Lupta, mai 1889 (Anul 6, nr. 823-846)
1889-05-01 / nr. 823
ANUL VI«__psrLA III. No. 823,B DUii AWT AI A BUCUREȘTI, LUNI si MARȚI, 1 —12 MAIU 1889. 1 leu linia 25 bani . Un an '/» an 3 luni Un an . */« an 3 luni ABONAMENTE In țară In străinătate 15 Bani Numărul A REDACȚI Bulevardul Elisabeta No. 8 (Casa Lamport). Director politic, G. PANU 40 M 20 . 10 , 50 lei 25 . 15 . ANUNCIURI Anunciuri pe pagina m • • H IV A SE ADRESA In Romania, la administraţie «iamhi». In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENTIA LIBERA rua Notra-Damidas Tietoiras 50 (puea de If Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA Bulevardul Elisabeta No. 8 (Casa Lempart). CONCLUZIA Alianţa Conservatore-Liberală GREVELE DIN GERMANIA Ancheta contra Iui Parnell o lămurire divigion ACTE OFICIALE Conusiunea bugetara MINCINOASA Alergările de eri tităţi sociale, aceasta pot să o facă partidele anemice, formate din intrigă şi bazate pe interese meschine, iar nu partidele cu vederi largi şi cu aspiraţii nesfârşite în viitor. Gr. Jianu. CONCLUZIA Din lungul şir de articole, scrise în chestia nu a dinasticizmului atâta, cât mai cu seamă a linguşitoriei palatiste, urmează următoarele: O reacţiune în contra curentului palatist este absolut necesară. Această reacţiune nu trebue să aibă un caracter de ostilitate la adresa tronului, cât timp regele îşi va îndeplini îndatoririle sale constituţionale, ci un caracterde liberă apreciere, de independenţă şi de demnitate civică. Regele trebue să fie considerat ca cel intâiu mustrat »1.tata şi nimic mai mult."] Cât despre dinastie, ea trebue considerată numai ca o necesitate vremelnică, ca un expedient politic bun de mănţinut până ce competitorele pretendenţilor vor înceta, fără ca să căutăm a da dinastiei rădăcini adânci, origini misterioase şi destinate providenţiale. Ei bine, este întrebarea: această misiune mare, justă şi democratică poate să o îndeplinească partidele existente, grupurile politice vechi ? Eu cred că nu. Aceste partide şi grupări au o prea fragilă bază socială, interesul lor egoist este prea legat în prezent de tron, rege şi dinastie, pentru ca să se devoteze unei aşa drepte, dar pentru moment şi ingrare, cauze. Cu asemenea misiune nu să pot însărcina decât partidele tinere, cum este acel democrat-radical, partide a căror raţiune de a fi nu o poţi găsi nici în rege, nici în dinastie, nici chiar în pătura subţire dirigentă, ci în masele adânci şi vii populare. Intre meseria de linguşitori ai tronului şi între apărătorii marelor interese sociale şi economice nu poate fi nimic de comun. Pe când la democraţi, regalitatea, regele şi dinastia, sunt un simplu incident politic, cel mult o categorie socială trecătoare, la linguşitori şi curtezani, regele este un principiu, iar dinastia e providenţă !.. Pentru noi democraţii, ceea ce este stabil şi neschimbător este poporul, sunt marele lui nevoi sociale. Cât despre rest, şi anume instituţiele mai mult sau mai puţin convenţionale, creaţiunele legale, etc. acestea sunt lucruri cu totul secundare. Prin urmare, a să ataşa la unele din ele, a crea fetişi, a adora en -------------------------------------------- SERVICIUL TELEGRAFIC Agenţia Havas Paris 11 Mai. Camera va relua şedinţele sale la 14 Mai. Ministerul va cere prioritatea pentru discuţiunea budgetului. Paris 11 Mai. Ziarul „Paris» anunţă că guvernul va examina Marţea viitoare proectul elaborat de Banca de scont, care tinde a procura d-luî Brunet, lichidator al societăţii Panamei, resursele necesare pentru întreţinerea lucrărilor în timpul ce exige studiile cari au de obiect constituirea unei noi societăţi. Acest proiect ar consista într’o emisiune de 1. 500.000 bonuri a 25 h. cu loturi, rambursabile 100 franci, după 75 de ani. Emisiunea ar procura 37 milioane şi jum., din care 16 milioane ar fi împrumutate Companiei Panamei. Paris 11 Mai. Armurierul-expert a demonstrat că revolverul lui Perrin nu conţinea decât iarbă. Paris 11 Mai. Un banchet de 650 tacâmuri a avut loc în timpul ’serei la Hotel de Viile. El fusese organizat de consiliul municipal în onoarea d-lui Carnot. D. Carnot mulţumind preşedintelui Consiliului municipal pentru cuvintele sale de buna,venire a vi« Vă că ’mi-aţi dat ocazia să salut cu d-v. pe toţi oaspeţii noştri, francezi şi streini, şi de a face omagiu tuturor acelora cari au contribuit la splendoarea expoziţiei. Printre aceşti colaboratori, se află şi oraşul Paris, care a luat parte cu îndestulare la sforţările încoronate de un succes fără precedent. Această admirabilă cetate, de care avem dreptul să fim mândrii, acest stup al lucrului, care nu să iasă a fi pornit de nişte agitaţiuni sterile, nici să se întoarcă de la pacinica sa laboare, această populaţie a Parisului poate revendica o bună parte a recunoştinţei noastre. Sarcina sa, nu e încă sfârşită, dar acea care rămâne de îndeplinit şi va fi uşoară, căci răspunde geniului cetăţii primitoare şi ospitalieră. Toate popoarele vor găsi în Paris aceasta cordialitate simpatică ce face din el aşa iute pentru streini o patrie nouă, oaspeţii noştrii nu ne vor părăsi fără a duce cu dânşii adânca convingere că Francia lucrează la menţinerea păcii lumii şi la înfrăţirea popoarelor.“ D. Carnot ridică în urmă un toast. Printre invitaţi se observă miniştrii României, Greciei şi Serbiei. New-york, 11 Mai. Un ciclon violent s’a năpustit In Statele de la Est, de la Maryland până la Conecticut, ’şi-a pricinuit mari păgubi , se semnalează mai multe persoane ucise. Atena, 11 Maî. Un incident s’a întâmplat la Syra între ministrul marinei şi comandantul rus Donskoi. Acest incident e obiectul unor comentarii vii în cercurile diplomatice şi al unor polemice în ziare. Iată cum s’au petrecut lucrurile. Comandantul nu s’a conformat obiceiurilor stabilite, nevisitând pe ministrul marinei. Ministrul Rusiei, D. de Butzow, presintând pe comandantul în timpul prânzului regal pe yachtul „Amphitrite“ ministrul marinei refusă a strânge mâna comandantului, care ar fi pronunţat în faţa mai multor invitaţi cuvinte necuviincioase la adresa D-lui Teotoki. D. de Butzow a făcut atunci, zice-se, representaţiuni regelui ; dar presa grecesca aprobă atitudinea D lui Theotoki ca conformă demnităţii naţionale. Berlin, 11 Mai. Mareşalul turc Ali-Nizami-Paşa a sosit* Berlin, 11 Mai. Reichstagul a adoptat ultimele articole ale legii asupra asigurărilor uuriere. Discuţiunea în a doua citire se va închide. In şedinţa viitoare, ce se va ţine la 16 Mai, a'treia citire, care va ţine până la 18 Mai. E probabil că închiderea sesiuni! se va face la această dată. Colonia 11 Mai. „Gazeta Coloniei*zice într’un mod oficios că respunderea arestării lui Wohlgemuth nu cade asupra consiliului federal, ci asupra autorităţilor din Argovia care sunt cunoscute pentru opiniunile lor socialiste. „Gazeta“ adaogă că, represaliile anunţate vor lovi circulaţiunea călătorilor şi a mărfurilor între Argovia şi Germania. londra* 11 Maiu. O moţiune a d-lui hobertson care cere să se retragă oareclurii universităţi dreptul de a alege dep®ŞI, a fost respinsă cu 217 voturi contabi. Alianţa consirmearB-UDiraLa Gestiunea coaliţiartei conservatorilor de la cârmă cu grupil liberalilor independenţi cari urmează pe d. Dumitru Brătianu, preocupă actualmente pe mulţi şi face obiectul multor comentarii. S’a încheiat sau nu în mod formal această alianţă ? Sunt oare probabilităţi serioase că această alianţă se va încheia curând ? Iată întrebările cari se aucUîrn gura tuturor. Puţini, foarte puţini-'jwit aceea cari punând întrebările de sus, mai adaogă : oare pe ce base s’î făcut sau se va face alianţi ? Gu tcMe acestea, aci e principalul, aci e nodul chestiunei. Suntem în poziţiune i respunde în mod lămurit la toate înălțările formulate mai sus Alianţă formală, o! nu s’a încheiat până «i iuac. Putem anima mers oficial nu s’a făcut încă, nici o tratare n’a început. Totul se mărgineşte la stare de dorinţă formulată de diferţii membrii izolaţi, fie conservatori, fie liberali. Deci toate ştirile date de unele ziare despre tratările oficiale ce s’ar fi urmat în această privinţă, despre demersurile ce s’ar fi făcut de unii sau de alţii pe lângă d-nii Dim. Brătianu sau L. Catargiu, sunt absolut inexacte. In ce priveşte probabilităţile încheerei unei alianţe, ele există dar nu abundă. Dificultăţile ce se ridică de o parte şi de alta sunt foarte serioase şi de natură ca tratările cari se vor începe, mai mult să eşueze decât să isbutească. Aceste dificultăţi nu sunt comune, ele variază după cum vin de la conservatori sau de la liberali. La conservatori alianţa n’a fost încă adoptată de toţi, nici măcar în principiu. D-nii Al. Lahovari şi general Manu nu numai că nu primesc alianţa cu nici un preţ, dar lucrează din toate puterile şi prin toate mijloacele pentru a face imposibilă încheerea ei. Părerea multora e că, în această chestiune, de altminterlea ca în multe altele, d-nii Lahovari şi Manu sunt instrumentele palatului care, pentru un moment, nu vrea să auze de un guvern în care ar figura şi d. D. Brătianu. Numiţii d-ni ar fi declarat în mod categoric că în momentul când d. Catargi va primi elemente liberale în cabinet, ei se retrag cu ostentaţie şi dau mâna cu junimiştii pentru a face împreună o opoziţiune crâncenă. Până acum nu se cunoaşte alt motiv care să împedice pe conservatori de la o alianţă formală cu liberalii independenţi. La aceşti din urmă, chestiunea alianţei a fost adoptată în principiu de către toţi. Nu cunoaştem absolut nici un liberal, din acei ce urmează pe d. Dumitru Brătianu, care să declare că e din principiu contra alianţei cu conservatorii. Dacă însă nimeni nu respinge alianţa în principiu, toţi, dar absolut toţi cer ca ea să se facă pe baza unor garanţii sigure. In adevăr, liberalii independenţi au avut ocasiunea dea se convinge de aproape de reaua credinţa conservatorilor. Când în 1884 s’a format opoziţiuneaunita, d-nii Catargi, Vernescu şi Brătianu au subscris un act prin care se angajază pe onoare ca nici unul din ei să nu intre în vr’o combinaţiune ministerială din care şi cei l’alţi doi n’ar face parte. S’a vâzut în urmă ce a făcut d. Vernescu şi conservatorii. Apoi, la alegerile comunale din Bucuresci conservatorii ’şi-afi trădat d’asemenea relele lor intenţiuni faţă cu liberali). In fine, în o mulţime de alte împrejurări liberalii au ieşit păcăliţi. Pentru a nu se mai expune la asemenea păcăleli, pentru a preveni neînţelegerile şi nemulţumirile ce s’ar putea ivi a doua zi după încheerea alianţei cu conservatorii, liberalii independenţi formulează acum o serie de garanţii pe care le vor cere de la d. Catargi, în caz cân acesta s’ar adresa la denşii. Şi cererea liberalilor independenţî e cu atât mai la locul ei, cu atât mai raţională, dreaptă şi justificată, cu cât actualminte nu e vorba de o alianţă electorală sau de o coaliţiune în vederea unei opoziţiuni de resturnare a unui guvern. De astă dată e vorba de o coaliţiune de guvernământ, de o coaliţiune în care grupurile ce o formează sunt chemate a -şi pune în practică o parte din ideile şi principiile lor. In ce constau însă garanţiile cerute de liberali şi cari sunt, după noi, garanţiile ce trebuesc luate ? Iată o chestiune de «are ne vom ocupa într’un numâr viitor. *.ă sau secretă. .m. Mai mult de- Jă nici un de GREVELE DIN GERMANIA p.* v, ^ 1 f - ' nterr^ tul ca în toate chestiile politice şi sociale să apuce el cel d’întâiu taurul de coarne şi să facă cele d’ântâi şi mai mari sacrificii pentru dezrobirea politică şi economică, toţi doctrinarii şi sfiicioşii desemnaui pe francezi ca pe o naţie pierdută, lipsită de seriozitate şi incapabilă de a se guverna în libertate. Din toate părţile nu auziai decât aceste cuvinte : „Nu vedeţi ce mare deosebire este între Francezi şi Germani ? Nu vedeţi cum cei d’al doilea sunt oameni de muncă şi ordine şi cum cei d’ântâi şi sunt numai nişte revoluţionari şi nişte zvăpăiaţi ? Ori ce s’ar zice, poporul German este un popor cu viitor fiindcă e liniştit, iar poporul francez, este cu totul degenerat şi pierdut, lipsit de viaţă şi de viitor.“ Aşi dori să ştim ce vor mai zice aceşti oameni cu minte faţă de enormele greve ce s’au declarat actualmente în Germania şi faţă de scenele sângeroase ce se petrec acolo? Pentru ignoranţii cari n’au cea mai mică ideie de starea claselor muncitoare din întreaga lume, mişcările poporului francez nu erau dictate de mizeria economică a masselor, nu era o urmare logică a stărei de aservire în care se aflau, ci numai un produs bolnăvicios al temperamentului latin, peste măsură de exuberant, şi o dovadă patentă de slăbiciunea iritabilă a unei rase îmbătrânite şi coruptă. Ceea ce se petrece astăzi în Germania, mişcarea deznădăjduita a unui popor reputat ca cel mai calm şi cu judecată, trebue să fi deschis ochii la mulţi. Intr’adevăr, mare şi nesuferită trebue să fie mizeria mulţimei muncitoare, dacă până şi liniştitul popor german s’a hotărât ca să apuce pe calea răzvrâtirei şi dacă şi dânsul, cu femei şi cu copii, primeşte mai bine ca să cadă sub gloanţele soldaţilor, decât să îndure mai departe o viaţă plină de suferinţe şi de mizerii. Judecând după ştirile — îndestul de controlate şi de reduse de către guvenul german — Germania întreagă este scăldată în sânge. Lucrătorii cu sutele de mii s’au pus în grevă şi toate ciocnirile dintre popor şi armată lasă după ele pământul udat cu sânge şi‘acoperit de cadavrele urmenilor, de cadavrele femeilor şi ale copiilor, cărora moartea nu le mai inspiră nici o teamă. Cu toate legile cele apăsătoare, cu toate legile escepţionale îndreptate în contra mişcărilor uvriere, guvernul german n’a putut ajunge la nici un rezultat şi cel din urmă argument al său pentru a pune la rezon pe muncitorii retraşi din ateliere, a fost tot glonţul şi baioneta, tot represiunea violentă şi sângeroasă. Dar felul şi focul nu pot îndrepta o stare de lucruri a căreia origină stă în nedreapta alcătuire socială şi în infamele legi economice. Cu toate dorinţele lăudabile ale unor oameni cu instincte pacinice de a îndrepta relele curente prin legi omeneşti şi prin ajutorul exclusiv al evoluţiunei lente şi liniştite, pare învederat că încăpăţânarea şi lăcomia claselor dominante vor precipita evenimentele şi vor face fatală şi inevitabilă îndreptarea prin revoluţiune. Căci ce alt decât o revoluţiune uriaşă prevestesc marile mişcări populare din Francia, Belgia, România, Anglia, America, Germania etc. ? Când armatele cele puternice, numeroase şi înarmate cu puşti cu tirul repede, abia pot ţine piept masselor dezorganizate şi dezarmate, compuse pe jumătate din femei şi din copii, la ce trebue să ne aşteptăm pentru ziua când aceste popoare vor fi organizate şi înarmate şi când glasul suferinţei publice vă pătrunde mişcându-le până în inimele disciplinaţilor din cazarme ? • XXriQ , i J..C --arc? w cor .. zent la viitor va înţelege ce ne rezervă ziua de mâine. De aceea spunem şi de astă dată egoiştilor din clasa domnitoare : Faceţi dreptate deplină săteanului. Constantin C. Bacalbașa. ------------------------------------------------ DIN AFARA ANGLIA Ancheta contra lui Parnell. Ancheta Parnell, atât de dramatic întreruptă un moment prin incidentul Piggott, se urmează la Londra şi se va termina în curând. In acest moment apărarea vorbeşte şi martorii în descărcare defilează înaintea tribunalului, interogaţi mai intuiți de proprii lor avocaţi, în urmă contradictoriu de acei ai acuzaţiei. De trei zile d. Parnell e supus la interogatoriu şi în acest timp s’au întâmplat incidente interesante. Şeful partidei irlandeze a stabilit, cu probe palpabile, că el n’a participat niciodată în conspiraţiile sângeroase urzite contra vieţeî cetăţenilor sau funcţionarilor englezi din Irlanda şi că el de mai multe ori a veştejit în public excesele comise de criminali sau de fanatici, în numele cauzei Irlandei. Adversarii săi s’au întemeiat pe bucăţi de fraze extrase de prin oarecari discursuri ale d-luî Parnell, pronunţate cu mulţi ani în urmă, şi din cari un mare număr nu sunt autentice. Ei au insistat maî cu seamă asupra unei declaraţiunî ce d. Parnell a făcut’o în Parlament, acum opt ani, relativ la societăţile secrete cari lucrează pentru emanciparea Irlandei prin violenţă. Voind a stabili inutilitatea legilor de represiune propuse Camerei la această epocă, d. Parnell a afirmat că societăţile secrete, vizate prin legile în chestie, nu exist. înaintea tribunalului de anchetă el a mărturisit franc că a fost exagerat afirmând dispariţia societăţilor secrete şi el