Lupta, iunie 1888 (Anul 5, nr. 562-583)

1888-06-25 / nr. 581

U ANUL V- SERIA II— No. 581. ABONAMENTE In ţară U n an.......................................................................................................................................40 lei V» an .....................................................................................................................................20 » 3 luni .....................................................................................................................................10 „ In străinătate n an.......................................................................................................................................50 lei V* an.....................................................................................................................................25 „ 3 luni........................................................................................................................................15 „ 15 Dani NnuitfriiJ REDACŢIA Bulevardul Elisabeta 1ST o. 8 (Casa Eempavt). HIUITIA ANTAIA BUCURESTI, SAMBATĂ și DUMINICĂ 25—26 IUNIE 1888. 1 leu linia 25 bani . î^^^pp^-politic, G. PANU anunciuri Anunciuri pe pagina Iii » » » IV A S.B A tC HM8A In Romania, la administratia «arului. In Franta, Italia, Austro-antaria si Anirii» 0 AGENTIA LIBERA rue Notre-Dan* defÂ^M (place de la Bourse) rana. In Orient, la EASTERN ARENEI Contantinopol. ADMINISTRAȚIA Bulevardul Elisabeta ISTO. 8 (Casa Lempari) ­GUVERN CINSTIT ALEGERICOJUNALE n 1 v 11/1(1direa şcoalei (ie poduri sside 5 Un răspuns„Democraţiei“ DE LA CONSERVATOR ÎNTÂMPLĂRI DN­ CAPITALA AA r JT 3 C 4 O­FICI\ i mMATO! DE LA MEDDON GUVERN CINSTIT Am arătat în Ne­­dia urmă cum că guvernul junimist a săvârşit revoltătoare călcare de lege acordând scutirea de taxe societatei Goetz. Când consiliul de miniştru­ a pre­textat­ că lemnul de brad aflat la noi în ţară nu se poate exploata cu des­tulă înleznire şi când s’a rezemat pe acest argument pentru a acorda scutirea, a călcat în picioare voinţa energic esprimată a corpurilor legiu­itoare, a bravat voinţa ţarei. In adevăr, când s’a discutat în Cameră tariful autonom, discuţia cea mai arzătoare s’a încins asupra paragrafului lemnelor. De o parte creau reprezentanţii fabricei Goetz cari susţineau din răsputeri că lemnul de brad adus din Austria să fie scutit de taxă, de altă parte ereau aceia cari nu vroiau să acorde un privilegiu buzunarelor regale şi d-lui Iancu Marghiloman şi aceia cari voiau să încurajeze ex­ploatarea pădurilor noastre. Susţinătorii societăţei Gottz au pus înainte toate argumentele posibile şi imposibile, printre cari şi argumentul junimist cum că lemnul nostru de brad nu se poate exploata cu înles­nire, dar Camera n’a voit să ţie seamă de dânsele ci a ţinut cu ori ce preţ ca sa impuie lemnul de brad austriac. Prin urmare, asupra acestui punct nici un fel de apreciare şi de interpretare nu mai era posibilă şi, atât Camera cât şi Senatul au de­clarat cum că, dacă votează taxa de 15 lei la 100 de kile, este ca nu voese cu nici preţ, ca să privilegieze lemnul din Bucovina, nici pe socie­tatea Goetz. Desbaterile corpurilor legiuitoare şi ale Camerei, în special, sunt de faţă pentru a dovedi că p­alamentul a oprit cu desăvârşire ori­ce interpre­tare în această privinţă. Ei bine, cum ’şi-a permis guver­nul junimist ca sa nesocotească pana într’atâta voturile corpurile legiuitoa­re şi să desfiinţeze o lege favorabilă intereselor economice ale ţărei ? Vrea să zică, după teoria Consti­tuţională junimistă, discuţia şi lupta parlamentară este de prisos, de vreme ce, chiar dacă o părere izbuteşte în contra alteia, guvernului tot ii ră­mâne latitudinea ca să o desfiinţeze pe o cale arbitrară şi necinstită po­liticeşte. Până acuma crea obiceiul ca un partid, venind la putere, să desfiin­țeze toate legile, dar pe calea par­­lamentară. Guvernul junimist însă, temându-se ca nu cum­va majorita­tea să-i lipsească în Camera viitoare cu privire la această cestiune, a luat o altă cale, a înlocuit parla­mentul prin consiliul de miniştrii şi proiectele de legi prin jurnale minis­teriale. Unde mergem noi pe această cale? la ce siguranţă se mai află legile noastre, când consiliul de miniştrii îşi permite ca să desfiinţeze o lege de impozite, impusă expres de cor­purile legiuitoare şi în privinţa că­­reia nu mai era permisă nici o in­­terpretaţie şi nici o apreciere? Cu acest sistem ne putem trezi din seară până în dimineaţă cu­ toate legile desfiinţate şi în locul lor promul­gate încheieri ale consiliului de mi­niştrii. Acest arbitrar este cu totul re­volt­ăt­or. Dacă această călcare de lege ar fi cu totul dezinteresată, totuşi ar com­promite foarte grav pe junimişti şi le-ar ridica, după trei luni de gu­vernare, ori­ce încredere şi ori­ce prestigiu, când însă arbitrariul şi dispreţul de lege sunt­ unite cu un interes meschin şi malonest, atuncea s’a sfârşit cu totul cu legenda ones­­titaţei junimiste. V’aţi afundat până în gât, d­­or junimişti, în timp de trei luni numai, în tot felul de afaceri, una mai scan­daloasă de cât alta, şi masa consi­liul­ui d voastră de miniştrii a fost transformată într’o tarabă negusto-Este trist, este foarte trist, că n’aţi avut nici măcar răbdarea colectiviş­tilor să remîneţi câţî­va ani liniştiţi , după aceea să ve rep­eziţi în ghe­­şefturi. Ne gândim cu groază la ce va de­veni regimul conservator după câţi­va ani de domnie, dacă vor domni. SERVICIUL TELEGRAFIC Agenţia Havas Sibiu, 6 Iulie.— Comisarul român ge­neral Pencovici, a sosit. In­tr­e vorbirile în­tre comisarul ungur şi generalul Fabini cu generalul Pencovici au adus o învoiala care va depărta dificultăţile ivite şi­ vor grăbi lucrările pentru regizarea graniţei. Rom­a, 5 Iulie.— Camera.—Răspunzând une interpelări, d-l Crispi declară că e falsă știrea dată de diferite ziare străine după cari câte­va cazuri de holeră s'ar fi constatat în Messina. El zise că sănătatea publică a regatului este escelentă. Alexandria, 5 Iulie.—Ziarul « Zeb­shr» crede că paşa cel alb care a sosit la Bahr­­el- Gazel este Emin-Bey iar nu Stanley Emin-Bey zisese deja că dacă s’ar pu­tea să stea la Wardelai, ar merge la Bahr-el- Gazel, a cărui populaţiune este v­răjmaşă Mahd­iul­ui. Paris,”­6 Iulie. — Poliţia a confiscat la directorul presei orleaniste mai multe exem­plare ale unei scrisori a comitelui de Pa­ris adresată primarilor conser­vatori aleşi de curând. Scrisoarea zice : „ Aveţi de ocrotit fi­nanţele şi drepturile muni­­pale in­potriva unei administraţi­uni cheltuitoare şi tira­nice. Se apropie ziua în care va trebui să ne unim cu toţii pentru a preface guvernul Franciei. Wiesbaden, 6 Iulie.— Ministrul dares­­bel al Serbiei, general Protici, şi episco­pul Zimitnje, au­ sosit aci pentru a trata cu regina Natalia în privinţa unor afaceri de familie secrete. Bruxela, 6 Iulie. — Circulă ştirea că este vorba de căsătoria prințului regal al Italiei cu principesa Clementi­na, fiica re­gelui Leopold.. Roma, 0 Iulie. — Ziarele se ocup­ă de un incident ce s'a întâmplat la 3 Iulie­­la gara din Mod­ana unde un vameș francez a făcut afront portretului regelui Hum­bert. Ele declară că autorităţile franceze au promis că vor lua măsurile trebuincioase. Atena, 6 Iulie. — Corabia de rasboia românească «Mir­cea » având pe bord pe căpitanul E­statiu, un echipagiu­ de 1(­2 oameni şi 4 tunuri, a sosit e­l la Pireu. Roma, 6 Iulie. — Imp­iratul Austriet a conferit marele­ cor­don al ordinului Leo­pold d-l­e Crispi, Maghiară și Gri­maldi. Ambasadorul Austriei a declarat d-lui Crispi că guvernul său e joci'te s­tis făcut de a putea strânge printr un tratat de co­merț relatiunile ce îl unesc intr’un nv­d in­­tim­ cu Italia. Strasburg, 6 Iulie.—Ministerul a ordo­nat că pretutindeni avocații vor trebui, de acum înainde să scrie registre­le lor în limba germană. Colegiul I comunal B­arilii Votanţi 165.—Majoritate 83. Lista opoziţiuneî­ uni­­te coalizată cu colecti­­vişu­l a întrunit (?!!?) 100 voturi Lista profesorilor şi preoţilor a întrunit 62 « Anulare 3 Vrea să zică conservatorii s’au unit cu colectiviştii. Bravo! Alegeri Comunale Colegiul I Comunal din Ploeşti Votanţi 356. —Majoritate 179. Lista colectivistă a întrunit 171 voturi Lista opoziţiei­ unite 118 Lista junimistă a D-ruluî Garoflid 53 Lista d-nului Tranda­­firescu 14 « La primul scrutin *nu au izbutit de­cât d-niî Gh. Ciocăneanu, I. G. Alexiu şi Dragomir Steriu cu câte 185 voturi, de­oare­ce a­­ceşti d-nî au figurat şi pe lista opo­­ziţiu­nei­ unite şi pe aceea a D-rulu­i Garoflide şi pe a d-na lul Tranda­firescu. Pentru cei­lalţî 7­­ candidaţi se va face balotagin Dominica vii­toare. » Acest rezultat cu totul extraor­dinar se datoreşte­­ încăpăţînărei unora dintre liberalii bătrâni din Ploeşti de a rămâne uniţi cu con­servatorii. Glasul deputaţilor de­mocraţi Enescu şi Săruleanu, cari cereai­ ruperea de conservatori şi o listă deosebită, n’a fost ascultat, şi d-l Grigorescu a păstrat opozi­­ţia­ unită făcând listă cu conserva­torii şi excluzând numai pe d-rul Garoflide, candidat oficial la pri­mărie. Din această pricină o mul­ţime de cetăţeni liberaţi, cari la s.­'vjafffcqfofe p­*­vernului, au preferit să voteze pen­tru lista colectivistă. Şi aceasta se întâmplă într’un o­­raş care la alegerile din urmă a dat numai deputaţi din opoziţie. Să se înveţe minte liberalii, şcoli, ba în fel-de-fel de misii şi para­misii, până în urmă îi dete şi clădirile şcolare cu care a cam pâţit-o. Ca sâ ajungă însă a obţine tot, ia tre­buit mari platitudini, ast­fel, el, directorul şcoli de poduri şi şosele, şi cu Haret pro­fesor la şcoala, erau guvernorii copiilor d-lui Bratianu, ei le dau lecţie de arit­metica, algebră, etc. Toate acestea le facea gratis (!)­Ca om cu mare ştiinţă ceru să-i dea carte­ blanche pentru clădirea localului şcoli de poduri şi şosele, care se socotise a costa 3—400.000 lei. De­şi era plătit ca director al şcoli, deosebit ca profesor, avea şi casă, masă, slugi de la şcoală în câmptu internatului, plus alte 4—5 slujbe grase, apoi mai ob­ţinu de la cinstiţii colectivişti încă şease zeci de lei diurnă pe zi pe tot timpul dur­,tei clădiri, care a ţinut vre-o 2 ani şi mai bine. Făcu planurile la Paris d-nii Gaberon şi Leconte, d­intre cari unul, d-nu Leconte, este şi el slujbaş la minist, cultelor cam cu (4.000) patru mii lei lunar, şi le plătiră, zice-se, 20.000 lei. Când fu la execuţie, Duca propuse, şi Bratianu admis,e ca cel puţin o parte din lucrări sa se facă în regie. Spre a fi mai sigur, îşi alese d-na Duca canalele şi fon­­daţiele, adică acele lucrări ce nu se pot controla nici cât a costat, nici cum au fost făcute, nici în ce cantitate. D. Duca trecea de luceafăr printre in­gineri, aşa îl taxa d. Bratianu, dar când fuse la lucru, din primele zile canalele de scurgere fusese aşa calculate și instalate că, în loc ca apa din curţi sâ se scurgă afară la canalul din stradă, din contra, ca­^îaîuT^traTe i~c­urge a^itE WllSttSt­­T- școaleî? Imediat strică tot—lucru era în regie ce’i păsa,—şi făcu din nou. De aci ’i se văzu ştiinţa şi capacitatea. Cum făcu, cum dre­se, până sâ finească lucrarea o scoase la aproape nouă sute de m­ii de lei. Cum o fi justificat această dublare de cheltueli,­­ la Schifelers-Fotino-Eforie, nu ştiu dar ştiu că d. Bratianu era aşa de în curent cu socotelile şcolei, că a afirmat la Cameră cu ocazia discuţiei clădirilor şcolare că : d. Duca e cel mai mare ar­chitect (?) pentru că a făcut (?) şcoala de poduri, ce e mai frumoasă de­cât o­­pera din Paris (sic) şi apoi d. Duca e şi omul cel mai conştiincios şi cel mai cu socoteală, căci a făcut şcoala în limitele creditului acordat, ba chiar cu iconomii. Astea le spunea primul-ministru de la tribuna parlamentului, când cu o lună înainte ceruse tot la Cameră 400.000 lei spre a acoperi deficitul lăsat la clădirea şcoalei de poduri şi şosele. Pe vremea aceia, toate se trecea, chiar neroziile primilor-miniştrii, ast­fel trecu şi d-l Duca drep architect (?) mai mare ca Garnier din Paris şi luceafăr printre inginerii şi oamenii de socoteli lămurite. Dar dacă, în definitiv, am fi avut cel puţin un local măreţ, bine chibzuit, trece merge ; dar ce avem : o clădire ce sea­mănă cu o fabrică de oaie sau cu o co­livă de Sâmbăta morţilor, cu o dispozi­ţie ineptă, scumpă şi ast­fel esecutată că mai zilele trecute a trebuit din nou să desfunde toate subsolurile şi canalele ce sunt mai jos ca stradele. Iată cum se risipeşte averea publică de incapabili, şi aceşti incapabili ajung în poziţiile cele mai înalte, când ar tre­bui trecuţi la condica neagră a uitărei. Toata lumea ,­tie istoria faimosului gheşeft de un sfert de milion de la mi­nisterul cultelor, în care afacere d­e Duca a jucat rolul principal, şi cu toate as­tea cad colectiviştii, vin junimiştii şi d-l Duca e şi mai mult preţuit, e pus direc­tor al căilor ferate, ba şi făcut inspector de poduri şi şosele, de­şi poduri şi şosele n’a învăţat, mei a fost în corpul de po­duri şi şosele. Frumos exemplu pentru morala pu­blică și pentru cei cinstiți și laborioși. Clădirea pilei de Poduri şi fosele D. IMMER­G DuCi Sunt unii oameni, pentru cari ori­ce cale e bună, dacă satisface poftele şi am­­biţiile lor,­­­ fără sa cugete că se poate întâmpla ca, mai curând sau mai târziu, să fie descoperiţi şi judecaţi după cum merita. Unul din categoria aceasta este şi d. inginer Duca, actual director al căilor fe­rate. Sunt acuma cam 13 ani de când d-na Duca era inginer de secţie la construc­ţia drumului de fier Ploeşti-Predeal, pe când era concesionar englezul Crawley. Pe vremea aceia d. Duca escela prin a­­pucaturi reacţionare şi ciocoeşti până la extrem cu personalul, numai cu conce­sionarul era mai blând ceva. Colectiviştii abia venise la putere, şi d. Duca al nostru începu sa se lingu­­şesca cu el, şi în urma, prin o influentă legătură cu palatul, deveni omul de a­­faceri al guvernului. In scurt timp fu îmbuibat cu f­el-de­ fel de slujbe , ba la căile ferate, ba director al şcoalei de po­duri şi şosele, ba profesor încă la 3—4­ 81 Facultatea de teologie Monitu■ ul de astăzi publică noul regu­lament al fac­ultatei de teologie. Iată condiţiunile de înscriere : Ar­t. 20. Pen­tru înscrierea la facultatea de teo­logie se cere : Diploma de bacalaureat sau atistatul de absol­vire a seminarului superior Art. 31. înscrierea ca student la facultate sa va face de la 15—30 Septembre. Dupe acest termen nu se vor mai putea face înscrieri fă­ă aprobarea ministerului Art. 32. La începutul fie­cărui an se vor trimite profes­iilor cataloage de studenţii ce au­ să frecv­­enteze cursurile lor. AR. 33. Toţi studenţii sunt datori a frecventa cursurile anului în care sunt înscrişi. Art. 33. Se va ţine în cancelaria facultăţi­i un registru general de numele studenţilor înscrişi men­­ţionându-se în el examenele trecute, notele obţi­nute, precum şi num­ele profesorilor examinatori şi alte observaţiuni. NIRASPIS „DEMOCRAŢIEI“ Domnul Ioan Adam ne trimete următo­rul articol, pe care cu plăcere îl publicăm . Domnule redactor, Ziarul Democrația de la 21 iuniu, în articolul său: ‘Un model de tânăr ma­gistrata, răspunzând scrisoarei mele, ce am fost nevoit să public în Lupta, mă insultă. S’au supărat d-nii dela Democraţia pentru că am spus un adevăr «că procu­rorul N. Burghelea din judeţul Suceava e proteguitorul hoţilor din timpul dom­niei patronilor săi». ■li ljn %llHÎilH l'l«W«l ■ Mă acuză acei domni că n’am cerut anchetă asupra faptelor cari ’mi se im­pută, fapte mincinoase, asupra cărora pro­curorul a făcut raport şi m’a acuzat. E un neadevăr această acuzare. Ancheta am cerut-o şi pe lângă ancheta am prezentat şi un memoriu în care a­­răt d-lui ministru, cu dovezi, toate ac­tele foarte puţin corecte ale procuroru­lui căruia Democraţia îi ia apărarea. Nu o acuz că î i ia apărarea, e de drept na­tural ca un frate să ia apărarea celui­­l’alt, dar pentru luminarea opiniei pu­blice trebue sâ spun că trecutul procuro­rului Burghelea îl ştiu cetăţenii judeţului Suceava şi d-lul fiind foarte compromis, a crezut că va putea să rămână în ma­gistratură, linguşindu-se cu rapoarte fal­se! Cine e dlar linguşitorul ?... Democraţia încheie articolul cu urmă­toarea frază : «îl denunţă (pe procuror) vendictei lui Marghiloman, zicând câ a votat pentru colectivişti». Oare n’am drept sâ acuz pe un pro­curor care se face agent electoral al u­­nui guvern? Ce, nu voiţi sâ se ducă timpii când ma­gistraţii erau agenţi electorali ? Procurorul N. Burghelea, ’mi-a spus mie să mă duc să votez cu colectiviştii la Botoşani, prefectul prin el ’mi-a ofe­rit bani de drum, dar eu n’am putut de­cât cu dispreţ să resping aceste păcătoase propuneri. Tot acest procuror a intimidat şi ame­ninţat pe scriitorul său, spuindu’i că dacă nu va vota cu colectiviştii îl va da afară. Acest scriitor mi s’a jeluit mie. Foştii guvernanţi din Botoşani ’mi-au dat depeşi false,—pe cari le păstrez,—iscălind pe rudele mele, pe când aceste lipseau din Botoşani. Ei voiau sâ mă surprindă în Botoşani la vot ; le-am spus atunci cine sunt şi nu m’am dus. N’am votat şi nu voi­ vota de cât numai pentru un om cinstit şi nu voiu ţinea seamă de partide, ori­care ar fi la putere. Bine ar fi făcut d­nii de la Democra­ţia, ca înainte de a mă înjura să întrebe pe chiar fostul d-n ministru Statescu : Câte scrisori­­l-am scris în care îi arătam pâcătoşiile susţiitorilor săi din judeţul Su­ceava? Câte din acele fapte au fost con­statate de mine şi câte de procurorul Bur­ghelea? Şi câte au mai rămas ne­consta­

Next