Lupta, iunie 1888 (Anul 5, nr. 562-583)
1888-06-25 / nr. 581
U ANUL V- SERIA II— No. 581. ABONAMENTE In ţară U n an.......................................................................................................................................40 lei V» an .....................................................................................................................................20 » 3 luni .....................................................................................................................................10 „ In străinătate n an.......................................................................................................................................50 lei V* an.....................................................................................................................................25 „ 3 luni........................................................................................................................................15 „ 15 Dani NnuitfriiJ REDACŢIA Bulevardul Elisabeta 1ST o. 8 (Casa Eempavt). HIUITIA ANTAIA BUCURESTI, SAMBATĂ și DUMINICĂ 25—26 IUNIE 1888. 1 leu linia 25 bani . î^^^pp^-politic, G. PANU anunciuri Anunciuri pe pagina Iii » » » IV A S.B A tC HM8A In Romania, la administratia «arului. In Franta, Italia, Austro-antaria si Anirii» 0 AGENTIA LIBERA rue Notre-Dan* defÂ^M (place de la Bourse) rana. In Orient, la EASTERN ARENEI Contantinopol. ADMINISTRAȚIA Bulevardul Elisabeta ISTO. 8 (Casa Lempari) GUVERN CINSTIT ALEGERICOJUNALE n 1 v 11/1(1direa şcoalei (ie poduri sside 5 Un răspuns„Democraţiei“ DE LA CONSERVATOR ÎNTÂMPLĂRI DN CAPITALA AA r JT 3 C 4 OFICI\ i mMATO! DE LA MEDDON GUVERN CINSTIT Am arătat în Nedia urmă cum că guvernul junimist a săvârşit revoltătoare călcare de lege acordând scutirea de taxe societatei Goetz. Când consiliul de miniştru a pretextat că lemnul de brad aflat la noi în ţară nu se poate exploata cu destulă înleznire şi când s’a rezemat pe acest argument pentru a acorda scutirea, a călcat în picioare voinţa energic esprimată a corpurilor legiuitoare, a bravat voinţa ţarei. In adevăr, când s’a discutat în Cameră tariful autonom, discuţia cea mai arzătoare s’a încins asupra paragrafului lemnelor. De o parte creau reprezentanţii fabricei Goetz cari susţineau din răsputeri că lemnul de brad adus din Austria să fie scutit de taxă, de altă parte ereau aceia cari nu vroiau să acorde un privilegiu buzunarelor regale şi d-lui Iancu Marghiloman şi aceia cari voiau să încurajeze exploatarea pădurilor noastre. Susţinătorii societăţei Gottz au pus înainte toate argumentele posibile şi imposibile, printre cari şi argumentul junimist cum că lemnul nostru de brad nu se poate exploata cu înlesnire, dar Camera n’a voit să ţie seamă de dânsele ci a ţinut cu ori ce preţ ca sa impuie lemnul de brad austriac. Prin urmare, asupra acestui punct nici un fel de apreciare şi de interpretare nu mai era posibilă şi, atât Camera cât şi Senatul au declarat cum că, dacă votează taxa de 15 lei la 100 de kile, este ca nu voese cu nici preţ, ca să privilegieze lemnul din Bucovina, nici pe societatea Goetz. Desbaterile corpurilor legiuitoare şi ale Camerei, în special, sunt de faţă pentru a dovedi că palamentul a oprit cu desăvârşire orice interpretare în această privinţă. Ei bine, cum ’şi-a permis guvernul junimist ca sa nesocotească pana într’atâta voturile corpurile legiuitoare şi să desfiinţeze o lege favorabilă intereselor economice ale ţărei ? Vrea să zică, după teoria Constituţională junimistă, discuţia şi lupta parlamentară este de prisos, de vreme ce, chiar dacă o părere izbuteşte în contra alteia, guvernului tot ii rămâne latitudinea ca să o desfiinţeze pe o cale arbitrară şi necinstită politiceşte. Până acuma crea obiceiul ca un partid, venind la putere, să desființeze toate legile, dar pe calea parlamentară. Guvernul junimist însă, temându-se ca nu cumva majoritatea să-i lipsească în Camera viitoare cu privire la această cestiune, a luat o altă cale, a înlocuit parlamentul prin consiliul de miniştrii şi proiectele de legi prin jurnale ministeriale. Unde mergem noi pe această cale? la ce siguranţă se mai află legile noastre, când consiliul de miniştrii îşi permite ca să desfiinţeze o lege de impozite, impusă expres de corpurile legiuitoare şi în privinţa căreia nu mai era permisă nici o interpretaţie şi nici o apreciere? Cu acest sistem ne putem trezi din seară până în dimineaţă cu toate legile desfiinţate şi în locul lor promulgate încheieri ale consiliului de miniştrii. Acest arbitrar este cu totul revoltător. Dacă această călcare de lege ar fi cu totul dezinteresată, totuşi ar compromite foarte grav pe junimişti şi le-ar ridica, după trei luni de guvernare, orice încredere şi orice prestigiu, când însă arbitrariul şi dispreţul de lege sunt unite cu un interes meschin şi malonest, atuncea s’a sfârşit cu totul cu legenda onestitaţei junimiste. V’aţi afundat până în gât, dor junimişti, în timp de trei luni numai, în tot felul de afaceri, una mai scandaloasă de cât alta, şi masa consiliului d voastră de miniştrii a fost transformată într’o tarabă negusto-Este trist, este foarte trist, că n’aţi avut nici măcar răbdarea colectiviştilor să remîneţi câţîva ani liniştiţi , după aceea să ve repeziţi în gheşefturi. Ne gândim cu groază la ce va deveni regimul conservator după câţiva ani de domnie, dacă vor domni. SERVICIUL TELEGRAFIC Agenţia Havas Sibiu, 6 Iulie.— Comisarul român general Pencovici, a sosit. Intre vorbirile între comisarul ungur şi generalul Fabini cu generalul Pencovici au adus o învoiala care va depărta dificultăţile ivite şi vor grăbi lucrările pentru regizarea graniţei. Roma, 5 Iulie.— Camera.—Răspunzând une interpelări, d-l Crispi declară că e falsă știrea dată de diferite ziare străine după cari câteva cazuri de holeră s'ar fi constatat în Messina. El zise că sănătatea publică a regatului este escelentă. Alexandria, 5 Iulie.—Ziarul « Zebshr» crede că paşa cel alb care a sosit la Bahrel- Gazel este Emin-Bey iar nu Stanley Emin-Bey zisese deja că dacă s’ar putea să stea la Wardelai, ar merge la Bahr-el- Gazel, a cărui populaţiune este vrăjmaşă Mahdiului. Paris,”6 Iulie. — Poliţia a confiscat la directorul presei orleaniste mai multe exemplare ale unei scrisori a comitelui de Paris adresată primarilor conservatori aleşi de curând. Scrisoarea zice : „ Aveţi de ocrotit finanţele şi drepturile munipale inpotriva unei administraţiuni cheltuitoare şi tiranice. Se apropie ziua în care va trebui să ne unim cu toţii pentru a preface guvernul Franciei. Wiesbaden, 6 Iulie.— Ministrul daresbel al Serbiei, general Protici, şi episcopul Zimitnje, au sosit aci pentru a trata cu regina Natalia în privinţa unor afaceri de familie secrete. Bruxela, 6 Iulie. — Circulă ştirea că este vorba de căsătoria prințului regal al Italiei cu principesa Clementina, fiica regelui Leopold.. Roma, 0 Iulie. — Ziarele se ocupă de un incident ce s'a întâmplat la 3 Iuliela gara din Modana unde un vameș francez a făcut afront portretului regelui Humbert. Ele declară că autorităţile franceze au promis că vor lua măsurile trebuincioase. Atena, 6 Iulie. — Corabia de rasboia românească «Mircea » având pe bord pe căpitanul Estatiu, un echipagiu de 1(2 oameni şi 4 tunuri, a sosit el la Pireu. Roma, 6 Iulie. — Impiratul Austriet a conferit marele cordon al ordinului Leopold d-le Crispi, Maghiară și Grimaldi. Ambasadorul Austriei a declarat d-lui Crispi că guvernul său e joci'te stis făcut de a putea strânge printr un tratat de comerț relatiunile ce îl unesc intr’un nvd intim cu Italia. Strasburg, 6 Iulie.—Ministerul a ordonat că pretutindeni avocații vor trebui, de acum înainde să scrie registrele lor în limba germană. Colegiul I comunal Barilii Votanţi 165.—Majoritate 83. Lista opoziţiuneî unite coalizată cu colectivişul a întrunit (?!!?) 100 voturi Lista profesorilor şi preoţilor a întrunit 62 « Anulare 3 Vrea să zică conservatorii s’au unit cu colectiviştii. Bravo! Alegeri Comunale Colegiul I Comunal din Ploeşti Votanţi 356. —Majoritate 179. Lista colectivistă a întrunit 171 voturi Lista opoziţiei unite 118 Lista junimistă a D-ruluî Garoflid 53 Lista d-nului Trandafirescu 14 « La primul scrutin *nu au izbutit decât d-niî Gh. Ciocăneanu, I. G. Alexiu şi Dragomir Steriu cu câte 185 voturi, deoarece aceşti d-nî au figurat şi pe lista opoziţiunei unite şi pe aceea a D-rului Garoflide şi pe a d-na lul Trandafirescu. Pentru ceilalţî 7 candidaţi se va face balotagin Dominica viitoare. » Acest rezultat cu totul extraordinar se datoreşte încăpăţînărei unora dintre liberalii bătrâni din Ploeşti de a rămâne uniţi cu conservatorii. Glasul deputaţilor democraţi Enescu şi Săruleanu, cari cereai ruperea de conservatori şi o listă deosebită, n’a fost ascultat, şi d-l Grigorescu a păstrat opoziţia unită făcând listă cu conservatorii şi excluzând numai pe d-rul Garoflide, candidat oficial la primărie. Din această pricină o mulţime de cetăţeni liberaţi, cari la s.'vjafffcqfofe p*vernului, au preferit să voteze pentru lista colectivistă. Şi aceasta se întâmplă într’un oraş care la alegerile din urmă a dat numai deputaţi din opoziţie. Să se înveţe minte liberalii, şcoli, ba în fel-de-fel de misii şi paramisii, până în urmă îi dete şi clădirile şcolare cu care a cam pâţit-o. Ca sâ ajungă însă a obţine tot, ia trebuit mari platitudini, astfel, el, directorul şcoli de poduri şi şosele, şi cu Haret profesor la şcoala, erau guvernorii copiilor d-lui Bratianu, ei le dau lecţie de aritmetica, algebră, etc. Toate acestea le facea gratis (!)Ca om cu mare ştiinţă ceru să-i dea carte blanche pentru clădirea localului şcoli de poduri şi şosele, care se socotise a costa 3—400.000 lei. Deşi era plătit ca director al şcoli, deosebit ca profesor, avea şi casă, masă, slugi de la şcoală în câmptu internatului, plus alte 4—5 slujbe grase, apoi mai obţinu de la cinstiţii colectivişti încă şease zeci de lei diurnă pe zi pe tot timpul dur,tei clădiri, care a ţinut vre-o 2 ani şi mai bine. Făcu planurile la Paris d-nii Gaberon şi Leconte, dintre cari unul, d-nu Leconte, este şi el slujbaş la minist, cultelor cam cu (4.000) patru mii lei lunar, şi le plătiră, zice-se, 20.000 lei. Când fu la execuţie, Duca propuse, şi Bratianu admis,e ca cel puţin o parte din lucrări sa se facă în regie. Spre a fi mai sigur, îşi alese d-na Duca canalele şi fondaţiele, adică acele lucrări ce nu se pot controla nici cât a costat, nici cum au fost făcute, nici în ce cantitate. D. Duca trecea de luceafăr printre ingineri, aşa îl taxa d. Bratianu, dar când fuse la lucru, din primele zile canalele de scurgere fusese aşa calculate și instalate că, în loc ca apa din curţi sâ se scurgă afară la canalul din stradă, din contra, ca^îaîuT^traTe i~curge a^itE WllSttStT- școaleî? Imediat strică tot—lucru era în regie ce’i păsa,—şi făcu din nou. De aci ’i se văzu ştiinţa şi capacitatea. Cum făcu, cum drese, până sâ finească lucrarea o scoase la aproape nouă sute de mii de lei. Cum o fi justificat această dublare de cheltueli, la Schifelers-Fotino-Eforie, nu ştiu dar ştiu că d. Bratianu era aşa de în curent cu socotelile şcolei, că a afirmat la Cameră cu ocazia discuţiei clădirilor şcolare că : d. Duca e cel mai mare architect (?) pentru că a făcut (?) şcoala de poduri, ce e mai frumoasă decât opera din Paris (sic) şi apoi d. Duca e şi omul cel mai conştiincios şi cel mai cu socoteală, căci a făcut şcoala în limitele creditului acordat, ba chiar cu iconomii. Astea le spunea primul-ministru de la tribuna parlamentului, când cu o lună înainte ceruse tot la Cameră 400.000 lei spre a acoperi deficitul lăsat la clădirea şcoalei de poduri şi şosele. Pe vremea aceia, toate se trecea, chiar neroziile primilor-miniştrii, astfel trecu şi d-l Duca drep architect (?) mai mare ca Garnier din Paris şi luceafăr printre inginerii şi oamenii de socoteli lămurite. Dar dacă, în definitiv, am fi avut cel puţin un local măreţ, bine chibzuit, trece merge ; dar ce avem : o clădire ce seamănă cu o fabrică de oaie sau cu o colivă de Sâmbăta morţilor, cu o dispoziţie ineptă, scumpă şi astfel esecutată că mai zilele trecute a trebuit din nou să desfunde toate subsolurile şi canalele ce sunt mai jos ca stradele. Iată cum se risipeşte averea publică de incapabili, şi aceşti incapabili ajung în poziţiile cele mai înalte, când ar trebui trecuţi la condica neagră a uitărei. Toata lumea ,tie istoria faimosului gheşeft de un sfert de milion de la ministerul cultelor, în care afacere de Duca a jucat rolul principal, şi cu toate astea cad colectiviştii, vin junimiştii şi d-l Duca e şi mai mult preţuit, e pus director al căilor ferate, ba şi făcut inspector de poduri şi şosele, deşi poduri şi şosele n’a învăţat, mei a fost în corpul de poduri şi şosele. Frumos exemplu pentru morala publică și pentru cei cinstiți și laborioși. Clădirea pilei de Poduri şi fosele D. IMMERG DuCi Sunt unii oameni, pentru cari orice cale e bună, dacă satisface poftele şi ambiţiile lor, fără sa cugete că se poate întâmpla ca, mai curând sau mai târziu, să fie descoperiţi şi judecaţi după cum merita. Unul din categoria aceasta este şi d. inginer Duca, actual director al căilor ferate. Sunt acuma cam 13 ani de când d-na Duca era inginer de secţie la construcţia drumului de fier Ploeşti-Predeal, pe când era concesionar englezul Crawley. Pe vremea aceia d. Duca escela prin apucaturi reacţionare şi ciocoeşti până la extrem cu personalul, numai cu concesionarul era mai blând ceva. Colectiviştii abia venise la putere, şi d. Duca al nostru începu sa se linguşesca cu el, şi în urma, prin o influentă legătură cu palatul, deveni omul de afaceri al guvernului. In scurt timp fu îmbuibat cu fel-de fel de slujbe , ba la căile ferate, ba director al şcoalei de poduri şi şosele, ba profesor încă la 3—4 81 Facultatea de teologie Monitu■ ul de astăzi publică noul regulament al facultatei de teologie. Iată condiţiunile de înscriere : Art. 20. Pentru înscrierea la facultatea de teologie se cere : Diploma de bacalaureat sau atistatul de absolvire a seminarului superior Art. 31. înscrierea ca student la facultate sa va face de la 15—30 Septembre. Dupe acest termen nu se vor mai putea face înscrieri făă aprobarea ministerului Art. 32. La începutul fiecărui an se vor trimite profesiilor cataloage de studenţii ce au să frecventeze cursurile lor. AR. 33. Toţi studenţii sunt datori a frecventa cursurile anului în care sunt înscrişi. Art. 33. Se va ţine în cancelaria facultăţii un registru general de numele studenţilor înscrişi menţionându-se în el examenele trecute, notele obţinute, precum şi numele profesorilor examinatori şi alte observaţiuni. NIRASPIS „DEMOCRAŢIEI“ Domnul Ioan Adam ne trimete următorul articol, pe care cu plăcere îl publicăm . Domnule redactor, Ziarul Democrația de la 21 iuniu, în articolul său: ‘Un model de tânăr magistrata, răspunzând scrisoarei mele, ce am fost nevoit să public în Lupta, mă insultă. S’au supărat d-nii dela Democraţia pentru că am spus un adevăr «că procurorul N. Burghelea din judeţul Suceava e proteguitorul hoţilor din timpul domniei patronilor săi». ■li ljn %llHÎilH l'l«W«l ■ Mă acuză acei domni că n’am cerut anchetă asupra faptelor cari ’mi se impută, fapte mincinoase, asupra cărora procurorul a făcut raport şi m’a acuzat. E un neadevăr această acuzare. Ancheta am cerut-o şi pe lângă ancheta am prezentat şi un memoriu în care arăt d-lui ministru, cu dovezi, toate actele foarte puţin corecte ale procurorului căruia Democraţia îi ia apărarea. Nu o acuz că î i ia apărarea, e de drept natural ca un frate să ia apărarea celuil’alt, dar pentru luminarea opiniei publice trebue sâ spun că trecutul procurorului Burghelea îl ştiu cetăţenii judeţului Suceava şi d-lul fiind foarte compromis, a crezut că va putea să rămână în magistratură, linguşindu-se cu rapoarte false! Cine e dlar linguşitorul ?... Democraţia încheie articolul cu următoarea frază : «îl denunţă (pe procuror) vendictei lui Marghiloman, zicând câ a votat pentru colectivişti». Oare n’am drept sâ acuz pe un procuror care se face agent electoral al unui guvern? Ce, nu voiţi sâ se ducă timpii când magistraţii erau agenţi electorali ? Procurorul N. Burghelea, ’mi-a spus mie să mă duc să votez cu colectiviştii la Botoşani, prefectul prin el ’mi-a oferit bani de drum, dar eu n’am putut decât cu dispreţ să resping aceste păcătoase propuneri. Tot acest procuror a intimidat şi ameninţat pe scriitorul său, spuindu’i că dacă nu va vota cu colectiviştii îl va da afară. Acest scriitor mi s’a jeluit mie. Foştii guvernanţi din Botoşani ’mi-au dat depeşi false,—pe cari le păstrez,—iscălind pe rudele mele, pe când aceste lipseau din Botoşani. Ei voiau sâ mă surprindă în Botoşani la vot ; le-am spus atunci cine sunt şi nu m’am dus. N’am votat şi nu voi vota de cât numai pentru un om cinstit şi nu voiu ţinea seamă de partide, oricare ar fi la putere. Bine ar fi făcut dnii de la Democraţia, ca înainte de a mă înjura să întrebe pe chiar fostul d-n ministru Statescu : Câte scrisoril-am scris în care îi arătam pâcătoşiile susţiitorilor săi din judeţul Suceava? Câte din acele fapte au fost constatate de mine şi câte de procurorul Burghelea? Şi câte au mai rămas neconsta