Lupta, ianuarie 1888 (Anul 5, nr. 436-459)
1888-01-01 / nr. 436
EDITIA ■alea , îl Nimenii REDACŢIA ieî 34 şi strada Academiei 18, în cuite Director-poli ic, (f. PAN CJ ADMINISTRAŢIA ANUNCIURI Anunciuri pe pagina III » » n IV 1 leű linia 25 bani . A SE ADRESA In România, la administraţia ziarului. . *n FT1rAn.^a’ Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. Calea Victoriei 34 și strada Academiei 18, în curte H os Mi LEGIUL AL 3'lea pDÎt'ZET AFARA ff ft W A "h I MACEDONIA I apăsați IsTIOA. Da ile mele VIATACRIMINALA aj ai; unc ■ alegeri generale mi îâ e. ca •;» uoate vorbi de rostu a guvern dai. încă ceva. De |i ului suni cunoscute di 'ă §i vie „iegatori, în cât în o St. . emani agitarea electorală ar tr - ; -■ iaca pe tema reformelor de realizai •, viitor, iar nu pe gresaiei' ‘ ghemului, totali împ. .. •. . . ;ționale în cari ne a; ne nu- i ca în propaganda d • ;rî, trecutul și actele gi face un rol mal mare d c. în circumstanțe mal * ) ■ răisturnarea guver•j. T: • uu ;tJi o.-.. stiiTiri»»c' ______ ·■ ; ■■■d ••ia -i sunt moti • •, iT ,vii ;• ••ua'i răsturna”? . pri u să tratez în ( minto I însă să ni nu aviue g id a înșira I ir trebui sS mtrgini Ie • cipile. he mo1- ive) strrnare i o act unipropri ; 1 - )• Iilor, alteb valorilor ine cetate ui liniştiţi ci ilitiă, car ni nici li conervatori. , printre '.cer • dive unei le ordine vii iar altei ca) . n politice ex acare, ă începe cu • q cai si e liberalii , onești‘.a să răsturneam râului țara ron: uit u. nule oameni op ii,si de idile li•, adică di . t.tură d ideile, în nun,. ..tiora s’a icut ciparea pod Li ut la toat pole. Ideile . carammaî cu st. c prin proîetxea sincer cui; nai formano că constituționala. »rin pr*,laa unul nunîâi s f. , n er tați fiăjd — libertat ■ p.v-sel etc.--rin setul libertăț h , înale, ;in ta aplicare a ; .g ! n\ prin ninși liberală aci : - rație, rit; sr.n marea privi egiîi a abluor cu un cuvânt ;»■ o enimal practică a institutii nentar ’ .prezentantul i autorat în ţară la nota liberalm 1 • d. D. Brătian, . I oamuil politici şi cetăţeni c„ convivi ci satisfăcuţi de act, ram sul grupat in jurul luiva şi j I .cenţii nu sunt aii w ie cât-I miau tot în sensu ti , o Brătian. I aceşti liberali mult, orbind drept, ideile .... I part, anii, acele cari sun trivite I iaca fiel şi culture! poli* .Pentru ce aceşti iibe ali ’au desl n .; i de guvern? Peni ei voest Ce’i separă pe ei de să’l răstoarne colectivişti ? Din schiţarea programului liberal rezultă lămurit motivul pentru care acei liberali voesc să răstoarne guvernul. Ceea ce’i separă de colectivişti nu sunt atât principiele. Dacă o parte din liberali combat guvernul este că acest guvern ’şi-a renegat principiele, că el când le-a aplicat, le-a falsificat, că ’şi-a bătut joc şi a compromis nişte instituţii pe care trecutul lui îl obliga de a le respecta, de a le practica onest, de a face din ele baza partidului liberal în ţară. Iată pentru ce liberalii voesc răsturnarea guvernului. Şi să se noteze, o dovadă că dl. Brâtianu şi ceilalţî nu au voit să formeze alt partid separându-se de guvern, ci au voit numai să păstreze intact şi curat vechiul program liberal, este între altele că ei s’a întitulat tot d’a.-una.rruţionali liberali, ca şi cei de la guvern, şi că în criticele lor şi în polemicele zilei fondul acuzaţiei produse guvernului era vecinic acelaşi, era renegarea programului liberal, era falsificarea institutelor, era uciderea libertăţilor pentru cari a luptat împreună. Acum întreb: opoziţia p° care liberalii o fac est© ca justificată ? Au ei destule motive pentru a voi răsturnarea guvernului ? La aceasta răspund: da, da, da. Ba voiu zice mai mult. Din toate partidele cari luptă în opoziţie, liberalii sunt poate acei cari au dreptul să fie I ami înverşunaţi în contra guvernu- Ilui. Pentru ce? Pentru că ei sunt rtnuert lowți j ii'^u'TWgeî-ii.e lot* t loviţi ca cetăţeni cari văd »fără dej legile guvernului , loviţi ca liberali cari văd cum o mână de şarlatani speculează principiile scumpelor, cum un guvern neruşinat discreditează instituţiile cari fac fundamentul programului lor, cum o mână de renegat îşi bat joc de ţară în numele libertaţilor pentru cari ei (liberalii opoziţionişti) au suferit, au făcut sacrificiu. Voiu zice încă mai mult. Eu cred că cei mai în poziţie de a primi puterea sunt şi ar trebui să fie aceştia liberali. In adevăr, ce imputează opinia publică guvernului actual ? Ii imputa oare principiele lui ? II acuză oare fiind că e liberal ? Satmatus ca lumea de partida liberală? Nu. Lumea impută guvernului călcările lui de lege, renegarea programului, falsificarea instituţiilor, neo- nestitatea în practica ideilor liberale. Fiind aşa, care este remediul cel mai simplu faţă cu această stare deucrurî? Este următorul: a da puterea acelor oameni carişi-au făcut an program din o onestă practică a deilor liberale. Şi acei oameni sunt reprezentaţi prin D. I. Brâtianu. Aşa ar fi drept, aşa ar fi logic. Ziarele colectiviste acuză pe liberalii din opoziţie că fac jocul conservatorilor, că voesc răsturnarea fraţilor lor? Dar această acuzare e ridiculă! Liberalii disidenţi ar face jocul conservatorilor când deşi guvernul ar practica onest liberalismul, totuşi 31 ’l-ar combate. Gând insă fraţii de la guvern sunt adevăraţi trădători când aceşti foşti fraţi sugrumă libertăţile, când ei guvernează ca o bandă de condotieri politici, ce legătură mai poate fi între nişte liberali convinşi şi oneşti şi între o ceaui de petrecători politici? Nici una. Căci la ce liberalii ar susţine acest guvern sau pentru ce nu ’l-a dori răsturnarea ? Intru cât ideile la programul lor ar câştiga, întru câ liberalismul s’ar întări in ţară pri şederea lui I. Brâtianu la putere ■ ■lÉHSHMF ‘Í HMNgÉKl IA Intru nimic, guver i .ii au încetat de mult a fi liberali, anei în puterea căror prind] a sta la putere? In putere, care incil liberalii din opoziţie ar doi să nu le dorească răsturnarea ce poate fi comun între Rad hai. .. fi. Brătianu în chestiele de istaţie şi de onestitate politică, ce poate fi comun între C. Boerescu mire Stătescu ? Concluzia. Liberalii din opoziţie, au motive de pri rp a a dori răsturnarea guvernului alegătorii votând pentru iei cu ac - voi vota pentru liberalism, cetăţenii oneşti şi liberali au c . ca sa ’şi întoarcă spetele de la uiatanul din jurul guvernului și să teze pentru liberalii sinceri. Cum asta nu vor alunga de la cârma aiului ideile liberale, din conți le o aduce. Mâine mă voiu ocupa motivele de răsturnare ale con- ’valorilor. G. PANU. --------------O-?'.-... iXf ----------- SERVICIUL RaFIC ACTIVT-1 V..S Berlin, 11 Ianuarie _ v.... • a primit eri seara pe prinţul Wilhelm. .A lătiţelear,, după amiază, a fost sătistă. ... , da). somnul auu I a fost întrerupt de mai mul v, noaptea trecută..* Budapesta, 11 Ianuari - Camera deputaţilor.—D. Helfy interpelează uimniţeril; pr.r.va j înarmărilor Rusiei şi IntreaCă ■ . ,zernu' :i l ţine politica urmată până azi ir. . prUinţa autono- j miel popoarelor »altar»««) Şi iii' --i., în sfârşit, Ars- î tria poate să contuse pc ceMasfj* », Italia. ■ ;vr,ă .... ra' scopu- j .: aaVd.sT’■ '■'e " stil dacă guvernai nu or,.ar oportu .nod ci.w^uuu iCnsiei sa . ■.... ... rile sale. Paris, 11 Ianuarie. — D. Vigi instrucţie, însărcinat cu afacere« dica, inacţiunile sale de judi deferit Ia - ...al superior pentru că a procedat, în ... cere! Wilson-Iîatazzi, în nişte legel şi demnităţel profesionale Budapesta, 11 ianuarie. — pe biuroul Camerei Deputaţilor, privitor la convenţiunea încheiată cu delimitarea graniţei. Florenţa, 11 ianuarie. Întrunit sub preşedenţia decanului gliterei, a protestat contra preţoritatea judiţiară din Italia, ci sunt, într’un consulat, sălile invi labile. Borna, 11 Ianuarie. — Ştir suah spun că se semnalează şi 10.000 călăreţi Galas urinaţi d. desteaşi abisiuiei. Kitale arbe pentru a preveni or ce purpriri COLEGIUL Sunt câteva zile, am întitulat Colegiul al 3-lei cu acei candidaţi cată verile sătenilor ar trebui ce vor, ce gândesc ce au pentru dânşii. Pentru a cere sătenilor destul ca să li se vorbea ale poliţiei, numai despre pre conservatori, lor tre un limbagiu pe care se limbagiu care să ’l deşte Plugarii noştriau de cult, neajunsurile lor suc tru ca în parlament să prezintă oameni cari nu mult şi mai serios asup de nesuferit mai mult. Regretatul G. A. R se va putea îmbunătăţi colegiului al 3-lea când în Cameră săteni. Dar cui n’a fost acesta şi care suferă întocmirea poate că a fost bine pi specific n’a fost găsit în Oare rezultatele nu Oare băncile baracel dn bel nu sunt garnisite ci rănești, cari votează i~ pentru guvern, cari sunt de cât cei mai slugarnici pacălesc inferioritatea lor printr’o demnă ? Oare nu un reprezentant vineri : ianuarie . —-----««»«•es»------- nimeî, nu deputatul Dincă Skileru a luat cuvîntul şi a susţinut impozitul asupra sărei, impozit care loveşte mai ântâiă şi mai greu în ţărănime decât în ceîl’alţi locuitori al ţârei? Lumea ştiecă ieste astfel. Cu toate acestea, pentru acel colegiu în care se poate găsi un bun ţăran, independent şi inteligent, parcă tot dânsul iar fi reprezentantul cel mai potrivit. Reprezentanţii de astăzi ai ţărănime! trebue să fie pătrunşi de o idee, de acea ideie că nu pot reprezenta cu folos această clasă importantă şi numeroasă, decât cu condiţii ca să susţină cu energie toate cererile iei. Aşa, un candidat înaintea colegiului alb trebuie să spuie fără încongiur ce are de gând să facă în Cameră pentru a se asigura pământuri fiecarui ţăran şi ce măsuri are sa prapuie? Ce are de gând să propuie pentru susţinerea intereselor învăţătorilor săteşti, aceşti oameni cari compun inteligenţa satelor şi cari ar putea aduce muit folos cheste ţărăneşti când s’ar pune pe muncă şi ar voi. Şieai cred că cei mai mulţi dintre dânşii ar face cu draga inimă, aceasta, când ar fi puşi într’o poziţie cu totul neatârnată de guvern şi de administraţie, când la cea mai mica mişcare, n’ar fi ameninţaţi cu permutare cu oastea sau cu destituirea. , Apoi mai este o chestie în sepţ,’ ,un interes viu pentru ţăran * păşunelor. , 1864 In urma improprig r! . d stăpânii u-ii, clasa‘«legiata, a cautat s. împace si -a-.. î» ^rza ; si sa arunce . .. . ochii ţăranilor prin . dare de . .. x ţie pe aceştia m robire ca mai nainte. De aceia s rezervat i'bestifi păşunelor şi din islazuri nu s au iat sătenilor. _ . , , ; - a, astăzi ţăranii cer pământ de păşune, cer izlazul comun, adică comuni cer o întindere de pământ pe care sa,toată paşte vitele lor fără a fi nevoiţi să treacă prini furcile tocmelelor agricole ca proprietarii ei, CP’ putere, toate silinţele lor de a se uni (?) cu unele pretinse elemente radicale pentru a înşela opinia publică, sunt zadarnice. "LUPTA,, IN MACEDONIA Coresp.-specială a „Luptei.“ Veştile ce primim de câtva timp din Macedonia sunt foarte îmbucurătoare: românismul câştigă teren pe zi ce merge şi nu e de mirare ca mâne-poimâne, deşteptaţi din lunga letargie in cari au zăcut, Românii ae acolo să se porecă li s’a creat o poziţiune cu totul alta, şi faţă de ei înşişi şi faţă de guvernul otoman şi faţă de neastâmpăraţii lor vecini. Situaţiunea excepţională in care se găsesc astăzi ar dispare ca prin farmec, atât de străvezii au început sa devină pînzele ce acopere comedia politica Ce desfăşoară pe scena Orientului ,-i' tr u^acesta însă trebue, în prim rs"*~ nl§tB buni pionieri, cari I'ărâ ja^iaa și pJini de curagiu să -idice —‘tina, r-m ae-n6 punt de vedere nu ne putem nocmou lăuda, sunt însă lăudabile excepţiuni cari au probat ca voind şi lucrând cu convingere şi abnegaţie pentru un scop bine demunt, pot ajunge cu sicrjrană m ţinta dorinţelor lor. Unul din '«iprOmna. Rusu Popa-Costa, valorosul profesor'Ain Mulovişte, orăşel curat românesc, ca la 4 ore la Nord-Vest de Bitelia, a repurtat zilele trecute o strălă mpă victorie contra archiereuluî Alexandru, pe care, iartâm-se expresiunea,’i-a pus cu botul pe labe. lată în câteva cuvinte ceea ce s’a întâmplat : Archiereul Alexandru (unul din cei goniţi din ţară încă de pe la 1864 din cauza relelor sale purtări şi a hoţiilor ce comica toţi archiereii cu cari Fanarul învecin ozi la sufletul centrelor de poporaţiune româna Macedonia, credea că comunele românesc la... peninsulă sunt date cu totul puterniciei sale că permit .ţ