Lupta, februarie 1888 (Anul 5, nr. 460-485)
1888-02-01 / nr. 460
ANUL V .SERIA II.— No. 460. --------------=3 g tägg S§g£==-------------- simţit, lizurile mur REZULTATUL BALOTAGIULUI COLEGIULUI I Impresii după alegeri Alegerile sunt sfârşite, rezultatul definitiv cunoscut. Ce învățăminte poate trage cineva din această luptă electorala ? Multe și foarte variate. Mă voiu mărgini a atinge numai câteva. Mai întâi ei constat că guvernul a fost mai neruşinat în acţiunea lui electorală decât oricând. Este de prisos a mai incrimina, a mai intra cu dezvoltări şi consideraţii asupra neonestităţei politice a acestui guvern. E destul a spune că şi cu această ocazie, mai cu seamă cu această ocazie, guvernul colectivist nuşi-a dezminţit scârbosul său trecut. Regimul a fost şi este reprezentat tot prin Radu Mihaie, tot prin Stătescu, tot prin poliţai şi pomejnici. Dacă acţiunea neonestă a guvernului a avut mai multă intensitate decât oricând, nu e mai puţin adevărat că şi forţa de rezistenţă a alegătorilor a fost mai tare decât oricând din cursul acestor 12 ani din urmă. Prin urmare al doilea fapt de constatat este următorul: o mai multă doză de curagiu civic la alegători. Acest fapt este îmbucurător, este un simtom care în viitor poate produce rezultate minunate, este pentru sufletele generoase şi iubitoare de binele public ca un balsam alinator a durerilor morale, el este raza luminoasă în viitor. Căci să se noteze, dacă opinia publică s’a arătat mai voinică, aceasta nu să datoreşte activităţei partidelor organizate. Ori cât a lucrat opoziţia cu aceste alegeri eu cred că nu acestei activităţi să datoreşte succesul ei cât ’l-a avut. Dacă cu această ocazie s’a observat oare care dezameţire ea să datoreşte mai cu seamă la două cauze. nepopularitatea şi odiosul acestui guvern. Deşteptarea treptată a conştiinţei publice, începerea unei ere de viaţă cetăţenească, slabă ce e dreptul, dar vizibilă. Voiţi o dovadă ? Iat’o: Fiecare a putut observa că toţi sau mai toţi oamenii politici în vază din opoziţie s’au ales. Aşa, atât opozioniştii din Cameră cât şi cei extraparlamentari au căpătat câte un scaun de deputat. Pentru a nu cota de cât câteva nume disidenţi ca Fleva, T. Ionescu, Djuvara ca şi opozanţii ca Ressu, Robescu, etc., au fost onoraţi cu încrederea alegătorilor. Ce înseamnă acest fapt ? Să se noteze că aceşti onor, domni precum şi mai toţi cei ce s’au ales, nu au venit înaintea alegătorilor cu un program pozitiv, cu un program de reforme. Prin urmare ideile, chestia de principii şi de reforme nu a jucat mare rol în aceste alegeri. La Galaţi alegătorii a fi ales conservatori pe când la Craiova ei au ales liberali (vorbesc de colegiul al II-lea). Aceasta nu dovedeşte de loc că Galaţii este un oraş conservator pe când Craiova e liberal. Aceasta dovedeşte pur şi simplu că atât în Galaţi, cât şi în Craiova, precum şi peste tot locul aproape, alegătorii au dat voturile lor oamenilor acelor mai cu vază, acelor care au făcut mai crâncenă opoziţie guvernului. După constatarea acestui fapt pe care nimeni cred că nu mi-l va tăgădui, întreb din nou ce înseamnă el î înseamnă că lumea a început a să interesa în mod tot mai serios de mişcarea şi agitările politice, ia a început să înţeleagă că acei cari să sacrifică pentru o cauză aceia merită a fi răsplătiţi cu încrederea şi cu învestitura cetăţenească. Pentru moment numai această concluzie pot eu trage cu un caracter mai general. Atenţia alegătorilor începe a fi serios atrasă de oamenii care fac politică militantă, de luptătorii cauzei celor apasaţi, celor nedreptăţiţi. In tot cazul faptul că cineva să destinează carierei politice şi luptă în un lagăr oarecare politic acest fapt este luat în consideraţie de către alegători, ei dau voturile lor mai cu preferenţă acelora decât altora. Să înţelege că acest fapt nu e mare lucru ; totuşi în ţară la nici el înseamnă ceva; pentru moment el înseamnă mult. In adevăr, înainte nu mai mult decât cu 12 ani în urmă, în genere alegătorii dădeau voturile lor nu pentru oamenii politici, nu atât pentru luptătorii militanţi ci mai degrabă pentru cetăţeni cu situaţie socială considerabilă, pentru oameni cu avere şi cu influenţă locală particulară, cum ar zice un franţuz „pour les gros bonnets“. Pentru ca opoziţia să reuşască prin diferite localităţi trebuia să pună nu atâta oameni cu vază politică, cât mai cu seamă oameni cu vază particulară, oameni cu avere. Acest lucru evident că dovedea un grad de inferioritate în viaţă şi educaţia politică a corpului electoral, de vreme ce chiar în afacerile publice şi politice tot situaţia privată şi de avere era considerată. Poate pentru întâia oară la aceste alegeri, simtemul îmbucurător amintit mai sus se manifestează în mod lămurit. Pentru întâiași dată alegătorii ţin seamă mai cu seamă de situația politică a celorce aspirau la încrederea lor. Faptul, o repet a treia oară, este îmbucurător. De cât... este întrebarea, acest fapt nu impune oamenilor politici precum şi partidelor unoi îndatoriri? Desigur că da. Despre îndatorirele nouă ce să impun oamenilor şi partidelor politice voi vorbi mâine. G. Paru dificări, dar afară de acelea ce sunt deja cunoscute precum cererea prezidenţiei lăsată unui comisar turc şi extensiunea stipulaţiunilor articolulului X la posesiunile turceşti din coasta orientală a mării Roşie, Poarta mai cere numirea unui delegat egiptean, pentru a asista pe comisarul otomah. Constantinopol, 7 Fevruarie. (Cale indirectă].—Riza-Bey trebue să plece azi pentru Damasc.Dragomanul ambasadei franceze pentru limba turcească şi cea arabă, va pleca cu acelaş vapor, pentru a asista pe d. Imbert. Cercurile oficiala otomane nu se îndoiesc de soluţiunea repede a incidentului din Damaas, soluţiune satisfăcătoare pentru Franţa şi Turcia. Viena, 9 Februarie.(Cale indirectă). Impresiunea produsă de discursul prinţului Bismark asupra opiniunii ruseşti este, după nişte informaţiuni din sorginţi foarte autorizate, că situaţiunea nu va fi modificată şi că înarmările Rusiei vor continua. Cât pentru propunerile făcute de prinţul Bismarck, în privinţa cestiunei bulgăreşti, se consideră ca puţin serioase. — Sunt aceleaşi propuneri cari au fost făcute şi respinse de douăzeci de ori de la începutul crisei. Viena, 9 Februarie1—[Cale indirectă]. — Se considera ca fără temei ştirea dată de un ziar vienez care anunţă apropiata sosire aci a colonelului rus ce comandă regimentul Franţ-Iosef, ce e în garnizoană în Varşovia. E destul de a ne da seamă de această că în acest moment această călătorie de a fi considerată ca un semn de împăciuire din partea Rusiei pentru a-i recunoaşte neasemănarea cu adevărul. Londra, 11 Februarie. — Daily News, luând act de răspunsul lui Sir Fergusson dat d-lui Labouchere, consideră acum ca stabilit că, în caz de complicaţiuni europene, Englitera se va găsi pe deplin liberă, şi va putea să păstreze o neutralitate. Londra, 11 Februarie. După Daily News, Ţarul ar fi zis : „Prinţul Bismark are dreptate; eu nu doresc războiul toi, Viena, 11 Februarie. ■ - Nouă Presei Literă află dintr’o sorginte demnă de credinţă, că principalele articole din tratatele de alianţă între Austria, Germania şi Italia cuprind stipulaţiunile următoare In tratatul austro-italian, Austria să îndatorează a păstră o neutralitate bine-voitoare în caz de războiu între Italia şi Francia Italia să îndatorează a ţine aceaşi atitudine în caz de războiul austro-rusesc. Pe largă aceasta, Austria se îndatorează a sprijini interesele Italiei în Mediterana, şi a nu întreprinde nimic în Balcani, fără o înţelegere prealabilă cu Italia. In tratatul italo-german cele două părţi promit într’un chip solemn că nu vor rupe pacea într’un mod spontaneu şi că se vor ajuta cu toate forţele lor, în cazul când una din cele două părţi ar fi atacată de Franţa. O clausă specială spune că în cazul când Franţa şi Rusia ar ataca pe Austria şi Germania, sau numai pe Germania, cele trei puteri aliate ar intra în acţiune. Stipulaţiunile menţionate mai sus găsesc complinirile lor în nişte tratate speciale intre Italia, Austria şi Englitera, pentru a protegia coastele Austriei şi Italiei în potriva desbarcării vrăjmaşului. VASLUI Ales Col. St. Roseti col. 61 Dimit. Donicî opoz. 43 Prin urmare cu toate presiunile cele mai mari s’au ales trei opozanţi şi şease colectivişti. -------------------------- SERVICTUL TELEGRAFIC AGENŢIA HAVAS » Berlin, 10 Februarie. — Gazata Naţională zice că aproape toţi Suveranii germani au felicitat pe prinţulde Bismark cu prilejul discursului său pronunţat in Reichstag şi al succesului ce a dobândit. Sofia, 10 Februarie. — In curând se vor face alegerile consiliilor generale, conform nouei legi electorale votată în ultima sesiune. Această perioadă electorală, afară de uneltirile d-luî Radoslavof, nu promite nici o luptă. San-Fremo, 10 Februarie. —10 ore dimineaţa. Prinţul Imperial a dormit bine noaptea trecutâ El mănâncă fără dificultate. Starea generală e satisfăcătoare. San-Remo, 10 Februarie. — (5 ore seara).— Prințul s’a sculat dimineața și a stat toată ziua pe un fotoliu. Starea generală e staționară. Londra, 10 Februarie. — Camera Comunelor Sir. Fergusson respunzând d-luî Labonchere, declară că Englitera n’a luat nici un angajament care ar implica o acţiune militărească, ce ar fi necunoscută Camerei. Paris, 10 Februarie. — Ştirea du parcare o ceartă isbucnise la Beirut între creştini şi musulmani e dezminţită. Berlin, 10 Februarie. Comisiunea Reichstagului a adoptat propunerea având de scop să prelungească pentru doi ani aplicarea legii actuale contra socialiștilor, dar respingând măsurile îngreuitoare propuse de guvern. Roma, 10 Februarie.—Escroito, polemisând cu ziarele franţuzeşti, neagă că repatriarea trupelor din Africa ar fi motivată de nişte complicaţiuni europene eminente ; el zice că de la plecarea trupelor, repatriarea lor era deja hotărâtă pentru ziua când ar fi îndeplinit modesta lor sarcina. Constantinopol 7 Februarie.—(Cale indirectă]. Poarta va comunica probabil mâine d-lui de Montebello şi lui Sir White modificările introduse de densa în proiectul de convenţiune relativă la canalul de Suez, modificări de cari va depinde acceptarea sa definitivă. Amănuntele lipsesc asupra totalului acestor mo 10 Baut esemplarul tipi Colivilor I BOTOŞANI O VLASCA Ales Pariano opoz. 108 Rosse Ştefânescu col. 78 DOLJ Ales Aug. Pesiacov G. Chiţu MEHEDINŢI •a Ales M. Burileanu M. Porumbaru Sefendachi TITOVA Ales C. Balli Epureanu TELEORMAN Ales Boldur Epureanu colec. 70 ” T. Pisoschi » 69 Enacovicî opoz. 61 Hermeziu « 58 opoz. 71 colec. 143 opoz. 147 colec. 98 « 29 Ales Dr. Kalînderu col. « P. Danielescu , opoz. Gen. Manu Gr. Păucescu colec. 79 opoz. 73 103 100 77 74 BUCUREȘTI, LUNI 1 FEBRUARIE 1888. DIN MEJHEDINTI TELEGRAME Opoziţia triunffătoare pe toată linia. Astăzi la balotagiu a eşit Burileanu cu majoritate zdrobitoare. Trăiască vitejii luptători din toată țara! Ilariu Isvorami. Libertatea în alegeri Din Brăila Citim în Răsturnarea : Aflăm că unii şefi de servietă ar fi dat ordine funcţionarilor subalterni, ca Duminică să meargă cu toţii la d-l Giani, spre a’l convinge că va vota cu d-sa. Facem cunoscut că dacă faptul se va adeveri, vom denunţa aceste abuzuri direct Majestăţei Sale regelui, iar şefii cari nu î şî înţeleg datoria, vor respunde personal de aceste ingerinţe. * * * Crezând că va putea reuşi la Italotagiu de Duminică, d-l Gr. Giani ameninţă pe funcţionari, spuindu-le că vor fi destituiţi, dacă nu vor vota pentru d-sa. Cei ameninţaţi însă îi rid în faţă, ştiind că d-l Giani nu are nici o însemnătate şi nici o putere.* * * A doua zi după atentatul comis asupra cetăţenilor, d-l procuror general Burada a şi sosit în Brăila spre a ancheta faptul. D-sa a declarat d-luî Marghiloman, că este trimis să cerceteze cele întâmplate din chiar ordinul regelui. După ce a luat declaraţiunea d-luî Marghiloman, şi a cules şi alte informaţiuni, d-l procuror general, convingându-se de adevăr, a mers la telegaf, unde a dat o lungă telegramă la Bucureşti. Reîntors cu trenul de zi la Galaţi, seara a plecat şi d-sa în persoană la Bucureşti. * * * Mare parte din nereuşita guvernului la alegeri, se atribue de către colectiviştii din localitate şi poliţaiul titular care a fost trimis în concediu, iar în locul său s’a pus ca poliţam-girant d-l Ştefan Murat perceptor local.—Această premeneală s’a făcut după insistenţa d-lui Gr. Geani. Aceasta denotă gradul de zăpăceală la care a ajuns colectiviştii. Pentru noi nu găsim mai nemerit altceva de cât ale aplica proverbul care zice: mai rău te rupi când vrei să te dregi. Colectivişti se mănâncă Colectiviştii din Galaţi se mănâncă ca câinii între iei. In Nou trecut am reprodus ce spune Concordia despre prefect astăzi reproducem ce spune Galaţii despre Concordia : Forţa Concordia, sau mai bine zis gramaticul—fâră gramatică—al d-lor Malaxa- Hagi-Nicolae, recunoaşte în numărul de ieri, 27 curent, că dreptate am avut, când am susţinut, că ei au dat concurs d-lui Lascar Catargi şi că prin urmare a trecut în rândurile conservatorilor. Şi nu protestează, că numărându-le voturile, nu le am găsit în toate trei colegiele, decât 98 voturi ! Faptul d’întâi ei însemnează : moartea lor din partidul liberal-naţional; neînsemnatul număr de voturi e moartea lor politică în faţa societăţei gălăţene , ambele fapte meritau atenţiunea lor şi o discuţiune.... ba nu, ei însăşi par a fi convinşi că, purtarea, şi exigenţa lor politică nu mai merită a fi discutată. Numai astfel se poate discuta, că învăţatul (??) gramatic al d-lui Malaxa nu se ocupă decât de personalităţi. Judece acum orice om serios, ce are a face d. Timoleon Nebuneli sau d. Al Radu, că nobililor deţinători ai stindardului naţional-liberal cu micul şi bătrânul hagiu în frunte au trecut la conservatorii peşcheş, neaşteptat negreşit ? , sunt de vină ei, dacă publicul gălâţeanu n’a voit să le dea voturi ? ? Sărmanii au uitat, că omul îşi este însuşi cel mai mare inimic. Feriţi-ve de voi, amicilor ; alţii nu se gândesc şi nici n’ar putea să vă facă răul, ce înşivă vi-l faceţi! In cât priveşte principiile morale ale domnului G. Codreanu, profesor la siminarul de Galaţi, precum şi asupra vestitului memoriu şi a mai vestitului cuib care la clocit.... vom reveni, ne place lumina, numai de n’ar supăra pe cei ce o provoacă ! )COOO D’ALE ALEGERILOR Din Galaţi La balotagiul ce este a se face astăzî în colegiul 2-lea din Covurlui, nu se va maî prezenta D-l G. Mihailescu, candidatul liberal-independent. Nu se vor prezenta decât D-nui I. Neniţescu candidat guvernamental şi D-nii Leonida Sterea şi M. Deşliu candidaţi opoziţionişti. * * * Din Brăila Citim în Răsturnarea: In urma infamiei comise Luni seara asupra cetăţenilor frăileni, de către agenţii administraţiei şi de către armata, care a ascultat de ordinele procurorului, aflăm că acesta ar fi fost destituit, din chiar ordinul Majestăţei Sale Regelui, în urma reclamaţiunei făcută Majestăţei Sale. La sfârşit dreptatea a început să se facă. —----------------------------------- INFORMAŢIUNI D. general Lecca, preşedintele fostei Camere, a sosit alaltâeri dimineaţă în capitală, în urma chemării telegrafice a primului ministru. Alaltăeri la 2 după ameazi d. general Lecca a fost primit în audienţă de către regele. Ni se comunică că d. colonel V... a fost însărcinat de a face o anchetă în cea ce concerne denunţările făcute contra d-lui colonel Maican din artilerie. Tribunalul comercial a acordat încă un termen, până la 24 Februarie, comerciantului A. I. Fermo de a depune şi bilanţul său de activ. Bilanţul de passiv s’a depus alaltăeri şi arată un pasiv de un milion patru sute patrusprezece mii de lei. ifb Primul ministru a avut o lungă întrevedere alaltăer cu regele. El ar fi întreţinut şi lung timp asupra caşului colonelului Maican. Se zice că regele ar fi dispus să numească o comisiune de trei generali şi dupî coloneii spre a face o anchetă serioasă în această afacere. yc Colonelul Maican, despre care vorbim mai sus, primeşte îndemnări din toate părţile, de a ’şi da maî bine demisiunea, pentru că scandalul cu gheşefturile, al cărui autor ar fi, să nu ia proporţiunî mai mari, trib Ni se comunică că primul ministru ar fi făcut alaltăeri o lungă vizită d-luî M. Kogălniceanu cu care s’a întreţinut mai mult timp în privinţa multor afaceri. Ni se mai comunică că primul ministru este decis de a lua pe d. Kogălnicean daca nu în minister, dar cel puţin ca pe un consultator al sau. Pozițiunea unora dintre miniștrii în minister și în special a ministrului de interne, este foarte critică.