Lupta, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 149-169)
1887-01-24 / nr. 164
ANUL IV No. 164 ABONAMENTE în țară Un an 30lei Va an . ........................................... 15n 3 luni. In străinătate Un Un an 40lei Va an . 20 r.1 3 luni. 10 Bani Numerar REDACȚIA Galea Victoriei, 35. .Piaţa Teatrului 10» EDIŢIA ANTEIA BUCURESCI, SÂMBĂTĂ 24 IANUARIE 1887 ANUNCIURI Anunciuri pe pagina III . . 1 leu linia „ „ „ IV . . 25 bani „ A SE ADRESA In România la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria, şi Anglia la AGENŢIA LIBERA, rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCT Constantinopol ADMINISTRAŢIA Mod. Gr. Luis, Str. Academici, 24: Mişte ambiţioşi puşi la rezonentmule opoziţiei parlamentare întrunirea parlamentară de ori seară CE AU FĂCUT ? Cronica parlamentară TEATRU ism ilajisi la rem presa opoziţionistă precum şi opinia publică, desgustate până la suflet de servilismul membrilor parlamentului, au încurajat defecţiunile care s’au făcut In sinul majorităţei , precum şi trecerea la o opoziţie ceva mai serioasă a unui grup de câţiva oameni care au fost şi au trăit din guvernul colectivist până acum, vorbim de câţiva tineri şi de junimişti. Pe această cale am mers mai departe, am adresat elogiuri acestor timbre de opoziţie, le-am publicat discursurile, am făcut larmă în jurul persoanei şi discursurilor lor, i-am pus în evidenţă. In acelaşi timp, pentru aceleeaşi motive, am lăsat în umbră partea cea rea a acestor opozanţi. Am căutat să uităm cum s-au ales ei, nu ne-am mai amintit discursurile lor servile în favoarea guvernului pe care astăzi îl combat, am aruncat un val de pudoare asupra trecutului. D. Carp a fost tratat de presă ca d. Pallade, d. Djuvara ca d. Nicorescu şi aşa mai departe. Ce s’a întâmplat însă? Aceşti noi opozanţi vezând că presa şi opinia publică îi primesc cu favoare au început a căpăta fumuri de glorie, veleităţi de mărire, aspiraţii de putere. De vreme ce,şi-au zis ei, noi suntem singurii opozanţi în parlament pentru ce nu ne-am da de singurii opozanţi din ţară, pentru ce nu am pretinde să ajungem, să luăm puterea? Ş J Şi iată nişte oameni care fac de două luni opoziţie că să erijează deodată în opoziţie serioasă, în opoziţie singură, dându-şi aere de oameni de stat, de viitori compunători de cabinete ministeriale. In ţară există de ani întregi opoziţie serioasă, opoziţia cea adevărată, aceea care se compune din elemente liberale şi conservatoare. Dacă ea nu este în Parlament representată decât prin câteva persoane cauza este că o parte s’a abţinut de la alegeri, iar alta a căzut sub presiuni ne mai auzite încă. Aceasta fiind situaţia, d-nii opozanţi din Cameră ’şi-a zis: de vreme ce noi suntem în parlament iar cei l’alţi afară, oare nu ar fi bine să profităm de această situaţie anormală ca să ne agăţăm pe planul Intuiu? Pentru aceasta, au adaugat ei, noi trebue să nu ne unim cu opoziţia din afară, noi trebue să avem aerul că nici nu o recunoaştem, noi să o învinovăţim chiar şi să -i aruncăm piatra. Rezultatul va fi zic d-lor, că noi vom lua succesiunea d-lui Brătianu. Este întrebarea: cine sunt aceşti domni cu asemenea aspiraţii ? Trebue să le spunem numele pentru ca ţara să scoată un hohot de rîs. Sunt doua categorii de aceşti opozanţi: Intuia este vestitul partid de cauciuc compus din d-nii Carp, Maiorescu, Marghiloman, Melik, Pogor Ianov etc. Al doilea sunt defecţioniştii precum d-nii T. Ionescu, Djuvara, Arion etc. Care sunt acum drepturile acestor domni, cum să justifică pretenţiile lor? Să vorbim intuiu de junimişti. Aceştia au făcut parte din partidul conservator cât acesta a fost la putere. După ce conservatorii au căzut de la putere, văzînd că pentru moment nu sunt şanse de a reveni, ei ’i-au părăsit, s’au format în grup şi au trăit pe spetele partidului liberal de la putere. Cât timp colectivitatea a fost tare, junimiştii au fost sprijinitorii ei; acum când guvernul începe a slăbi, ei s’au aruncat în opoziţie. Cu alte cuvinte, după cum au părăsit pe conservatori acum ei părăsesc şi pe liberali. Deosebirea este că pe cei întâi i-au părăsit după ce au căzut, pe când pe aceştia de astăzi îi părăsesc când sunt sau cred că sunt aproape de a cădea. Cum s’au ales în toate timpurile aceşti oameni ? Sub conservatori poliţia ’i-au ales, sub colectivişti tot poliţia ’i-au ales. In materie electorală ei nu cunosc de cât poliţia. Să trecem la ceilalţi opozanţi. Acum doi ani d. Brătianu ca să’şi reînoiască pielea cea sbîrcită, a dat ordin poliţiei ţarei să aleagă un număr de tineri, între aceste producte electorale poliţieneşti au fost şi d-nii T. Ionescu, Djuvara,16,Arion etc. Fiecare îşi aduce aminte discursurile linguşitoare ale acestora la adresa d-lui Brătianu. Aceşti tineri să întreceau în a părea mai devotaţi guvernului. Din diferite împrejurări aceşti domni s’au aruncat în opoziţie ca şi junimiştii, de vre-o 3 luni. Să vedem cum fac opoziţie, de ce sentimente sunt însufleţiţi şi în profitul cui fac opoziţie. De câtva timp s’a emis ideia că în interesul unei lupte mai serioase şi mai sistematice, opoziţia din parlament ar trebui să-şi dea mâna cu cea din afară. Cine credeţi că să opun la această idee ? Cine credeţi că au pretenţia de a cârtaui ţara? Cine credeţi că vorbesc cu dispreţ şi nu voesc să recunoască opoziţia cea mare din ţară ? Poate d-nii N. Ionescu, Paladi, Nicorescu, Butculescu, adică singurii aleşi independent şi singurii opozanţi serioşi din Cameră? Poate d. Dinu Brătianu, C. Boerescu, Mârzescu, Izvoranu singurii aleşi din Senat? De loc. Ambiţioşii, îngâmfaţii, pretenţioşii la guvern sunt aleşii poliţiei d-lui Brătianu; sunt d-nii Carp, Maiorescu, Djuvara, Marghiloman, Melic etc. Este d. Voinov ales la Teleorman de Kiriţescu!... Aceştia fac pe dezgustaţii faţă cu opoziţia din ţară, aceştia nu voesc a o recunoaşte, ei afişează pretenţii de conducători, de şefi etc., ei aspiră a lua situaţia!... Auzi! Aleşii poliţiei d-lui Brătianu să ia cu titlu de opozanţi, succesiunea d-lui Brătianu ! Auzi! Oamenii cari au servit de instrument regimului actual să pozeze în îndreptătorii greşalelor regimului, în oamenii viitorului guvernământ!... Dar aceasta este ridicul! înţelegem ca cineva să fi fost rătăcit, să fie comis greşeli, înţelegem să intre mai târziu pe calea cea dreapta şi atunci să i se erte trecutul. Dar cel cu greşala pe frunte, cei compromişi, să facă pe pretenţioşii, pe ambiţioşii şi să meargă cu cutezanţa pînă a înfrunta pe cei fideli şi corecţi, aceasta întrece orice margine ! Toate se pot în ţara aceasta, totuşi sunt câteva lucruri cari sunt imposibile. Nişte oameni absolut fără nici o popularitate cum sunt d. Carp etc. nişte tineri fără nici un trecut, să aibă curagiul ca să pozeze în oameni de stat, în viitori miniştrii cu excluderea partidelor serioase opoziţioniste din ţară, aceasta este archiridicul. A trebuit ca regimul colectivist să răstoarne toate normele şi să încurce toate căile de a parveni, pentru ca un număr de domni trezinduse, graţie poliţiei, la suprafaţa unei Cameri iiţiate, să se ia la serios, să vorbească ca oamenii-.de stat şi să afişeze pretenţii de matadori! De aceea este bine să punem pe fiecare la rezon şi să le limpezim noi situaţia, de vreme ce sunt aşa de orbi încât nu o văd ei singuri. Să ştie deci că dacă, când d-nia lor vorbesc în Cameră ne ocupăm de discursurile ce ţin şi facem larmă în jurul lor, cu aceasta să nu-şi închipue că -l luăm la serios şi că credem că e mare lucru ceea ce el fac. Ocupându-ne de ceea ce să face în parlament ne servim de cele petrecute acolo ca de un mijloc mai mult de a combate guvernul. Când însă este vorba de a ne gândi la o schimbare de situaţie, să fie bine încredinţaţi d-nii amintiţi mai sus că nimenea nu -l ia la serios, şi că toate sforţările unei ambiţii copilăreşti rămân simple încercări zadarnice. Conchidem zicând: Noi cerem de la aceşti opozanţi de eri ca să intre cu docilitate şi supunere— dacă sunt sinceri—în gironul opoziţiei, sa recunoască că direcţia trebue să fie în mâna celor ce nu au şovăit, iar nu în mâna evoluţioniştilor politici. Dacă d-nia lor nu primesc această propunere, atunci este de datoria d-lor Palade, Nicorescu, Butculescu, Oroveanu etc., ca să se separe de d-nia lor. A continua să lucreze înainte este a face nu jocul unor ambiţioşi căci jocul lor este copilăresc, ci a încuragja relele patimi şi ambiţiele nesănătoase în nişte oameni care nu sunt toţi incorigibili ca d. Carp ; unii din ei, cu un tratament mai serios, să pot lecui de boala de care sufăr, este atribuită mai cu seamă măsurii luate de guvernul rusesc, în privinţa interdicţiunii exportului de cai, precum şi temerilor ce face să nască situaţiunea generală a politicei europene şi a burselor streine, cari toate au fost în scădere astăzi dimineaţă. Roma, 3 Februarie.—Astăzi s’a început discuţiunea creditului extraordinar destinat trupelor din Abisinia. împrejmuirile Camerii sunt ocupate de o mulţime considerabilă care e menţinută de un cordon de trupe. Tribunele sunt pline. O mare animaţie domneşte în sala şedinţelor. D. Mussi, deputat radical, declară că va vota creditele dar atacă în acelaşi timp foarte viu ministerul. Belgrad, 3 Februarie— Se dezminte ştirea după care regele Milan ar fi scris lui Patchitch pentru a -l autoriza să intre în Serbia. Berlin, 3 Februarie.— Ştirea răspândită cum că mai mulţi generali, cari comandă în Alsacia Lorena ar fi fost chemaţi la Berlin nu e de loc acreditată. Berlin, 4 Februarie.— Se priveşte ca iminent un împrumut de 300 milioane de mărci. St. Petersburg, 3Februarie. — Se zice în cercurile diplomatice că Şakir Paşa ambasadorul Turciei ar fi cerut d-lui de Giers să depărteze dificultăţile secundare cari se opun la o grabnică soluţiune a cestiunii bulgăreşti, adaogând că Poarta voieşte cu orice preţ să ajungă la o soluţiune pacifică, pentru că vîde într’un conflict eventual între Austria şi Rusia un pericol pentru propriele sale interese. Atena, 3 Februare. — Astăzi s’a deschis parlamentul. Mesagiul regal constată că relaţiunile cu toate puterile sunt excelente, că finanţele cer toată solicitudinea Camerei pentru ca Grecia să-şi poată îndipleni destinele sale naţionale şi să ridice prestigiul sau, care acum mai mult ca oricând e necesar elenismului. Paris, 3 Februare. — D. Degrand, vice-consul al Franciei la Ruseiuk, e numit în aceiaşi calitate la Creta. Paris, 3 Februarie. — Ziarul Les Débats, vorbind de înfrângerile succesive suferite de trupele italiene în Abisinia, zice că politica colonială pricinuește Italiei mai mult neajunsuri decât îi procură satisfaceri. Paris, 3 Februarie.— Ziarul La République frangaise publică un articol al d-lui Emile Castellar care este foarte apreciat. Eminentul orator spaniol zice că un conflict grav amenință popoarele din Europa. SERVICIUL TELEGRAFIC AGENŢIA HAVAS Paris, 3 Februarie. — O scădere generală s’a produs și astâzi la Bursă. Ea AGENŢIA libera Constantinopol, 3 Februarie. — Sir Drummond Wolff va fi primit mâine Vineri în audienţă de către Sultanul Roma, 3 Februarie.— Oposiţiunea din Cameră a decis să voteze creditele extraordinare cerute de Cabinet, stabilind însă că acest vot nu va însemna că oposiţiunea are încredere în politica cabinetului Paris, 3 Februarie. — Cornițele de Munster, ambasadorul Germaniei, care trebuia să petreacă toată iarna la Cannes și care venise Vinerea trecută la Paris numai ca să asiste la prânzul diplomatic ce s’a dat la ministerul afacerilor străine, a hotărât să nu se mai ducă la Cannes şi să rămână la Paris pentru ca absinţa sa să nu dea loc la nici un comentarii. Berna, 3 Februarie.—Guvernul federal a notificat Franciei şi Germaniei că în cas de rezbel el este în stare să garanteze neutralitatea materială a Elveţiei. Berlin, 3 Februarie.—Se asigură că d. Ilerbethe, ambasadorul Franciei, a dat în numele cabinetului francez, asigurările cele mai formaleguvernului german, că guvernul său este animat de intenţiunile cele mai pacifice. Berlin, 3 Februarie.—Comisiunea militară presidată de generalul Blume, a decis Introducerea unui sistem de echipament ușor în infanterie. Berlin, 3 Februare. — Pe când organele străine semnalează o potolire a spiritelor în Francia, ziarul Kreuzzeitung de azi este informat de către corespondentul său din Paris că știrile alarmante care se răspândesc de câtva timp au pricinuit îngrjiri serioase in cercurile guvernamentale franceze în ce priveşte menţinerea păcei Die Kreuzzeitung dă o expunere istorică a exceselor comise în Prusia de câtre francezi de la 1806 până la 1813. Ea declară că Germania nu are nimic de câştigat dintr’un nou resbel, dar că’ în cazul când ar fi silită a’l face, ea va trebui să caute a reduce Francia In mod definitiv la neputinţă, nimicind focarul unde de secole se făuresc arme şi se aţâţa intrige cari turbură liniştea Germaniei şi ameninţă pacea Europei. întrunirea opoziţiei parlamentare Mercur seara a avut loc o întrunire la d. I. Marghiloman a elementelor opoznte din Parlament. Chestiunea de discutat era: unirea opoziţiei din Cameră şi din Senat cu opoziţia din ţară. Pentru a-şi face cineva idee ce valoare are opoziţia parlamentară şi de ce idei este dominată, vom face o mică dare de seamă de părerile susţinute. De la Început d. Carp—celebrul grandoman — a declarat că este contra oricărei uniri cu opoziţia din ţară. — D-lor, a zis în substanţă d. Carp, noi suntem singurii opoziţia legală; opoziţia cealaltă din ţară este o opoziţie afară din lege, noi nu ne putem uni cu ea; guvernul, situaţia politică nu pot să o ia el nici trebue să o ia, fiindcă noi facem discursuri în Cameră. Ei trebuesc lăsaţi de o parte să se pocăiască de greşalele comise. Eu admit numai un lucru, anume, ca să ne unim cu d. Dim. Brătianu din Senat şi să luăm împreună puterea cu excluziunea oricăror altora. La aceste cuvinte, d. Voinov fostul ministru colectivist, cel eşit din minister în condiţie ştiute, a adăugat următoarele : —Da aşa este, are dreptate d. Carp, noi nu ne putem uni cu nişte conspiratori, căci din asemenea oameni să compune opoziţia unită.... La care vorbe d. Dinu. Brătianu indignat s’a sculat şi a zis : — D-le Voinov, d-ta vorbeşti ca un procuror, ceea ce faci nu este corect. Afară de părerea d-lor Carp şi Voinov, părere extremă, d. Maiorescu a luat cuvântul şi s’a exprimat cam în următorul sens : — D-lor, eu nu sunt absolut contra unei uniri cu opoziţia din afară de parlament, însă pun condiţiuni. întâia condiţie este ca ea să ne recunoască de conducătorii ei, ca ea să recunoască[ că este bine reprezentată prin noi şi prin urmare să ne adopte liniea politică (!!). Aşa, a continuat d. Maiorescu, d.Vernescu şi ceîl’alţi liberali să recunoască că d. Dim. Brătianu ÎI reprezintă , d-nii Catargiu, Manu, Lahovary etc. să recunoască în noi pe reprezentanţii şi diriguitorii lor. Cu alte cuvinte să se admită că toate nuanţele din ţară sunt reprezentate şi bine reprezetate şi că activitatea parlamentară este cea principală. .. La care vorbe d. Mârzescu s’a mulţumit a întrerupe cu următoarele cuvinte: — Cum voiţi să vă recunoască de reprezentaţi al lor când nu ei ci guvernul v'au ales ? După d. Maiorescu, d. Giani a luat cuvântul şi s’a unit cu d. Maiorescu, zicând că numai Romanii a luat la serios şi a recunoscut opoziţia din parlament. D-nii Djuvara, Arion, Marghiloman etc. toţi aceştia s’au raliat unii la părerea d-lui Carp, alţii la acea a d-lui Maiorescu; toţi aceştia nu recunosc ca opoziţie serioasă decât pe cea din parlament, adăugând că ei şi numai ei sunt în drept să ia situaţia