Lupta, februarie 1888 (Anul 5, nr. 460-485)

1888-02-01 / nr. 460

ANUL V .SERIA II.— No. 460. --------­------=3 g tägg S§g£==--------------­ simţit, li­zuril­e mur REZULTATUL BALOTAGIULUI COLEGIULUI I Impresii după alegeri Alegerile sunt sfârşite, rezultatul definitiv cunoscut. Ce învățăminte poate trage cine­va din această luptă electorala ? Multe și foarte variate. Mă voiu mărgini a atinge numai câte­va. Mai întâi ei constat că guvernul a fost mai neruşinat în acţiunea lui electorală de­cât ori­când. Este de prisos a mai incrimina, a mai intra cu dezvoltări şi consideraţii asupra neonestităţei politice a acestui gu­vern. E destul a spune că şi cu a­­ceastă ocazie, mai cu seamă cu a­­ceastă ocazie, guvernul colectivist nu­­şi-a dezminţit scârbosul său trecut. Regimul a fost şi este reprezentat tot prin Radu Mihaie, tot prin Stă­­tescu, tot prin poliţai şi pomejnici. Dacă acţiunea neonestă a guver­nului a avut mai multă intensitate de­cât ori­când, nu e mai puţin ade­vărat că şi forţa de rezistenţă a ale­gătorilor a fost mai tare de­cât ori­când din cursul acestor 12 ani din urm­ă. Prin urmare al doilea fapt de con­statat este următorul: o mai multă doză de curagiu civic la alegători. Acest fapt este îmbucurător, este un simtom care în viitor poate pro­duce rezultate minunate, este pentru sufletele generoase şi iubitoare de bi­nele public ca un balsam alinator a durerilor morale, el este raza lumi­noasă în viitor. Căci să se noteze, dacă opinia pu­blică s’a arătat mai voinică, aceasta nu să datoreşte activităţei partidelor organizate. Ori cât a lucrat opoziţia cu aceste alegeri eu cred că nu a­­cestei activităţi să datoreşte succesul ei cât ’l-a avut. Dacă cu această ocazie s’a obser­vat oare care dezameţire ea să da­­toreşte mai cu seamă la două cauze­­. nepopularitatea şi odiosul acestui guvern­­. Deşteptarea treptată a conştiinţei publice, începerea unei ere de viaţă cetăţenească, slabă ce e dreptul, dar vizibilă. Voiţi o dovadă ? Iat’o: Fie­care a putut observa că toţi sau mai toţi oamenii politici în vază din opoziţie s’au ales. Aşa, atât opozioniştii din Cameră cât şi cei extraparlamentari au căpătat câte un scaun de deputat. Pentru a nu cota de cât câte­va nume disidenţi ca Fleva, T. Ionescu, Dju­­vara ca şi opozanţii ca Ressu, Ro­­bescu, etc., au fost onoraţi cu încre­derea alegătorilor. Ce înseamnă acest fapt ? Să se no­teze că aceşti onor, domni precum şi mai toţi cei ce s’au ales, nu au ve­nit înaintea alegătorilor cu un pro­gram pozitiv, cu un program de re­forme. Prin urmare ideile, chestia de principii şi de reforme nu a jucat mare rol în aceste alegeri. La Galaţi alegătorii a fi ales conservatori pe când la Craiova ei au ales liberali (vor­besc de colegiul al II-lea). Aceasta nu dovedeşte de loc că Galaţii este un oraş conservator pe când Craiova e liberal. Aceasta dovedeşte pur şi simplu că atât în Galaţi, cât şi în Craiova, precum şi peste tot locul a­­proape, alegătorii au dat voturile lor oamenilor acelor mai cu vază, acelor care au făcut mai crâncenă opoziţie guvernului. După constatarea acestui fapt pe care nimeni cred că nu mi-l va tă­gădui, întreb din nou ce înseamnă el î înseamnă că lumea a început a să interesa în mod tot mai serios de mişcarea şi agitările politice, ia a început să înţeleagă că acei cari să sacrifică pentru o cauză aceia me­rită a fi răsplătiţi cu încrederea şi cu învestitura cetăţenească. Pentru moment numai această con­cluzie pot eu trage cu un caracter mai general. Atenţia alegătorilor în­cepe a fi serios atrasă de oamenii care fac politică militantă, de luptă­torii cauzei celor apasaţi, celor ne­dreptăţiţi. In tot cazul faptul că ci­neva să destinează carierei politice şi luptă în un lagăr oare­care poli­tic acest fapt este luat în considera­ţie de către alegători, ei dau votu­rile lor mai cu preferenţă acelora de­cât altora. Să înţelege că acest fapt nu e mare lucru ; totuşi în ţară la nici el înseamnă ceva; pentru moment el înseamnă mult. In adevăr, înainte nu mai mult de­cât cu 12 ani în urmă, în genere a­­legătorii dădeau voturile lor nu pen­tru oamenii politici, nu atât pentru luptătorii militanţi ci mai de­grabă pentru cetăţeni cu situaţie socială considerabilă, pentru oameni cu a­­vere şi cu influenţă locală particu­lară, cum ar zice un franţuz „pour les gros bonnets“. Pentru ca opoziţia să reuşască prin diferite localităţi trebuia să pună nu atâta oameni cu vază politică, cât mai cu seamă oa­meni cu vază particulară, oameni cu avere. Acest lucru evident că dovedea un grad de inferioritate în viaţă şi e­­ducaţia politică a corpului electoral, de vreme ce chiar în afacerile pu­blice şi politice tot situaţia privată şi de avere era considerată. Poate pentru întâia oară la aceste alegeri, simtemul îmbucurător amin­tit mai sus se manifestează în mod lămurit. Pentru întâiași­ dată alegă­torii ţin seamă mai cu seamă de si­tuația politică a celor­­ce aspira­u la încrederea lor. Faptul, o repet a treia oară, este îmbucurător. De cât... este întreba­rea, acest fapt nu impune oamenilor politici precum şi partidelor unoi în­datoriri? De­sigur că da. Despre în­­datorirele nouă ce să impun oame­nilor şi partidelor politice voi vorbi mâine. G. Paru­­ dificări, dar afară de acelea ce sunt deja cunos­cute precum cererea prezidenţiei lăsată unui co­misar turc şi extensiunea stipulaţiunilor articolulu­­lui X la posesiunile turceşti din coasta orientală a mării Roşie, Poarta mai cere numirea unui de­legat egiptean, pentru a asista pe comisarul o­­tomah. Constantinopol, 7 Fevruarie.­­ (Cale indi­rectă].—Riza-Bey trebue să plece azi pentru Da­masc.­­Dragomanul ambasadei franceze pentru limba turcească şi cea arabă, va pleca cu acelaş vapor, pentru a asista pe d. Imbert. Cercurile oficiala otomane nu se îndoiesc de so­­luţiunea repede a incidentului din Damaas, solu­­ţiune satisfăcătoare pentru Franţa şi Turcia. Viena, 9 Februarie.­­(Cale indirectă). Impre­­siunea produsă de discursul prinţului Bismark a­­supra opiniunii ruseşti este, după nişte inform­a­­ţiuni din sorginţi foarte autorizate, că situaţiunea nu va fi modificată şi că înarmările Rusiei vor continua. Cât pentru propunerile făcute de prinţul Bis­marck, în privinţa cestiunei bulgăreşti, se consi­deră ca puţin serioase. — Sunt aceleaşi propuneri cari au fost făcute şi respinse de două­zeci de ori de la începutul crisei. Viena, 9 Februarie1—[Cale indirectă]. — Se con­sidera ca fără temei ştirea dată de un ziar vienez care anunţă apropiata sosire aci a colonelului rus ce comandă regimentul Franţ-Iosef, ce e în garni­zoană în Varşovia. E destul de a ne da seamă de această că în acest moment această călătorie de a fi considerată ca un semn de împăciuire din par­tea Rusiei pentru a-i recunoaşte ne­asemănarea cu adevărul. Londra, 11 Februarie. — Daily News, luând act de răspunsul lui Sir Fergusson dat d-lui Labou­­chere, consideră acum ca stabilit că, în caz de complicaţiuni europene, Englitera se va găsi pe deplin liberă, şi va putea să păstreze o neutralitate. Londra, 11 Februarie.­­ După Daily News, Ţarul ar fi zis : „Prinţul Bismark are dreptate; eu nu doresc războiul toi, Viena, 11 Februarie. ■ - Nouă Presei Literă află dintr’o sorginte demnă de credinţă, că princi­palele articole din tratatele de alianţă între Aus­tria, Germania şi Italia cuprind stipulaţiunile ur­mătoare In tratatul austro-italian, Austria să îndatorează a păstră o neutralitate bine-voitoare în caz de răz­­boiu între Italia şi Francia Italia să îndatorează a ţine aceaşi atitudine în caz de războiul austro-rusesc. Pe largă aceasta, Austria se îndatorează a spri­jini interesele Italiei în Mediterana, şi a nu între­prinde nimic în Balcani, fără o înţelegere preala­bilă cu Italia. In tratatul italo-german cele două părţi promit într’un chip solemn că nu vor rupe pacea într’un mod spontaneu şi că se vor ajuta cu toate forţele lor, în cazul când una din cele două părţi ar fi atacată de Franţa. O clausă specială spune că în cazul când Fran­ţa şi Rusia ar ataca pe Austria şi Germania, sau numai pe Germania, cele trei puteri aliate ar intra în acţiune. Stipulaţiunile menţionate mai sus găsesc compli­nirile lor în nişte tratate speciale intre Italia, Aus­tria şi Englitera, pentru a protegia coastele Aus­triei şi Italiei în potriva desbarcării vrăjmaşului. VASLUI Ales Col. St. Roseti col. 61 Dimit. Donicî opoz. 43 Prin urmare cu toate presiunile cele mai mari s’au ales trei opo­zanţi şi şease colectivişti. --------------------------­ SERVICTUL TELEGRAFIC AGENŢIA HAVAS » Berlin, 10 Februarie. — Gazata Naţională zice că aproape toţi Suveranii germani au felicitat pe prinţul­­de Bismark cu prilejul discursului său pro­nunţat in Reichstag şi al succesului ce a dobândit. Sofia, 10 Februarie. — In curând se vor face alegerile consiliilor generale, conform nouei legi electorale votată în ultima sesiune. Această perioadă electorală, afară de uneltirile d-luî Radoslavof, nu promite nici o luptă. San-Fremo, 10 Februarie. —­10 ore dimineaţa. Prinţul Imperial a dormit bine noaptea trecutâ­ El mănâncă fără dificultate. Starea generală e satis­făcătoare. San-Remo, 10 Februarie. — (5 ore seara).— Prințul s’a sculat dimineața și a stat toată ziua pe un fotoliu. Starea generală e staționară. Londra, 10 Februarie. — Camera Comunelor Sir. Fergusson respunzând d-luî Labonchere, de­clară că Englitera n’a luat nici un angajament ca­re ar implica o acţiune militărească, ce ar fi ne­cunoscută Camerei. Paris, 10 Februarie. — Ştirea du parcare o cear­tă isbucnise la Beirut între creştini şi musulmani e dezminţită. Berlin, 10 Februarie.­­ Comisiunea Reichstagu­lui a adoptat propunerea având de scop să pre­lungească pentru doi ani aplicarea legi­i actuale contra socialiștilor, dar respingând măsurile îngre­­uitoare propuse de guvern. Roma, 10 Februarie.—Escroito, polemisând cu ziarele franţuzeşti, neagă că repatriarea trupelor din Africa ar fi motivată de nişte complicaţiuni euro­pene eminente ; el zice că de la plecarea trupelor, repatriarea lor era deja hotărâtă pentru ziua când ar fi îndeplinit modesta lor sarcina. Constantinopol 7 Februarie.—(Cale indirectă]. Poarta va comunica probabil mâine d-lui de Mon­tebello şi lui Sir White modificările introduse de densa în proiectul de convenţiune relativă la ca­nalul de Suez, modificări de cari va depinde ac­ceptarea sa definitivă. Amănuntele lipsesc asupra totalului acestor mo­ 10 Baut esemplarul tipi Col­ivilor I BOTOŞANI O VLASCA Ales Pariano opoz. 108 Rosse Ştefânescu col. 78 DOLJ Ales Aug. Pesiacov G. Chiţu MEHEDINŢI •a Ales M. Burileanu M. Porumbaru Sefendachi TITO­VA Ales C. Balli Epureanu TELEORMAN Ales Boldur Epureanu colec. 70 ” T. Pisoschi » 69 Enacovicî opoz. 61 Hermeziu « 58 opoz.­­ 71 colec. 143 opoz. 147 colec. 98 « 29 Ales Dr. Kalînderu col. « P. Danielescu , opoz. Gen. Manu Gr. Păucescu colec. 79 opoz. 73 103 100 77 74 BUCUREȘTI, LUNI 1 FEBRUARIE 1888. DIN MEJHEDINTI TELEGRAME Opoziţia triunffătoare pe toată linia. Astă­zi la balotagiu a eşit Burileanu cu majoritate zdro­bitoare. Trăiască vitejii luptători din toată țara! Ilariu Isvorami. Libertatea în alegeri Din Brăila Citim în Răsturnarea : Aflăm că unii şefi de servietă ar fi dat ordine funcţionarilor subalterni, ca Dumi­nică să meargă cu toţii la d-l Giani, spre a’l convinge că va vota cu d-sa. Facem cunoscut că dacă faptul se va adeveri, vom denunţa aceste abuzuri di­rect Majestăţei Sale regelui, iar şefii cari nu î şî înţeleg datoria, vor respunde per­sonal de aceste ingerinţe. * * * Crezând că va putea reuşi la Italotagiu de Duminică, d-l Gr. Giani ameninţă pe funcţionari, spuindu-le că vor fi destituiţi, dacă nu vor vota pentru d-sa. Cei ameninţaţi însă îi rid în faţă, ştiind că d-l Giani nu are nici o însemnătate şi nici o putere.* * * A doua­ zi după atentatul comis asupra cetăţenilor, d-l procuror general Burada a şi sosit în Brăila spre a ancheta faptul. D-sa a declarat d-luî Marghiloman, că este trimis să cerceteze cele întâmplate din chiar ordinul regelui. După ce a luat declaraţiunea d-luî Mar­ghiloman, şi a cules şi alte informaţiuni, d-l procuror general, convingându-se de adevăr, a mers la telegaf, unde a dat o lungă telegramă la Bucureşti. Reîntors cu trenul de zi la Galaţi, seara a plecat şi d-sa în persoană la Bucureşti. * * * Mare parte din nereuşita guvernului la alegeri, se atribue de către colectiviştii din localitate şi poliţaiul titular care a fost trimis în concediu, iar în locul său s’a pus ca poliţam-girant d-l Ştefan Murat per­ceptor local.—Această premeneală s’a fă­cut după insistenţa d-lui Gr. Geani. Aceasta denotă gradul de zăpăceală la care a ajuns colectiviştii. Pentru noi nu găsim mai nemerit alt­ceva de cât ale aplica proverbul care zice: mai rău­ te rupi când vrei să te dregi. Colectivişti se mănâncă Colectiviştii din Galaţi se mănâncă ca câinii în­tre iei. In Nou trecut am reprodus ce spune Con­cordia despre prefect astăzi reproducem ce spune Galaţii despre Concordia : Forţa Concordia, sau mai bine zis gra­maticul—fâră gramatică—al d-lor Malaxa- Hagi-Nicolae, recunoaşte în numărul de ieri, 27 curent, că dreptate am avut, când am susţinut, că ei au dat concurs d-lui Lascar Catargi şi că prin urmare a tre­cut în rândurile conservatorilor. Şi nu protestează, că numărându-le vo­turile, nu le am găsit în toate trei cole­­giele, de­cât 98 voturi ! Faptul d’întâi ei însemnează : moartea lor din partidul liberal-naţional; neînsem­natul număr de voturi e moartea lor po­litică în faţa societăţei gălăţene , ambele fapte meritau atenţiunea lor şi o discu­­ţiune.... ba nu, ei însăşi par a fi convinşi că, purtarea, şi exigenţa lor politică nu mai merită a fi discutată. Numai ast­fel se poate discuta, că în­văţatul (??) gramatic al d-lui Malaxa nu se ocupă de­cât de personalităţi. Judece acum ori­ce om serios, ce are a face d. Timoleon Nebuneli sau d. Al Radu, că nobililor deţinători ai stindardului na­­ţional-liberal cu micul şi bătrânul hagiu în frunte au trecut la conservatori­i peş­cheş, neaşteptat negreşit ? , sunt de vină ei, dacă publicul gălâţeanu n’a voit să le dea voturi ? ? Sărmanii au uitat, că omul îşi este în­suşi cel mai mare inimic. Feriţi-ve de voi, amicilor ; alţii nu se gândesc şi nici n’ar putea să vă facă răul, ce înşi­vă vi-l fa­ceţi! In cât priveşte principiile morale ale domnului G. Codreanu, profesor la simi­­narul de Galaţi, precum şi asupra vesti­tului memoriu şi a mai vestitului cuib care la clocit.... vom reveni, ne place lu­mina, nu­mai de n’ar supăra pe cei ce o provoacă ! )COOO­ D’ALE ALEGERILOR Din Galaţi La balotagiul ce este a se face ast­ă­zî în colegiul 2-lea din Covurlui, nu se va maî prezenta D-l G. Mih­ailescu, candi­datul liberal-independent. Nu se vor pre­zenta de­cât D-nui I. Neniţescu candidat guvernamental şi D-nii Leonida Sterea şi M. Deşliu candidaţi opoziţionişti. * * * Din Brăila Citim în Răsturnarea: In urma infamiei comise Luni seara asupra cetăţenilor f­răileni, de către agen­ţii administraţiei şi de către armata, care a ascultat de ordinele procurorului, aflăm că acesta ar fi fost destituit, din chiar ordinul Majestăţei Sale Regelui, în urma reclamaţiunei făcută Majestăţei Sale. La sfârşit dreptatea a început să se facă. —-----------------------------------­ INFORMAŢIUNI D. general Lecca, preşedintele fos­tei Camere, a sosit alaltâeri dimineaţă în capitală, în urma chemării telegrafice a primului ministru. Alaltăeri la 2 după ameazi d. general Lecca a fost primit în audienţă de către regele. Ni se comunică că d. colonel V... a fost însărcinat de a face o an­chetă în cea ce concerne denunţă­rile făcute contra d-lui colonel Mai­­can din artilerie. Tribunalul comercial a acordat încă un termen, până la 24 Februa­rie, comerciantului A. I. Fermo de a depune şi bilanţul său de activ. Bilanţul de passiv s’a depus a­­laltăeri şi arată un pasiv de un mi­lion patru sute patru­spre­zece mii de lei. ifb Primul ministru a avut o lungă întrevedere alaltăer cu regele. El ar fi întreţinut şi lung timp a­­supra caşului colonelului Maican. Se zice că regele ar fi dispus să numească o comisiune de trei ge­nerali şi dupî coloneii spre a face o anchetă serioasă în această afa­cere. yc Colonelul Maican, despre care vorbim mai sus, primeşte îndemnări din toate părţile, de a ’şi da maî bine demisiunea, pentru că scanda­lul cu gheşefturile, al cărui autor ar fi, să nu ia proporţiunî mai mari, trib Ni se comunică că primul minis­tru ar fi făcut alaltăeri o lung­ă vizită d-luî M. Kogălniceanu cu care s’a întreţinut mai mult timp în privinţa multor afaceri. Ni se mai comunică că primul ministru este decis de a lua pe d. Kogălnicean daca nu în minister, dar cel puţin ca pe un consultator al sau.­ ­ Pozițiunea unora dintre miniștrii în minister și în special a ministru­lui de interne, este foarte critică.

Next