Lupta, februarie 1887 (Anul 4, nr. 170-192)
1887-02-01 / nr. 170
ANUL IV No. 17 ABONAMENTE In țară Un an..............................................30 lei la an...................................................15 » 3 luni.....................................................8 „ Intr&infttate Un an..............................................40 lei la an...................................................20 „ 8 luni...................................................10 „ 10 Bani Numărul REDACȚIA Calea Victoriei, 35. Piața Teatrului Director politic, Gr. PANU ADMINISTRAȚIA EDIŢIA AWI'EU BUCURESCI, DUMINICĂ 1 FEBRUARIE 1887. ANUNCIURI Anunciuri pe pagina III . , 1 leu linia « » ii IV . ,25 bani „ A SE ADRESA In România la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria, şi Anglia la AGENŢIA LIBERA, rua Notre-Dams des Tritaires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol Tip. Med. Gr. Luiu, Str. Academiei, 24 0 experienţa de făcut Cancanuri politice (Un consiliü comunal model) 0 PANICA OBONIOA (Săptămâna) IN FLAGRANT DELICT O experienţa de făcut îşi poate cineva închipui că noi după douăzeci de ani de instituţii parlamentare să ajungem a cere ca cel mai scump lucru alegeri libere ? Cine în ţaraaceasta poate pretinde că o cunoaşte? Care partid are dreptul să spună că el are mai mult resunrt? Niminea şi nici unul. De ani şi de ani alegeri libere nu au fost; sub guvernul conservator ţara trimetea deputaţi conservatori şi sub acesta actual deputaţi colectivişti. Urmează că atunci ideile conservatoare erau în majoritate şi acum cele colectiviste? De loc. Oamenii imparţiali, spiritele oneste doresc din toate puterile alegeri libere. Aceste alegeri nu se cer nu mnai ca un mijloc de a răsturna guvernul actual, nu. Ele sunt necesare mai cu seamă ca experienţă politică de făcut. Trebue ca fiecare din noi să ştim odată ce voeşte şi ce este ţara aceasta, trebue ca să ne edificăm in această privinţă. Până acum plutim în necunoscut şi falsificare. Toate faptele, toate pretenţiile noastre reciproce sunt fără fundament căci noi nu ştim ce gândesc alegătorii, nu ştim fiindcă niciodată nul-am lăsat să spună ce voesc. Când este vorba de răsturnarea acestui guvern partizanii lui îţi răspund : „Ce voeşti să aduci la putere ,,pe conservatori?“ Aşa este dacă se va continua cu sistemul actual, dacă regele ar forma un cabinet conservator şi Îi va încredinţa misiunea să facă alegeri silite. Dar dacă regeluii-ar veni în cap ca să se facă alegeri libere, de unde urmează că ar putea veni cutare sau cutare partid la putere ? Nu urmează de nicăerea şi nimenea, absolut nimenea, nu ştie pe cine ar trimete alegătorii în majoritate. , Oare regele nu are şi el dacă nu interes cel puţin curiozitate ca să ştie ce gândeşte ţara aceasta ? Oare nu este fiecare în drept ca să ceară să se facă o asemenea experienţă ? In situaţia în care am ajuns, fiindcă am mers din falsificări în falsificări, o reîntoarcere la o practică onestă constituţională este absolut necesară. Trăim ca nu un haos, toate combinaţiele noastre să bazează pe falsificări proectate de înainte. Pe ce să bazează cutare om politic când aspiră să ia puterea? Să bazează că luând-o şi falsificând alegerile va putea şi el guverna ca şi d. I. Brătianu. Apoi nu este timpul ca să se curme asemenea ambiţii nesănătoase şi să se facă un fel de selecţiune politică prin alegeri libere? Dacă regele ar chema la putere în acest moment pe cutare partid sau om politic, această chemare nu ar fi prin nimic justificată, căci de ce ’l-ar chema pe cutare şi nu pe cutare? Nu ar fi absolut nici o raţiune. Când însă s’ar face nişte alegeri libere, atunci faptul că l-ar chema pe d. Lascar Catargiu sau d. D. Brătianu să compună cabinetul ar avea perfect raţiunea de a fi, îndată ce ţara în majoritate ar trimite partizani d’aî unuia sau d’aî celuî-lalt Alegeri libere, iată singura soluţiune a situaţiei, numai prin ele s’ar putea da o direcţie reală mişcărei politice, numai ele ar dezigna forţa relativă a partidelor, numai prin ele se va putea şti ce este, ce voeşte şi ce gândeşte ţara aceasta. Altminterea haos şi iar haos; altminterea cabinetele să îor succeda unele după altele fără ca regimul să se schimbe. SERVICIUL TELEGRAFIC AGENŢIA HAVAS Sofia, 10 Februarie. — Circulă ştirea că d. de Nelidoff ar fi spus că d. Zaukoff a fost prea exigent punând condiţiunile ce se ştie. Sofia, 10 Februarie.— Poliţia a arestat o doamnă numită Papazoglu, care venise la Sofie cu scopul de a căuta să atragă pe ofiţeri într’un complot contra guvernului. Hârtiile găsite la această doamnă ar fi foarte compromiţătoare. Notă: Bărbatul d-nei Papazoglu este un mare comerciant din Cazanlik, acum emigrat în urma evenimentelor din Sofia. Roma, 10 Febr. — Regele a conferit ieri seara asupra situaţiei create prin demisiunea ministerului, cu d-niî Spaventa şi Bonghi şi s’a întreţinut astă zî cu d-niî Nicotera, Luzzati şi Mancini. Camera se va proroga chiar astăzî şi nu va relua şedinţele sale de cât după soluţiunea crizeî ministeriale. Rusciuk, 10 Fbruarie. — Prefectul din Rusciuk a Interzis vinderea ziarelor ruseşti. Ziarul „Slavianin“ a publicat o scrisoare a d-lui Rizoff, redactorul ziarului „Svoboda“ (libertatea) care declară că încetează cu publicarea ziarului sau, pentru că misiunea delegaţilor bulgari n’a isbutit, că nu e permis să se îndoiască despre răceala sentimentelor puterilor pentru causa Bulgariei, şi că în aceste condiţiunî, mai bine ea nu se scrie nimic de cât să se spună inulităţi. Buda-Pesta, 11 Februarie. — 10 Camera deputaţilor — Desbaterea bugetului—Ministrul de comerciu vorbind de convenţiunea comercială cu România, declară că guvernul trebue să aibă în vedere la încheierea ei nu numai interesele agricole ci şi cele industriale. Graniţa va fi deschisă pentru vitele cornute româneşti, îndată ce situaţiunea deja mai bună din puntul de vedere al stării sanitare, se va mai consolida. Negociările nu s’au început încă cu România, ceea ce s’a făcut până acum au fost numai niște consfătuiri, pentru a putea determina mai bine baza pe care se vor sprijini aceste negociări. Această bază s’a stabilit, dar negociările însă’și nu s’au urmat. Noi dorim din toată inima ca relaţiunile noastre politice cu statele vecine să fie din cele mai bune, dar aceasta e aproape de necrezut când se ridică un conflict economic. O voce: Dar Germania ? Ministrul: Noi n’avem resbel vamal cu Germania, şi negreşit, ar fi de dorit ca pe tărâmul economic să existe între Germania şi noi, aceiaşi înţelegere care există în relaţiunile noastre politice (aprobări). Dezbaterile vor continua mâine. Londra, 0 Februarie.—Camera Comunelor—D. Tyler întreabă dacă, e exact că Sir Wolf a propus Porţii ca lasă amul acord îa cestiunea Egyptului, neutralizarea ţării şi a canalului da Suez Sir Fergusson respunde că guvernul menţine declaraţiunile sale precedente şi că nu poate face nici o comunicaţie privitoare la negocierile pendinte. Cu toate astea el poate spune că ştirile colportate de ziare nu represiata exact scopul ce urmăreşte guvernul. '— Londra, Î1 Februarie.—„Times“ primeşte din St. Petersburg o depeşe ce face să se prevază că rezerviştii armatei ruseşti vor fi în curând chemaţi sub arme, pentru o perioadă scurtă de exerciţii. Moscova, 11 Februarie.—D. Ratkoff a organizat la Moscova o petiţiune monstră, pentru a cere Ţarului să realizezeideia panslavistă, care consistă în a subjuga nu numai Bulgaria, ci toate naţiunile creştine din Balcani. Petiţiunea e deja acoperită cu mai multe mii de semnături. Roma, 11 Februarie.—„Opinions“ face să se observe că anyagiaraentele cari leagă Italia de Germania şi Austria, cu scop de a menţine pacea şi de a garanta în mod reciproc teritoriile celor 3 puteri, expirând peste câteva luni, crisa ministerială loveşte Italia într’un moment foarte critic. Contelui de Robilant se impune datoria de a nu ceda unui moment de descuragjare, dar obligaţiunea se mai impune şi majorităţii disidente, de a simţi imensa respundere ce-i incumbă. Momentul a venit spre a pregăti o majoritate parlamentară, care să dea guvernului toată autoritatea necesară pentru a exercita în Europa acţiunea sa într’un mod decisiv. tr Constantinopol, 9 Februarie.—(Gale indirectă). Poarta voind să examineze propunerea cei-a supus sir Wolf n’a fixat încă data şedinţei viitoare. Sa crede în general că aceste negocieri vor ţine mult, mai cu seamă, după cum se și confirmă știrea, Poarta va insista ca Anglia să fixeze în prealabil data evacuării. Pe de altă parte se zice că Anglia ar căuta înainte de toate să eterniseze negociările, spre a câștiga timp. Constantinopol, 11 Februarie.—(Cale indirectă). Negociările privitoare la regularea cestiunii bulgăreşti sunt tot aşa de puţin înaintate. E chiar probabil că nu se va face nimic serios cât timp nu se vor cunoaşte într’un mod exact intenţiunile Rusiei. Oare cari puteri îndeamnă pe Poarta să o aducă într’o stare astfel ca să nu mai poată răspunde nimic, luând iniţiativa în mod viguros, pentru a grăbi regularea acestei cestiunî. Berlin, 11 Februarie. — Consiliul federal a luat hotărârea de a proclama mica stare de asediu la Offenbach, (Hessa- Darmstadt). Pesta, 11 Februarie. — (Camera deputaţilor) Se reia discuţiunea bugetului ministerului de comerciu. D. Horvath (liberal) insistă mult pentru încheierea unui tratat de comerţ cu România spunând că sunt destule motive de ordin politic şi economic care pledează în favoarea încheierii unui astfel de tratat România, spune oratorul, e încurajată în pretenţiunile sale de exemplul Rusiei, în ceea ce priveşte politica de protecţiune exercitată de această din urmă putere, în privinţa productelor sale brute. D. Zay (sas) manifestă dorinţa de a vedea Ungaria că nu crează dificultăţi României. Contele Aponyi face să se observe că cestiunile industriale sunt de natură pur locală, pe câtă vreme cestiunile agricole, şi mai cu seamă creşterea vitelor interesează mai multe milioane de locuitori în Ungaria. Guvernul nu trebue să se mulţumească cu a găsi bune măsurile veterinare luate de România, ci trebue să insiste ca aceste măsuri să fie recunoscute ca atare și de statele din Occident, unde se transportă vitele din Ungaria. Numai niște tratate de comerciu favorabile pot să facă mai mare prestigiul monarhiei. Ministrul de comerciu, contele Széchényi, protestează contra spuselor acelora ce a fi vorbit despre vexaţiuni ce s’ar fi comis în paguba Românii. El afirmă că e cu totul de acord cu contele Aponyi în cea ca acesta a spus relativ la măsurile veterinare şi declară că guvernul consideră ca prima sa datorie de a căuta să obţină deschiderea graniţelor germane şi franceze vitelor de proveninţă ungară. 2 ore şi 30’. Şedinţa continuă. SoSa, 11 Februarie.—Intrevederea de erl între marele Vizir şi d. Vulkovici a fost fără resultat. D. Zapkoff insistă asupra necesităţii de a încredinţa ministerul de resbel unui general rus. Guvernul a respins această pretențiune. Cele i’alte puncte n’afi fost discutate. Londra, ll Februare.— Camera Comunelor. — D. Labouchere punéad o chestiune guvernului, întreabă cari sunt relațiunile eventuale ale cabinetului în afacerile bulgărești. Sir Fergusson respunde că ar fi cu neputinţă a se dirige departamentul afacerilor streine, dacă orice demers important ar fi obiectul unei discuţiuni înaintea Parlamentului. Trebuie să existe aci o cestiune de încredere între cabinet şi Cameră. Dar Camera cunoaşte politica cabinetului. Această politică consistă în a interveni numai în marginea datoriilor şi intereselor englezeşti, precum şi a angajamentelor luate de Anglia şi consacrate prin tratate. s’a întrunit astăzi şi a otărât d’a menţine la ordinea zilei a Parlamentului cestiunea ridicăriî drepturilor asupra cerealelor spre a da o satisfacere intereselor agriculture!. Paris, 11 Februarie.—Ziarul le Temps d’aseară zice că, in împrejurările actuale, presa engleză, făcându-se ecoul a tot felul de știri neliniștitoare, a luat o răspundere foarte mare. AGENŢIA LIBERA Viena, 11 Februarie. — La banchetul ce a oferit erl delegaţianea din Alsacia-Lorena, prinţul de Hohenlohe Statthalter al acestor provincii a rostit cuvîntarea în care a declarat că va trece încă multă vreme până ce resbelul sa devie eminent dar că situaţiunea ar deveni gravă dacă Franţa n’ar recunoaşte situaţiunea creată prin tratatele internaţionale. Lemberg, 11 Februarie.—Generalul prinţul Radziwill, adjutant al împăratului Germaniei, într’o scrisoare privată adresată comitelui Potoki zice între altele ca la Curtea din Berlin există speranţa că greutăţile situaţiuni exterioare actuale se vor deslega în mod pacific. Viena, 11 Februarie. — Se scrie din Constantinopol Corespondenţei Politice că d. Zancoff consimte până acuma la formarea unei regenţe mixte dar că în toate celelalte puncte mănţine în întreg programul său. Sferele diplomatice încrezindu-se în spiritul de împăciuire al Rusiei, speră că negocierile angajate în vederea unei deslegări a crizei bulgare vor duce la un rezultat favorabil. Atena, 11 Februarie.— Ofiţerii staţionarului rus din portu Pireu spun că escadra Rusă de pe Mediterana a primit ordinul de a se duce în apele Japoneze unde vor fi concentrate aproape treizeci bastimente de resbel printre care puternicele Chiurasate Vladimir şi Dimitri Donshei. Acest din urmă a şi părăsit un adevăr portu din urmă Pireul încă de la 1 Februarie însoţit de vaporul de resbel Bohr, Paris, 11 Februarie.—D. JohnLemoine publică în ziarul Les Débats de azi dimineaţă un articol în care zice că Franţa nu se ocupă de alegerile germane, că ea nu se sprijină decât pe propriele sale forţe spre a face faţă eventualităţilor şi că deputaţii ei votează fără trase, măsurile ce se impun pentru securitatea ţării. Berlin, 11 Februarie.— Gazeta din Colonia exprimă nemulţumirea sa, că Camera franceză a voit prin aclamaţii creditele extraordinare cerute de ministerul de rezbel şi marină. Londra, 10 Februarie.— The Times de astăzi zice că influenţa diplomatică a Italiei e necesară în situaţiunea actuală a Europei. Ziarul englez adaugă că este urgent ca, cerniţele de Robilant să reia portofoliu afacerilor străine. Paris, 10 Februarie. — Ziarele germane reîncep a publica articole ameninţătoare pentru pace. Die Metzer Zeitung susţine că singura garanţie pentru menţinerea păcei, ar fi o declaraţiune categorică din partea guvernului fincez că Franţa recunoaşte tractatul din Francfort de la 1871, şi că primeşte toate clausele şi toate consecinţele acestui tractat. Paris, 10 Februarie.—Consiliul de miniştrii Cancanuri politice Un consiliu comunal model este cel actual de la Iaşi. Iată care este situaţia lui. Până acum junimiştii care din toată ţara numai în Iaşi au oarecare contingent, aveau primăria în mâna lor cu d. L. Negruţi ca primar. Să înţelege că nu prin luptă în alegeri căpătase puterea la primărie, ci d. I. Brătianu le-o dăduse. La diferite alegeri junimiştii figurau pe lista guvernamentală şi să alegeau ca liberali-naţionali. De aci urma că colectiviştii la primărie ereau peplanul al doilea ceea ce îi făcea să fie furioşi şi f pe junimişti şi pe d. I. Brătianu care ÎI sacrifica. Alegerile din urmă conunale au schimbat această situaţie. Junimiştii fură sacrificaţi, deşi aleşi pe lista guvernului, iar autoritatea comunală intră în mâni colectiviste. E destul să spunem că d. Gusti este primar şi d. V. Gheorghian şeful local e consiler comunal. Şedinţele acestui consiliu sunt nostime de tot. Şeful majorităţei este d. Gheorghian, el o conduce, el o dirijează. De cât d. Gheorghian a adoptat, să pare, un mod foarte ingenios de a face pe consiliu să voteze sau să nu voteze — după cum ÎI place—un lucru, fără ca să ia cuvîntul ca să susţie sau să combată acel lucru. Este un cuvînt de ordine printre consilerii colectivişti. De câte ori d. Gheorghian rădică ochii în sus la plafon, consilierii ştiu că trebue să voteze pentru şi de câte ori ÎI pleacă la pământ este semn ca el să voteze contra. Când să pune o chestie la vot să’i vezi pe bieţii consilieri cum umblă după ochii d-luî Gheorghian de’ţi vine milă. Toţi îl fixează pa d. Gheorghian, chestiunea fie cât da însemnată atârnă de la mişcarea pleoapelor şefului. Poate vreunul din consiliu să dovedească că lucrul propus spre votare este răfi, îndată ce d. Gheorghian îşi aruncă ochii în sus, imediat colectiviştii strigă la vot şi propunerea să votează. Ceea ce este mai curios este că şi primarul tot la d. Gheorghian se uită înainte d’a vota. Aşa că lucrurile merg strună acum când fiecare ştie consigna. La început s’au făcut oare care erori regretabile până ce consilierii au învăţat când semnul este pentru şi când mişcarea pleoapilor înseamnă contra. Iată un consiliu comunal model: Argus. O PANICĂ Joi să răspândise la Senat un sgomot că d. I. Brătianu’şi-ar fi dat demisiunea definitiv. O panică teribilă cuprinsese pe cei ce auziră această veste. Palizi, cu ochii rătăciţi, ei alergau la cei ce sunt prin poziţia lor în stare de