Lupta, iunie 1889 (Anul 6, nr. 847-871)

1889-06-10 / nr. 855

4» y ANUL VL,SERIA III, No. 855. EM­lil A XIOITA V BUCUREȘTI, SÂMBĂTĂ 10 IUNIE 1889. ABONAMENTE: IN TARA Un an............................................................40 lei la an...............................................................20­­ 3 luni...............................................................10 * IN STREIN­AT­ATE Un an..............................................................50 lei­­/a an.................................................................25 , 3 luni.................................................................15 . Numărul 15 Bani. REDACȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Directpr^plitic, Gr. P­RIM II. 1 ^ ............ ■ ...........1:'.........' ■ — ■ ’ ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia » IV, „ • „ . . 25 bani „ Inserţie şi reclame „ „ . . 2 lei „ Pentru anunciuri a se adresa: 15­ Români», la Agen­ia Havas In Francia, Italia, .lastro-Ungaria si An­glia la Agenţia Havas, 8, place de la Bourse, Paris precum şi sucursalele ei. Un număr vechi: 50 Bani. ADMINISTRAŢIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Fiţi franci, d-!or laterali! CE REGIM! CE SUSŢINĂTORI! A SOSIT MOMENTUL SUNI CONTIMPORANE, le G. SUN Fiji Irancl, fl-lor lateral!! gfPen­tru ca să faci un act, fie chiar necorect, nu lipseşte nici­odată ni­­mărui motive, şi cu cât acel act e mai necorect cu atât cine­va invoacă mai multe. Evident că liberalii­ disidenţi, pre­cum şi cele­l­alte elemente necon­servatoare cari sprijină guvernul ac­tual, nu au absolut nici un motiv politic ca să facă ceea­ ce fac. Căci ce s’a zis în tot cursul opoziţiei­­unite, când liberalii erau amestecaţi cu conservatorii ? S’a zis un lucru : că odată ce gu­vernul colectivist va fi resturnat, o­­dată ce unul d’intre partide va a­­junge la putere, imediat fie­care grup îşi reia libertatea de acţiune şi în­cepe lupta de idei şi de principii, lăsată pe al doilea plan din cauza gravităţei situaţiei. O mai repet: zisu-s la aceasta ori nu ? Şi aceasta nu o zicea, trebue să mărturisesc, atât conservatorii faţă cu liberalii, cât mai cu seamă aceştia din urma faţă­ cu cei d’intâi. Gând în timpul opoziţiei­ unite vre­o voce nedisciplinată îndemna pe li­berali de a face şi lupta de idei pe lângă cea de răsturnare, imediat 20 de glasuri cuminţi, între cari erau tot­d’a­una şi acele ale actualilor la­terali, strigau : „lăsăţi pentru mo­­„ment lupta de principii; să răstur­­­năm întâiii pe colectivişti şi apoi, „dacă vor veni conservatorii la pu­tere, vom avea tot timpul ca să în­­„cepem adevărata luptă pentru i­­­deile noastre*. Zisu-s’a aceasta ori nu ? Astă­zi suntem exact în situaţia de care ni se vorbea cu doi ani în urmă, astă­zi conservatorii sunt la putere şi nu se jenează a se arăta ceea­ ce sunt şi ceea­ ce au fost tot­­dea­una. Ei bine, întreb pe d-nii liberali­­laterali: pentru ce nu începeţi lupta de idei de care ne vorbeaţi neconte­nit? Pentru ce nu profitaţi de liniş­tea situaţiei politice pentru a vă afirma principiile ? Cum să face că în loc să vă se­paraţi pe baza principiilor, d-voastră, din contră, veniţi şi daţi sprijin guver­nului conservator ? Apoi bine, când erau colectiviştii la putere ziceaţi că patria este în pericul şi că nu e oportun de a pune lupta pe terenul ideilor; acum, când conservatorii sunt la cârma statului, susţineţi că iar nu e opor­tun, de teama junimiştilor. Vă în­treb : când are să fie timpul opor­tun pentru începerea campaniei de idei şi principii liberale? Nu vedeţi că reaua credinţă sare în ochii tuturor ? Căci, mai la urmă, ce fel de libe­rali sunteţi dacă nu găsiţi nici o ocazie de a vă manifesta liberaliz­­mul ? Ce fel de liberali sunteţi dacă veşnic purtaţi programul în buzu­nar, când din cauză că colectiviştii erau la putere, când din cauză ca co­lectiviştii să nu revină din nou la putere ? Apoi nu înţelegeţi că sunteţi ri­­diculi aşa cum puneţi chestia, căci doar numai când veţi suprima pe colec­tivişti, pe toţi, într’o noapte, ca în noaptea sfântului Bartolomeu, veţi scăpa de ei, căci alt­fel tot­d’a­una colectiviştii vor fi ori la putere, ori în opoziţie. Altă ipoteză este im­posibilă pentru ori­ce partid. Ei bine, când aveţi să vă mani­festaţi ca liberali, dacă când con­servatorii sunt la putere voi îi spri­jiniţi, iar când sunt în opoziţie, voi sunteţi uniţi cu dânşii şi nu găsiţi oportun de a face politică de prin­cipii pentru a nu ofusca pe aliaţi?... E nostim un partid care nu gă­seşte nici­odată timpul de a spune că există. Fiind aşa, oare nu ar fi mai bine ca să fiţi franci d-lor laterali, şi să spuneţi curat că aţi trecut la con­servatori, că v’aţi făcut conservatori ? De ce nu imitaţi exemplul franc al d-luî A. D. Helban, care de 15 ani fost liberal, pe urmă s’a conver­tit la ideile conservatoare şi o spune ? Fiindu-vă dată lipsa de idei ce vă ca­racterizează, conversiunea este foarte naturală, şi pe mine, cel puţin, care vă cunosc de aproape, nu m’ar sur­prinde de loc. Dar nu o faceţi aceasta, nu voiţi să încetaţi de a vă chema liberali. Ştiţi de ce ? Fiind­că înţelegeţi foarte bine că puteţi trage mai multe pro­fite politice din situaţia ambiguă în care v’aţi pus, fiind­că la cea d’întâi şi decepţie puteţi părăsi corabia con­servatoare, de vreme ce nu sunteţi de­cât sprijinitori, şi la cel d’întâi şi vânt favorabil vă puteţi apropia de libe­ralii­ disidenţi, de vreme ce nu aţi încetat iţ fi şi d-voastră tot liberali._ Aceasta înseamnă a suge de la două­ vaci.. Şi liberalizmul d-voastră este aşa de îndoelnic, în­cât a trebuit ca să inventăm calificativul de lateral pen­tru a vă designa opiniei publice şi pentru ca ea să nu vă confunde cu adevăraţii liberali. Gr. IPailVL. SERVICIUL TELEGRAFIC Agenţia Havas Consta­ntinopol, 19 Iunie. — Este i­­nexact ca Rusia ar fi remis Porţii o no­tă relativă la cestiunea armenească. Berlin, 19 Iunie. — „Gazeta Germa­niei de Nord11 anunţă într’un mod oficial cooperarea Austriei în acţiunea pe care Rusia şi Germania au întreprins’o în con­­tra Elveţiei. Berlin, 19 Iunie. — „Gazeta Coloniei” anunţă soluţiunea cestiunii moştenirii tro­nului Brunswikului. Ministrul a remis d-luî Windthorst, reprezintantul ducelui de Cumberland, 100,000 talere. Düsseldorf, 19 Iunie.—Dulgherii s’au pus în grevă. Berlin, 19 Iunie. — împăratul va a­­sista la Operă la prima reprezintaţie a operei „Crespuscula zeilor“. Belgrad, 19 Iunie. — O circulare a generalului Gruici, ministru al afacerilor străine, desminte ştirile alarmiste ale ziarelor, întoarcerea mitropolitului Mi­hail, celebrarea aniversarei de la Kosso­­vo și toastul Țarului adresat principelui Muntenegruluî n’au nici o legătură cu politica străină a Serbiei, a cărei sinceri­tate către dinastia domnitoare e nesdrun­­cinată. Paris, 19 iunie. — D. Laguerre, cu toate că e bolnav, a plecat în timpul serei la Angouleme, pentru că preşedin­tele tribunalului a declarat că se va pro­nunţa în audienţă numai asupra cestiunei amânarea procesului. Paris, 18 Iunie. — O depeşe particu­lară din Berlin, prevede nnei greve prin­tre minerii din Saarbruck. Paris, 19 Iunie. — XIX Siecle, sem­nalează reînbolnăvirea serioasă a regelui Olandei. Fraga, 19 Iunie. — Poliţia a interzis conferinele anunţate de literatul rus d. Filipov. Viena, 19 Iunie. — D. Kalnoky a fost primit ieri în audienţă de către împăra­ tul. Ei s’au ocupat în această întreţinere de afacerile ce se vor trata de către de­­legaţiuni cari se vor întruni în primă şedinţă Sâmbăta viitoare. ]Duminică împă­ratul va primi delegaţiunile. Se asigură că discursul împărătesc va­ arăta că nici o primejdie iminentă nu caaracteriseazâ si­tuaţia care e tot serioasă. Budapesta, 20 iunie. ]— Ziarele ofici­oase stabilesc o paralelă, între bugetele Bosniei şi Erzegovinei de o parte şi Ser­biei de altă parte, pentru a arăta că sta­rea economică a provinciilor ocupate e mai avantagioasă de­cât la Serbiei şi că contribuabilul e mai puţin încărcat acolo de impozite. După acest tablou, impozitul direct se urcă în Serbia la 5 fieri şi 9 crăiţarî pe când contribuabilul din Bosnia şi Herze­govina nu plăteşte de­cât patru florini şi 9 crăiţarî. Cât pentru impozitele i­ndirecte ele ar fi cu 41 h­a mai urcate în Serbia de cât în provinciile ocupate. Constantinopol, 19 Iunie. — Poarta activează măsurile de­ precauţiune la graniţa turco-sârbească, în prevederea turburărilor eventuale ce s’ar putea ivi la 26 Iunie, cu prilejul­­ celebrărei bătă­liei de la Kossovo. Ştirile primite din Belgrad în această privinţă continuă a fi foarte alarmiste. O animaţie puţin obişnuită domnea ori la Poarta, negreşit în urma noilor depeşi alarmante din Belgrad.­­ Intrr’adevăr, după informaţiunile noastre această depeşe semnalează o neînţelegere desăvârşită între regenţa şi ministerul radical, ministerul e stăpân pe toate , pe când regenţii sim­t cu desăvârşire ne­băgaţi în seamă. Serbările de la Kossoovo sunt organi­zate pe o scară foarte întinsă şi ast­fel ca să poată fi exploatate la alegerile viitoare în favoarea partidului radical, de alt­fel zis rusesc, cestiunea întoarce­re! reginei Natalia e pusă la o parte, căci şefii radicalilor se­ gândesc mai mult la răsturnarea dinastiei domnitoare în favoarea principelui Muntenegrului. Această depeşe ar încheia arătând că serbările de la Kossovo pot pricinui com­­plicaţiuni serioase. In această privinţă, Poarta a telegrafiat o circulară ambasa­dorilor săi spunându-le aceste fapte şi însărcinând-i să ceară aprecierile cabine­telor respective. Să iau de" Poartă măsuri de precau­­ţiune cari consistă în întărirea garnizoa­nelor celor trei vilaiete vecine cu Serbia. Aceste garnizoane s’ar compune actual­­mente din 80,000 oameni, din cari 25,000 numai pe graniţa sârbească. Poarta a profitat de evenimentele din Serbia, pentru a întări corpurile de trupe cari staţionează în­spre Novi-Bazar unde Aus­tria pare că ia oare­cari măsuri cari pot ţinti atât Serbia cât şi Turcia. In resumat, Turcii sunt foarte neliniş­tiţi şi întreaga lor atenţiune e concen­trată asupra serbărilor de la Kossovo. Ce regim! Ce susţinători! In sfârşit, alaltăeri, guvernul Catargiu a început să se arate în condiţiile care îi sunt potrivite. Scandalul provocat, cu două zile în urmă, la Cameră, de majo­ritate, a adus desgustul şi dispreţul, în rândurile minorităţei, pentru regimul Ca­­targiesc. Opoziţia văzând că cu ast­fel de oa­meni şi sub un ast­fel de regim nu să poate discuta, alaltăeri, la discuţi­a ve­niturilor, s-a abţinut de la ori­ce dezba­tere. Aşa că cea mai însemnată parte a bugetului ţărei, veniturile, au fost puse pur şi simplu la vot şi votate fără ca să se schimbe o singură observaţie !.. Şi aceasta după două luni de putere !... Ce ruşinoasă cădere de la început!... Ce regim păcătos şi netrebnic de la cei d’întâi paşi!... Cu această ocazie s’a văzut, în acelaşi timp, cari sunt liberalii cari dedeau con­curs guvernului­ din convingere, din o credinţă greşită a lor şi cari sunt late­ralii, oamenii interesaţi, vânduţii regi­mului Purtarea odioasă a guvernului şi a ma­­jorităţei a indignat pe d-nii Futu, Ursea­­nu Valerian şi alţii, pe când ea nu a emoţionat nici nu a scos din seninătatea guvernamentală pe d-nii Tocilescu şi Toni. Aceşti doi domni au continuat a vota şi eri cu guvernul şi a să face in­strumentele regimului. Cât pentru d­ efor al spitalelor, d. Blaramberg, acest domn a găsit de cu­­vinţă ca să’şi facă profesia sa de gu­vernamental cu această ocazie şi să ’şi facă un piedestal din scandalurile şi vio­lenţele conservatorilor !... Are dreptate, căci zice poetul : Gură de om Gură de câine Cere pâine ... Blaramberg făcându-se efor­t lăsat să i se pună o zgardă la gât, pe placa căreia toată lumea poate citi următoarele cuvinte : „Om cu stăpân, aparţine lui L. „Catargiu11. Unii pentru a sfârşi cariera politică să îngroapă la Curtea de conturi, alţii la Curtea de casaţie. D. Blaramberg a găsit mai potrivit spitalul... In vederea odih­nei eterne locul este mai potrivit... încă duci paşi şi eşti în eternitate !... ----------»«so»—-----­ ­ SOSIT MOMENTUL Fie­care plantă are epoca ei de în­florire şi fructificare; dacă vine vremea şi planta nici nu înfloreşte şi nici nu dă fructe, sterilitatea e patentă. Ei bine, şi lateralizmul poate fi com­parat cu un nuc sau cu un gutui, căruia­­i-a sosit acuma vremea ca să arate ce poate şi ce fel de roade ştie să dea. Pe câtă vreme Camerile au fost des­chise, d-l Lascar Catargiu putea invoca, ba una, ba alta, ba că trebue să mena­jeze susceptibilitatea d-lui Al. Lahovari, ba că trebue să ţină cont de voturile ce acesta dispune în parlament etc. etc. Prin urmare, acuma e momentul când dezer­­ţiunea de la liberalizm îşi va primi răs­plata meritată, într’un fel sau într’altul. In zilele din urmă ştirile cele mai contradictorii au circulat asupra chipului în care se va rezolva problema latera­­lizmului. Unii, cari se pretind foarte bine informaţi, pretind cum că d na Mârzescu şi mica d-sale companie vor fi traşi pe sfoară şi vor fi trimeşi să aştepte, d’im­­preună cu toate reformele cele­ l’alte, vremea de toamnă. Se spune chiar că pe d-l Lascar Catargiu, înt­rebându-l un intim asupra intenţiilor ce hrăneşte în privinţa lateralilor, ei-ar fi luat gura pe d’inainte ,şi ar fi răspuns: „Şi chestia a­­iasta o vom regula la toamnă.“ Alţii cred din contra, că, pentru d-na Mârzescu cel puţin, a sosit în sfârşit mo­mentul ca să se întâlnească cu un por­­tofoliu ministerial ,şi că, în cazul acesta, secretarul general va fi simpaticul depu­tat lateral Gheorghe Tocilescu. Dar, chiar şi cei mai optimişti nu întrevăd pentru micul d­e­moni de­cât perspectiva unei gingaşe trageri pe sfoară. In sfârşit timpul se apropie, ba timpul a sosit chiar, când enigma aceasta va trebui dezlegată. După părerea noastră, lateralii vor fi căpătuiţi de acum până într’o lună sau nu vor mai fi, şi dacă d. Lascar Catir­­giu îl va amâna şi pe dumnealor până la toamnă, aiasta va însemna că ’i-a amânat la calendele... lui Toni. Soarta lateralilor în orice caz,, adică în cazul cel mai bun pentru dânşii, este ca să fie miniştrii cât timp Camerile vor fi închise şi cel mult o lună după re­deschiderea Camerilor, căci părerea noa­stră este că ministerul Catargiu nu ar putea dura mult, având în opoziţie pe d­­nii Lahovari şi Manu d­impreună cu gru­pul dumnealor şi probabil şi pe alţi con­servatori. De altmintrelea lucrul acesta este probat. Guvernul având pentru dânsul pe Ca­­targisci, pe Verneşteanu, zestrea, pe La­­hovarisci şi laterali, şi încă a dus-o foarte grea, având o majoritate foarte mică, de cel mult două­zeci de glasuri. Când va avea, prin urmare, în contra sa încă cel puţin cinci­spre­zece deputaţi şi cinci­­spre­zeci mai puţin pentru dânsul, situa­­ţiunea este indicată şi căderea îi este sigură. Neapărat că d. Mârzescu va face, în zilele ce va urma, chiar imposibilul pen­tru a eşi la mal, pentru a ocoli grozava păcăleală de care e ameninţat. Acuma, faţă de liberali este în destul de com­­pr­omis şi o reconciliare cu dânşii a de­venit foarte grea; dacă va fi tras pe sfoară sau dacă d. Lascar Catargiu, cu toată bună-voinţa, va fi pus în imposibi­litate de a răsplăti lateralizmul, d. Mâr­zescu este un om în apă. Sunt unii oameni cari cer de la oa­menii politici o extremă corectitudine şi o respectare profundă a drapelului lor, faţă cu aceştia s’a compromis. Sunt alţii cari se închin numai înaintea succesului şi cari absolvă ori­ce abatere de la linia dreaptă, din momentul ce izbutesc într’un fel sau într’altul, după urma evoluţiuneî lor; faţă de aceştia se va compromite dacă nu va pătrunde în minister. In rezumat, momentul s’a apropiat pen­tru laterali când se va decide dacă vor mai avea pentru dânşii pe aceasta de a doua categorie de oameni, sau dacă vor fi bătuţi şi criticaţi din toate părţile. Iată un moment solemn: Suvenire Contimporane DE Gri­siojsi­i. Fără îndoială că dacă viaţa superb­ei la ce o trăeşte, de un timp încoace, societatea noastră, şi care viaţă, în apa­renţă, atât de plină de multe şi variate sciinţi şi cunoscinţi, este, în fond, atât de searbădă şi goală, această datorită lipsei unei bune direcţiuni a spiritelor spre o adevărată cultură intelectuală; dacă, zic, această viaţă superficială ne-a­r fi dat pu­ţin răgaz de la variatele dar deşartele ei ocupaţiuni, am fi auzit vorbindu-se, discutându-se în societate, am fi citit deja prin ziare şi reviste dări de seamă, re­­censiuni, critici, despre o scriere nouă cu care s’a înavuţit nu de mult, săraca noastră literatură naţională, scriere pe care, rea ori bună, cum este, o datorim pe cel unuia din academicienii noştri­. Ştiu că lumea, în general, să cam fe­reşte de academicieni şi în adevăr, la noi ca şi în Francia, nu tot­d’a­una cei de la Academie sunt şi acei cari merg în fruntea progresului ştiinţific şi literar ; mulţi scriitori cari fac astăzi gloria Fran­ciei şi a cărora scrieri au avut înrîuriri considerabile asupra culturei spiritelor, schimbând sisteme întregi, răsturnând şcoli cu adepţi numeroşi şi clădind o lume nouă pe ruinele rutinei, prejudiciilor şi superstiţiilor acumulate de veacuri, şi aceasta numai prin puterea geniului lor personal, mulţi din aceştia n’au făcut parte din Academie, ba unii au fost chiar refuzaţi în timpul lor ; la noi, asemenea Academia a refuzat, în anii din urmă, pentru secţia literară, bărbaţi cu nume, deja frumoase în literatura noastră. Cu toate aceste d. Sion, autorul Suvenirilor Contimporane, nu poate fi clasat printre acei cari, din nenorocire, n’au şi nu pot avea alt titlu de­cât pe acel de acade­­micien, din potrivă. Mai întâiu, fie­care din noi cunoaşte, măcar din şcoală, una sau mai multe fabule de a lui Sion, deci nu poate zice nimeni că se află în faţa unui nume străin şi necunoscut . Sion a luat parte, în trecut, la toate publicaţiunile periodice cari au apărut în epoca expinsǎ între anii 1840-59, epocă pe care o putem numi, cu drept cuvânt, a renaşterei noas­tre naţionale şi culturale. De­şi natura lui Sion şi temperamen­tul sǎu cu desăvârşire artistic şi contem­plativ îl atrǎgeau, cu suflet cu tot, către lumea largă şi senină a artei, totuşi în mişcarea de redeşteptare către o nouă viaţă, a românilor, în mişcarea politică de la 1848, simţimântul de român, de patriot, i-a smuls, pentru un moment, din drumul său, aruncându-l intuia în a­­cel rǎzboiu desnâdăjduit, ce o mână de tineri, cu inimi mari şi simţiri înalte, de­clarase nedreptei organizări sociale de pe atunci şi tiraniei care o menţinea, şi apoi pe drumul negru al exilului şi pri­begiei. Târziu, când totul se linişti, când drep­tatea triumfase, mulţumită patriotismu­lui unei generaţiuni viteze şi devotamen­­telor mari şi sublime, în parte necunos­cute, a atâtor martiri ; când în sfârşit ţările române se deşteptau la o viaţă nouă politică şi socială, când toţi cei cari luptaseră se întorceau, liberi şi voioşi, pentru a se bucura de izbânda luptei lor, ocupând funcţiuni înalte şi devenind po­litici mari . Sion, modest, dezinteresat,­­să retrage din politică, târât de pohoiul ­.

Next