara este cu el Primul Ministru ca să arate că ţara este cu el s’a lăudat cu felicitările primite de aica sa. Pentru a se vedea de ce specie sunt acele felicitări, iată ce am făcut. Am luat Voinţa Naţională de astăzi şi la rubrica „telegrame de felicitare „adresate d-lui I. C. Brătianu“ ne-am oprit la cea întăi ît telegramă. Ea este de la ratiţie acoperită de 155 subsemnaturi. Să luăm acum pe fiecare subsemnat în ordinea în care ei figurează în Voinţa Naţională, pentru a să vedea cine felicitează pe Primul Ministru. Iată ordinea exactă, ordine pe care nu o schimbăm de loc. Cancanuri politice Scena petrecută la Cameră era va românea tipică pentru o Cameră colectivistă. Inchipuiţi-vă un om căzut de tot. Acela era d. I. Brătianu. Ce efect producea vorbele lui? Cel mai dezastruos. Toţi colectiviştii cu demnitate erau consternaţi, nu îndrazneau să ridice ochii. Câţiva numai aplaudau, să înţelege că printre aplaudatori erau cunoscuţii dr. Râmniceanu, Ionescu Muscă, Vulturescu, Costescu-Comâneanu etc. Ceea ce însă a indignat pe toată lumea este că printre aceşti dacheori oficiali se mai înhăţase încă unul. Şi acela ghiciţi cine ? Generalul Leca, prezidentul Camerei!.... Da, generalul pentru a savura mai bine delicatul şi substanţialul discurs a] PpiiQl-naistri, |TiMl Invitator S’a sfîrşit, o.. ! care din păcate este în fruntea guvernului a căzut aţa de jos în cât cu dezgust suntem, nevoiţi să ne ocupăm de densul. Şedinţa de erî de la Cameră, în care d. Fievaşi-a dezvoltat interpearea, nu maî seamănă a întrunire de oameni ce se respectă, ci un loc ordinar unde insultele ţi grosierităţile fac de să înroşesc oamenii onestî. Şi cine a scoborît discuţia la acest nivel josnic ? Cine a degradat ţi a luat orî ce prestigiu chiar acestui simulacru de Cameră? Pentru ruşinea ţăreî acela a fost Primul ministru. Să fi intrat cineva străin în Cameră în moment când acel nefericit vocifera aruncând insulte peste insulte şi trivialităţi peste trivialităţi, străinul îl putea lua drept un om careţi-a perdut mintea, drept o fiinţă strecurată acolo printre păzitorii de la uţe. Niciodată însă nu ’ţi-ar fi putut închipui că acela care profera injurii ţi insulte de surugiu este primul-ministru al ţarei. Ce cădere! ce ruţine! Numai când cineva îţi pierde cumpătul, când furia îl orbeşte, numai atunci poţi să constaţi cultura lui, educaţia lui, fondul său intelectual. După cum la beţie i se cucoaţte cuiva caracterul, tot aţa la beţia urei ţi a pasiunei să vede fondul ţi conţinutul cuiva. Este grozav de nul acel conţinut la primul-ministru! Est® grozav de mic acest om când să uită pe sine. Niciodată nu este cuviincios în expresie ţi în gândire, trebue însă să’l vezi înfuriat pentru a judeca până unde merge pe această cale. Nu mai erea primul-ministru, nu mai erea omul ros şi cioplit prin contact cu oamenii timp de 40 de ani, erea un fel de selbatec neputincios, un ocărîtor de mahala care zice ţi aruncă adversarului tot ce’i vine în minte. Este ceva indignător. Ruţinea îţi sue sîngele în obraz. Ce păcate are ţara aceasta ca să fie guvernată de un asemenea om! Ce idee trebue să’i facă străinii de ea dacă în fruntea ei să află un om de nivelul şi calibrul primului-ministru! In tot răspunsul ce a adresat d-lui Fieva, o idee nu să vede; umbră de argumentare nu zăreşti. Este deşertul intelectual, este căderea morală cea mai complectă. Auziţi până unde a ajuns nemernicia acestui om să se laude cu biletele de vizită priimite de zioa sa, să ’ţi facă un fel de fală copilărească de telegramele primite cu acea ocazie de la Prefecţi! Mai auziţi minune! A propos de Fieva să vorbească de Europa. Iar pe urmă, cu un fel de îndărătnicie de bătrân căzut în decrepitudine, să spue că era decis să se retragă dar în ciuda d-lui Fieva şi a opoziţiei de acum are să rămână la guvern ! Rămâi uimit de atâta incoherenţă şi absurdidate. Un prim-ministru, care declară că stă la putere ca să facă în ciudă la câţiva adversari ! Este neauzit ! Dar apoi ameninţările de la urmă, dar îndemnurile ca să sară toţi colectiviştii asupra opoziţiei. Ce sunt acestea? Sunt vorbe de om nebun, sunt vorbe de prim-ministru, sau sunt ţi una ţi alta ?... Tabloul este desgustător. In timpul acesta din urmă d. Brătianu luase obiceiul să tacă. Noi opoziţia, în naivitatea noastră, îi tot Înteţiam ca să vorbiască. Cu toată opoziţia crîncenă ce o facem, cu toate că fiecare discurs al acestei fiinţi senile este în avantagiul opoziţiei, totuşi spectacolul este aşa de trist, încât ne pare acum rău că l-am îndemnat să vorbească. „ Să tacă dar, cum a tăcut până acum, să tacă, căci vorbirea lui ruţineazâ ţara !... Ştiri din ţara Primim de la corespondentul nostru din Iaşi: Moarte grabnică.— In seara de 10 ianuarie, sergenţii de praş din Iaţi au găsit culcată în stradă pe femeia Anica lui Gavril Ichim care dusă fiind la comisia despărţirea 2-a aţi încetat din viaţă. Desigur cei în drept, vor zice că pricina morţei e „cantitatea prea mare de băuturi alcoolice ce va fi înghiţit“. Şi cine ştie de câte zile dănsa n’o fi mâncat. * * * Ciobanul Vasile Ivaşcu din comuna Voineţtî, în verstă de 60 ani, ducăndu-se în seara de 8 Ianuarie la cârciuma lui Vasile Radu, din acea comună, după puţin timp a căzut jos mort. Aflăm că doctorul spune că pricina morţei ar fi „apoplexia cerbrală capilară“. Poate. Vaccinarea prin şcoli. — Citim în Vocea Covurluiului: Variola bântue oraşul Galaţi. Am ruga primăria ca cel puţin la ţcoalele de fete, dacă nu ţi la cele de băeţi, să meargă medici pe la şcoale ca să vaccineze, căci aflăm că vaccinarea copiilor se face pe la comisii, ceea ce e puţin decent.