Lupta, februarie 1887 (Anul 4, nr. 170-192)

1887-02-01 / nr. 170

ANUL IV No. 17 ABONAMENTE In țară Un an..............................................30 lei la an...................................................15 » 3 luni.....................................................8 „ In­­tr&infttate Un an..............................................40 lei la an...................................................20 „ 8 luni...................................................10 „ 10 Bani Numărul REDACȚIA Calea Victoriei, 35. Piața Teatrului Director politic, Gr. PA­NU ADMINISTRAȚIA EDIŢIA AWI'EU BUCURESCI, DUMINICĂ 1 FEBRUARIE 1887. ANUNCIURI Anunciuri pe pagina III . , 1 leu linia « » ii IV . ,25 bani „ A SE ADRESA In România la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria, şi Anglia la AGENŢIA LIBERA, rua Notre-Dams des Tritai­­res, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol Tip. Med. Gr. Luiu, Str. Academiei, 24 0 experienţa de făcut Cancanuri politice (Un consiliü comunal model) 0 PANICA OBONIOA (Săptămâna) IN FLAGRANT DELICT O experienţa de făcut îşi poate cine­va închipui că noi după două­zeci de ani de instituţii parla­mentare să ajungem a cere ca cel mai scump lucru alegeri libere ? Cine în ţara­­aceasta poate pre­tinde că o cunoaşte? Care partid are dreptul să spună că el are mai mult resunrt? Niminea şi nici unul. De ani şi de ani alegeri libere nu au fost; sub guvernul conserva­tor ţara trimetea deputaţi conserva­tori şi sub acesta actual deputaţi colectivişti. Urmează că atunci ideile conser­vatoare erau în majoritate şi acum cele colectiviste? De loc. Oamenii imparţiali, spiritele oneste doresc din toate puterile alegeri li­bere. Aceste alegeri nu se cer nu­ mnai ca un mijloc de a răsturna gu­vernul actual, nu. Ele sunt necesare mai cu seamă ca experienţă politică de făcut. Trebue ca fie­care din noi să ştim odată ce voeşte şi ce este ţara a­­ceasta, trebue ca să ne edificăm in această privinţă. Până acum plutim în necunoscut şi falsificare. Toate faptele, toate pre­­tenţiile noastre reciproce sunt fără fundament căci noi nu ştim ce gân­desc alegătorii, nu ştim fiind­că nici­odată nu­­l-am lăsat să spună ce voesc. Când este vorba de răsturnarea acestui guvern partizanii lui îţi răs­pund : „Ce voeşti să aduci la putere ,,pe conservatori?“ Aşa este dacă se va continua cu sistemul actual, dacă regele ar forma un cabinet conservator şi Îi va în­credinţa misiunea să facă alegeri silite. Dar dacă regelui­­i-ar veni în cap ca să se facă alegeri libere, de unde urmează că ar putea veni cutare sau cutare partid la putere ? Nu ur­mează de nicăerea şi nimenea, ab­solut nimenea, nu ştie pe cine ar trimete alegătorii în majoritate. , Oare regele nu are şi el dacă nu interes cel puţin curiozitate ca să ştie ce gândeşte ţara aceasta ? Oare nu este fie­care în drept ca să ceară să se facă o asemenea experienţă ? In situaţia în care am ajuns, fiind­că am mers din falsificări în falsificări, o reîntoarcere la o practică onestă consti­tuţională este absolut necesară. Trăim ca nu un haos, toate combinaţiele noastre să bazează pe falsificări proec­­tate de înainte. Pe ce să bazează cutare om po­litic când aspiră să ia puterea? Să bazează că luând-o şi falsificând ale­gerile va putea şi el guverna ca şi d. I. Brătianu. Apoi nu este timpul ca să se cur­me asemenea ambiţii nesănătoase şi să se facă un fel de selecţiune po­litică prin alegeri libere? Dacă regele ar chema la putere în acest moment pe cutare partid sau om politic, această chemare nu ar fi prin nimic justificată, căci de ce ’l-ar chema pe cutare şi nu pe cutare? Nu ar fi absolut nici o raţiune. Când însă s’ar face nişte alegeri libere, atunci faptul că l-ar chema pe d. Lascar Catargiu sau d. D. Brătianu să compună cabinetul ar avea perfect raţiunea de a fi, îndată ce ţara în majoritate ar trimite par­tizani d’aî unuia sau­ d’aî celuî-lalt Alegeri libere, iată singura solu­­ţiune a situaţiei, numai prin ele s’ar putea da o direcţie reală mişcărei politice, numai ele ar dezigna forţa relativă a partidelor, numai prin ele se va putea şti ce este, ce voeşte şi ce gândeşte ţara aceasta. Altminterea haos şi iar haos; alt­­minterea cabinetele să îor succeda u­­nele după altele fără ca regimul să se schimbe. SERVICIUL TELEGRAFIC AGENŢIA HAVAS Sofia, 10 Februarie. — Circulă ştirea că d. de Nelidoff ar fi spus că d. Zau­­koff a fost prea exigent punând condi­­ţiunile ce se ştie. Sofia, 10 Februarie.— Poliţia a ares­tat o doamnă numită Papazoglu, care ve­nise la Sofie cu scopul de a căuta să a­­t­ragă pe ofiţeri într’un complot contra guvernului. Hârtiile găsite la această doamnă ar fi foarte compromiţătoare. Notă: Bărbatul d-nei Papazoglu este un mare comerciant din Cazanlik, acum emigrat în urma evenimentelor din Sofia. Roma, 10 Febr. — Regele a conferit ieri seara asupra situaţiei create prin demisiunea ministerului, cu d-niî Spa­­venta şi Bonghi şi s’a întreţinut astă­ zî cu d-niî Nicotera, Luzzati şi Mancini. Camera se va proroga chiar astă­zî şi nu va relua şedinţele sale de cât după soluţiunea crizeî ministeriale. Rusciuk, 10 Fbruarie. — Prefectul din Rusciuk a Interzis vinderea ziarelor ru­seşti. Ziarul „Slavianin“ a publicat o scri­soare a d-lui Rizoff, redactorul ziarului „Svoboda“ (libertatea) care declară că încetează cu publicarea ziarului sau, pen­tru că misiunea delegaţilor bulgari n’a isbutit, că nu e permis să se îndoiască despre răceala sentimentelor puterilor pentru causa Bulgariei, şi că în aceste condiţiunî, mai bine e­a nu se scrie nimic de cât să se spună inulităţi. Buda-Pesta, 11 Februarie. — 10 Ca­mera deputaţilor — Desbaterea bugetu­lui—Ministrul de comerciu vorbind de convenţiunea comercială cu România, de­clară că guvernul trebue să aibă în ve­dere la încheierea ei nu numai interesele agricole ci şi cele industriale. Graniţa va fi deschisă pentru vitele cornute româneşti, îndată ce situaţiunea deja mai bună din puntul de vedere al stării sanitare, se va mai consolida. Negociările nu s’au început încă cu România, ceea ce s’a făcut până acum au fost numai niște consfătuiri, pentru a putea determina mai bine baza pe care se vor sprijini aceste negociări. Această bază s’a stabilit, dar negociările însă’și nu s’au urmat. Noi dorim din toată ini­ma ca relaţiunile noastre politice cu sta­tele vecine să fie din cele mai bune, dar aceasta e aproape de necrezut când se ridică un conflict economic. O voce: Dar Germania ? Ministrul: Noi n’avem resbel vamal cu Germania, şi negreşit, ar fi de dorit ca pe tărâmul economic să existe între Germania şi noi, aceiaşi înţelegere care există în relaţiunile noastre politice (a­­probări). Dezbaterile vor continua mâine. Londra, 0 Februarie.—Camera Co­munelor—D. Tyler întreabă dacă, e e­­xact că Sir Wolf a propus Porţii ca la­­să am­ul acord îa cestiunea Egyptului, neutralizarea ţării şi a canalului da Suez Sir Fergusson respun­de că guvernul men­ţine declaraţiunile sale precedente şi că nu poate face nici o comunicaţie privi­toare la negocierile pendinte. Cu toate astea el poate spune că ştirile colpor­tate de ziare nu represiata exact sco­pul ce urmăreşte guvernul. '— Londra, Î1 Februarie.—„Times“ pri­meşte din St. Petersburg o depeşe ce face să se prevază că rezerviştii arma­tei ruseşti vor fi în curând chemaţi sub arme, pentru o perioadă scurtă de exer­ciţii. Moscova, 11 Februarie.—D. Ratkoff a organizat la Moscova o petiţiune mon­­stră, pentru a cere Ţarului să realizeze­­ideia panslavistă, care consistă în a sub­­j­uga nu numai Bulgaria, ci toate naţi­unile creştine din Ba­lcani. Petiţiunea e deja acoperită cu mai multe mii de semnături. Roma, 11 Februarie.—„Opinions“ fa­ce să se observe că anyagiaraentele cari leagă Italia de Germania şi Austria, cu scop de a menţine pacea şi de a garan­ta în mod reciproc teritoriile celor 3 pu­teri, expirând peste câte­va luni, crisa ministerială loveşte Italia într’un mo­ment foarte critic. Contelui de Robilant se impune datoria de a nu ceda unui mo­ment de descuragjare, dar obligaţiunea se mai impune şi majorităţii disidente, de a simţi imensa respundere ce-i incum­bă. Momentul a venit spre a pregăti o majoritate parlamentară, care să dea gu­vernului toată autoritatea necesară pen­tru a exercita în Europa acţiunea sa într’un mod decisiv. t­r Constantinopol, 9 Februarie.—(Gale indirectă). Poarta voind să examineze propunerea ce­­i-a supus sir Wolf n’a fixat încă data şedinţei viitoare. Sa cre­de în general că aceste negocieri vor ţine mult, mai cu seamă, după cum se și confirmă știrea, Poarta va insista ca Anglia să fixeze în prealabil data eva­cuării. Pe de altă parte se zice că An­glia ar căuta înainte de toate să eter­­niseze negociările, spre a câștiga timp. Constantinopol, 11 Februarie.—(Cale indirectă). Negociările privitoare la re­­gularea cestiunii bulgăreşti sunt tot aşa de puţin înaintate. E chiar probabil că nu se va face nimic serios cât timp nu se vor cunoaşte într’un mod exact in­­tenţiunile Rusiei. Oare cari puteri îndeamnă pe Poarta să o aducă într’o stare ast­fel ca să nu mai poată răspunde nimic, luând iniţia­tiva în mod viguros, pentru a grăbi re­gularea acestei cestiunî. Berlin, 11 Februarie. — Consiliul fe­deral a luat hotărârea de a proclama mica stare de asediu la Offenbach, (Hessa- Darmstadt). Pesta, 11 Februarie. — (Camera de­putaţilor) Se reia discuţiunea bugetului ministerului de comerciu. D. Horvath (liberal) insistă mult pen­tru încheierea unui tratat de comerţ cu România spunând că sunt destule motive de ordin politic şi economic care ple­dează în favoarea încheierii unui ast­fel de tratat România, spune oratorul, e încurajată în pretenţiunile sale de exem­plul Rusiei, în ceea ce priveşte politica de protecţiune exercitată de această din urmă putere, în privinţa productelor sale brute. D. Zay (sas) manifestă dorinţa de a vedea Ungaria că nu crează dificultăţi României. Contele Aponyi face să se observe că cestiunile industriale sunt de natură pur locală, pe câtă vreme cestiunile a­­gricole, şi mai cu seamă creşterea vite­lor interesează mai multe milioane de locuitori în Ungaria. Guvernul nu tre­bue să se mulţumească cu a găsi bune măsurile veterinare luate de România, ci trebue să insiste ca aceste măsuri să fie recunoscute ca atare și de sta­tele din Occident, unde se transportă vitele din Ungaria. Numai niște tratate de comerciu fa­vorabile pot să facă mai mare prestigiul monarhiei. Ministrul de comerciu, contele Szé­chényi, protestează contra spuselor ace­lora ce a fi vorbit despre vexaţiuni ce s’ar fi comis în paguba Românii. El afirmă că e cu totul de acord cu contele Aponyi în cea ca acesta a spus relativ la măsurile veterinare şi declară că guvernul consideră ca prima sa da­torie de a căuta să obţină deschiderea graniţelor germane şi franceze vitelor de proveninţă ungară. 2 ore şi 30’. Şedinţa continuă. SoSa, 11 Februarie.—Intr­evederea de erl între marele Vizir şi d. Vulkovici a fost fără resultat. D. Zapkoff insistă a­­supra necesităţii de a încredinţa mini­sterul de resbel unui general rus. Guver­nul a respins această pretențiune. Cele i’alte puncte n’afi fost discutate. Londra, ll Februare.— Camera Co­munelor. — D. Labouchere punéad o chestiune guvernului, întreabă cari sunt relațiunile eventuale ale cabinetului în afacerile bulgărești. Sir Fergusson respunde că ar fi cu neputinţă a se dirige departamentul a­­facerilor streine, dacă ori­ce demers im­portant ar fi obiectul unei discuţiuni îna­intea Parlamentului. Trebuie să existe aci o cestiune de încredere între cabi­net şi Cameră. Dar Camera cunoaşte po­litica cabinetului. Această politică con­sistă în a interveni numai în marginea datoriilor şi intereselor englezeşti, pre­cum şi a angajamentelor luate de An­glia şi consacrate prin tratate. s’a întrunit astăzi şi a otărât d’a menţine la ordinea zilei a Parlamentului cestiunea ri­dicăriî drepturilor asupra cerealelor spre a da o satisfacere intereselor agriculture!. Paris, 11 Februarie.—Ziarul le Temps d’a­seară zice că, in împrejurările actuale, pre­sa engleză, făcându-se ecoul a tot felul de știri n­e­liniștitoare, a luat o răspundere foar­te mare. AGENŢIA LIBERA Viena, 11 Februarie. — La banchetul ce a oferit erl delegaţianea din Alsacia-Lorena, prinţul de Hohenlohe Statthalter al acestor provincii a rostit cuvîntarea în care a de­clarat că va trece încă multă vreme până ce resbelul sa devie eminent dar că situaţiu­nea ar deveni gravă dacă Franţa n’ar re­cunoaşte situaţiunea creată prin tratatele internaţionale. Lemberg, 11 Februarie.—Generalul prinţul Radziwill, adjutant al împăratului Germa­niei, într’o scrisoare privată adresată co­mitelui Potok­i zice între altele ca la Curtea din Berlin există speranţa că greutăţile si­­tuaţiuni exterioare actuale se vor deslega în mod pacific. Viena, 11 Februarie. — Se scrie din Con­­stantinopol Corespondenţei Politice că d. Zan­­coff consimte până acuma la formarea unei regenţe mixte dar că în toate cele­l­alte puncte mănţine în întreg programul său. Sferele diplomatice încrezindu-se în spi­ritul de împăciuire al Rusiei, speră că ne­gocierile angajate în vederea unei deslegări a crizei bulgare vor duce la un rezultat fa­vorabil. Atena, 11 Februarie.— Ofiţerii staţionaru­lui rus din portu Pireu spun că escadra Rusă de pe Mediterana a primit ordinul de a se duce în apele Japoneze unde vor fi concen­trate aproape trei­zeci bastimente de resbel printre care puternicele Chiurasate Vladimir şi Dimitri Donshei. Acest din urmă a şi pă­răsit un adevăr portu din urmă Pireul încă de la 1 Februarie însoţit de vaporul de res­bel Bohr, Paris, 11 Februarie.—D. JohnLemoine pu­blică în ziarul Les Débats de azi dimineaţă un articol în care zice că Franţa nu se o­­cupă de alegerile germane, că ea nu se spri­jină de­cât pe propriele sale forţe spre a face faţă eventualităţilor şi că deputaţii ei votează fără trase, măsurile ce se impun pentru securitatea ţării. Berlin, 11 Februarie.— Gazeta din Colonia exprimă nemulţumirea sa, că Camera fran­ceză a vo­it prin aclamaţii creditele extra­ordinare cerute de ministerul de rezbel şi marină. Londra, 10 Februarie.— The Times de astă­­zi zice că influenţa diplomatică a Italiei e necesară în situaţiunea actuală a Europei. Ziarul englez adaugă că este urgent ca, cerniţele de Robilant să reia portofoliu afa­cerilor străine. Paris, 10 Februarie. — Ziarele germane re­încep a publica articole ameninţătoare pen­tru pace. Die Metzer Zeitung susţine că singura ga­ranţie pentru menţinerea păcei, ar fi o de­­claraţiune categorică din partea guvernului fincez că Franţa recunoaşte tractatul din Francfort de la 1871, şi că primeşte toate clausele şi toate consecinţele acestui tractat. Paris, 1­0 Februarie.—Consiliul de miniştrii Cancanuri politice Un consiliu comunal model este cel actual de la Iaşi. Iată care este situaţia lui. Până acum junimiştii care din toată ţara numai în Iaşi au oare­care contingent, aveau pri­măria în mâna lor cu d. L. Negruţi ca primar. Să înţelege că nu prin luptă în ale­geri căpătase puterea la primărie, ci d. I. Brătianu le-o dăduse. La diferite alegeri j­unimiştii figurau pe lista guver­namentală şi să alegeau ca liberali-na­ţionali. De aci urma că colectiviştii la pri­mărie ereau pe­­planul al doilea ceea ce îi făcea să fie furioşi şi f pe junimişti şi pe d. I. Brătianu care ÎI sacrifica. Alegerile din urmă con­unale au schim­bat această situaţie. Junimiştii fură sa­crificaţi, de­şi aleşi pe lista guvernului, iar autoritatea comunală intră în mâni colectiviste. E destul să spunem că d. Gusti este primar şi d. V. Gheorghian şeful local e consiler comunal. Şedinţele acestui consiliu sunt nosti­me de tot. Şeful majorităţei este d. Gheorghian, el o conduce, el o dirijează. De cât d. Gheorghian a adoptat, să pare, un mod foarte ingenios de a face pe consiliu să voteze sau să nu voteze — după cum ÎI place—un lucru, fără ca să ia cuvîntul ca să susţie sau să com­bată acel lucru. Este un cuvînt de ordine printre con­­silerii colectivişti. De câte ori d. Gheor­ghian rădică ochii în sus la plafon, con­silierii ştiu­ că trebue să voteze pentru şi de câte ori ÎI pleacă la pământ este semn ca el să voteze contra. Când să pune o chestie la vot să’i vezi pe bieţii consilieri cum umblă după ochii d-luî Gheorghian de’ţi vine milă. Toţi îl fixează pa d. Gheorghian, ches­tiunea fie cât da însemnată atârnă de la mişcarea pleoapelor şefului. Poate vre­unul din consiliu să dove­dească că lucrul propus spre votare este răfi, îndată ce d. Gheorghian îşi a­­runcă ochii în sus, imediat colectiviştii strigă la vot şi propunerea să votează. Ceea ce este mai curios este că şi pri­marul tot la d. Gheorghian se uită îna­inte d’a vota. Aşa că lucrurile merg strună acum când fie­care ştie consigna. La început s’au făcut oare care erori regretabile până ce consilierii au învăţat când sem­nul este pentru şi când mişcarea pleoa­­pilor înseamnă contra. Iată un consiliu comunal model: Argus. O PANICĂ Joi să răspândise la Senat un sgo­­mot că d. I. Brătianu’şi-ar fi dat de­misiunea definitiv. O panică teribilă cuprinsese pe cei ce auziră această veste. Palizi, cu ochii rătăciţi, ei alergau la cei ce sunt prin poziţia lor în stare de

Next